CURS STIVUITORIST - Revizuit Final - Compressed

Programa cursului de perfecţionare/specializare de „STIVUITORIST”:
Numărul orelor de
Tema predare
Teorie Practică
Clasificarea stivuitoarelor:
- tipuri de stivuitoare
8 4
- antrenarea stivuitoarelor: echipamentul de forţă electrică sau
hidraulică
Componente de securitate la stivuitoare:
- limitatoare de sfârşit de cursă
- limitatoare de sarcină
- limitatoare de viteză
- paracăzătoare
- supape de reglare a vitezei şi supape de blocare 8 8
- supape de siguranţă
- întreruptor de securitate
- tampoane, opritori
- piese de reazem, curăţitoare de şină
- contacte şi siguranţe electrice
Dispozitive de frânare:
- tipuri existente, descriere, rol, mod de funcţionare, reglare şi 2 4
verificare
Cabluri şi lanţuri:
- materiale, construcţie, mod de fixare, uzură permisă, întreţinere 2 2
Dispozitive de manevrare a sarcinilor 2 2
Obligaţiile stivuitoristului 4 -
Manevrarea şi exploatarea stivuitoarelor:
- manevre permise şi interzise, cauzele deranjamentelor
10 16
- organizarea exploatării, cartea stivuitorului, registrul de evidenţă a
supravegherii
Întreţinerea, revizia, reparaţia şi verificarea tehnică:
- întreţinerea, revizia şi repararea stivuitorului
8 8
- verificarea tehnică, autorizarea funcţionării, încercări statice şi
dinamice, verificări periodice la scadenţă
Avarii şi accidente la stivuitoare:
- cauzele avariilor şi accidentelor 4 -
- măsuri pentru evitarea şi prevenirea avariilor şi accidentelor
Măsuri de prim ajutor în caz de avarie/accident 4 -
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 4 -
TOTAL 56 44
e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

cursuri@eongrup.ro T: 0371.375.221 / 0213.102.333
pag. 1
web: www.eongrup.ro F: 0372.250.986
SUPORT DE CURS
- STIVUITORIST –

pag. 2
CUPRINS
CAPITOLUL 1 - Clasificarea stivuitoarelor
CAPITOLUL 2 - Componente de securitate la stivuitoare
CAPITOLUL 3 - Dispozitive de franare
CAPITOLUL 4 - Cabluri si lanturi
CAPITOLUL 5 - Dispozitive de manevrare a sarcinilor
CAPITOLUL 6 - Obligatiile stivuitoristului
CAPITOLUL 7 - Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor
CAPITOLUL 8 - Intretinerea, revizia, reparatia si verificarea tehnica
CAPITOLUL 9 - Avarii si accidente la stivuitoare
CAPITOLUL 10 - Masuri de prim ajutor in caz de avarie/accidente
CAPITOLUL 11 - Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni

pag. 3
CAPITOLUL 1
CLASIFICAREA STIVUITOARELOR
Stivuitoarele autopropulsate şi translatoarele stivuitoare sunt maşini de ridicat destinate
ridicării, deplasării şi stivuirii sarcinilor care fac obiectul prescripţiei tehnice PT R 1-2010
“Masini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicatoare si
platforme ridicatoare pentru persoane cu dizabilitati, elevatoare pentru vehicule si masini
de ridicat de tip special) aprobată cu Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului
de afaceri nr. 1404/2010 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 634bis/2010.
Conform acestei prescriptii tehnice, se definesc următorii termeni:

➢ accident - evenimentul fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unei maşini de
ridicat, provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor sau mediul.
➢ admiterea funcţionării - acordul emis de către RSVTI al unui deţinător/utilizator pentru
o instalaţie/echipament, în cazurile prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă, în scopul
atestării faptului că aceea/acel instalaţie/echipament îndeplineşte toate condiţiile şi
cerinţele pentru a fi utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă;
➢ autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei
şi capabilităţii a unei persoane fizice/juridice de a desfăşura o activitate specifică.
➢ autorizarea funcţionării - acordul emis de ISCIR în scopul atestării faptului că o
maşină de ridicat îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizată în condiţii
de siguranţă.
➢ componentă de securitate - componentă care este introdusă pe piaţă de producător
sau reprezentantul său autorizat, pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când
este utilizată şi a cărei defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează
siguranţa în funcţionare a maşinii de ridicat.
➢ declaraţie de conformitate - procedura prin care producătorul sau reprezentantul său
autorizat declară că maşina de ridicat introdusă pe piaţă respectă toate cerinţele
esenţiale de sănătate şi securitate aplicabile acesteia.
➢ deschidere - distanţa pe orizontală între axele şinelor căilor de rulare ale maşinii de
ridicat; distanţa pe orizontală între axul de rotire a platformei macaralei şi verticala care
trece prin axul cârligului.
➢ deţinător - persoană fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o maşină de ridicat în
exploatare.
➢ dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii - componentă sau echipament nefixat
la maşina de ridicat şi care se află între maşină şi sarcină, sau pe sarcină, în scopul
prinderii acesteia.
➢ documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate conform
prevederilor prescripţiilor tehnice, de către producător, pentru construirea, montarea,
instalarea, punerea în funcţiune, repararea, întreţinerea şi revizia maşinilor de ridicat
sau, respectiv, totalitatea documentelor întocmite de către persoanele juridice/fizice
autorizate pentru efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce
le revin.
➢ expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui

pag. 4
maşini/echipament.
➢ inspector - persoană fizică angajată în cadrul CNCIR, care efectuează verificări tehnice
şi alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
➢ introducerea pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă pentru prima dată, contra cost
sau gratuit, o maşină de ridicat în vederea distribuirii şi/sau utilizării.
➢ întreţinere - totalitatea operaţiunilor prin care se asigură menţinerea unei maşini de
ridicat în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă.
➢ montare - activitatea de îmbinare a componentelor unei maşini de ridicat conform
documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acesteia.
➢ operator responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor - persoană fizică
autorizată de ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a maşinilor de ridicat
care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice.
➢ persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele
constituite în temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent
dacă acestea sunt considerate sau nu ca având personalitate juridică.
➢ personal tehnic de specialitate - persoană angajată a persoanei juridice şi desemnată
prin decizie internă, atestată de către ISCIR şi nominalizată în autorizaţia eliberată de
către ISCIR.
➢ prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de către ISCIR şi aprobată prin ordin al
ministrului de resort, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine,
pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la
instalaţii/echipamente şi la activităţi specifice domeniului de activitate, ce se realizează
în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării
instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii de siguranţă în funcţionare.
➢ producător - persoană fizică sau juridică responsabilă pentru proiectarea şi/sau
realizarea unei maşini de ridicat, în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în
funcţiune în numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care construieşte,
montează, instalează, ambalează sau etichetează o maşină de ridicat în vederea
introducerii pe piaţă şi/sau punerii în funcţiune sub nume propriu.
➢ punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei maşini
de ridicat.
➢ regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor,
examinărilor, încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă, cu caracter obligatoriu,
o maşină de ridicat, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în
legătură cu aceasta, în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă,
conform prescripţiilor tehnice.
➢ registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în
format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în
general sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific.
➢ reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea
neconformităţilor / defecţiunilor constatate la o maşină de ridicat, în scopul aducerii
acesteia la parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în condiţii de
siguranţă a acesteia, conform prescripţiei tehnice.
➢ repunerea în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei

pag. 5
maşini de ridicat, ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii
de întreţinere a acesteia, precum şi ulterior montării maşinii de ridicat pe un alt
amplasament, modificării configuraţiei sau montării altor elemente purtătoare de
sarcină, după caz, conform prescripţiei tehnice.
➢ revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiilor ce se
execută asupra unei maşini de ridicat în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi
aparatelor înglobate în aceasta, conform prescripţiei tehnice.
➢ sarcină nominală - sarcina maximă pentru care a fost proiectată şi construită maşina
de ridicat.
➢ stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.
➢ stivuitor - maşină de ridicat destinată ridicării, deplasării şi stivuirii sarcinilor.
➢ translator stivuitor - instalație stivuitoare, cu coloană verticală, care se deplasează
printre rafturi pe o cale de rulare / ghidare sau nu, care ridică, deplasează şi stivuiește
sarcini.
➢ utilizator - persoană fizică sau juridică ce are în folosinţă o maşină de ridicat.
➢ verificare tehnică - totalitatea verificărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în baza
documentaţiei tehnice aplicabile unei maşini de ridicat şi prevederilor prezentei
prescripţii tehnice, în scopul evaluării măsurii în care maşina de ridicat satisface
cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă.
1. Definiţie. Clasificare. Parametri principali

Stivuitoarele autopropulsate, denumite în continuare „stivuitoare”, sunt maşini de ridicat
destinate ridicării, deplasării şi stivuirii sarcinilor, în general paletizate. Conducerea /
Deservirea stivuitoarelor se face de către personal / deservenţi stivuitorişti autorizaţi ISCIR,
conform prescripţiilor tehnice in vigoare.
1.1. După modul în care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica în:
stivuitoare autopropulsante (moto si electro stivuitoare)

stivuitoare tractate sau împinse
translatoare stivuitoare
1.2. După modul de acţionare principală a roţii motoare, stivuitoarele se clasifică în:
electrostivuitoare: la care energia electrica necesara funcţionarii motorului electric de

curent continuu al acţionarii principale (antrenare roata/roti motoare, servodirectie,
pompa hidraulica) este furnizata de un acumulator reîncărcabil;
ex. FM 12-14 (STILL - Germania), R14 (LINDE - Germania);
motostivuitoare: energia necesara funcţionarii motorului electric de curent continuu al
acţionarii principale (antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa hidraulica)
este furnizata de un motor cu ardere internă;
ex: R70-16/20 (STILL - Germania), H12/16/18-350 (LINDE - Germania).

pag. 6
La rândul ei această categorie se împarte în:
motostivuitoare pe benzina: combustibilul motorului fiind benzina
motostivuitoare pe motorina (Diesell): combustibilul motorului fiind motorina
motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan
1.3. După tipul constructiv, stivuitoarele se clasifica in:
stivuitoare cu furci frontale

stivuitoare cu furci laterale
stivuitoare cu furci / catarg rectractabile
1.4. După locul de comanda, stivuitoarele se clasifica in:
stivuitoare cu conducător pe scaun

stivuitoare cu conducător in picioare (purtat)
stivuitoare cu conducător pietonal (pedestru cu timona/proţap)
ex: EGV 1250/14/16 (STILL - Germania), 372-L14-L16 (LINDE - Germania)
1.5. După direcţia de deplasare, în raport cu poziţia deserventului faţă de sarcină (furci),
stivuitoarele se clasifică în:
stivuitoare care se deplasează cu sarcina în dreapta/stanga deserventului

stivuitoare care se deplasează cu sarcina în faţa deserventului
1.6. După felul catargelor, stivuitoarele se clasifica in:
simplex (cu catarg intr-o treapta)

duplex (cu catarg in doua trepte)
triplex (cu catarg in trei trepte)
1.7. După felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in:
stivuitoare cu furci
stivuitoare cu platforma
stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, braţe, cârlige, etc.)
1.8. Parametri principali
Sarcina nominala / Centru de greutate

Inaltime de ridicare / Inaltimea min / max de la sol
Ecartament / Ampatament

pag. 7
Viteza de ridicare / Viteza de deplasare cu / fara sarcina
2. Descrierea detaliată a tipurilor de stivuitoare.

2.1 MOTOSTIVUITOARE
Datorită faptului că acţionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de

combustie internă, îi conferă acestuia o mare autonomie în deplasare.
Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa atât pe drumuri uzinale, special
amenajate în acest scop cât si pe drumurile publice în caz de nevoie cu respectarea
regulamentului de circulaţie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se
deplasează sunt mai mari decât cele admise de regula la electrostivuitoare.
Motostivuitoarele se executa în general cu furci frontale / laterale, datorita vitezelor
mari de deplasare, au conducătorul purtat pe scaun in cabina de comanda, prevăzute cu
centura de siguranţa
Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de prindere/
purtare este constituit din furci.
Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, însa în mod
curent intre 1 - 5 t.
Din punct de vedere constructiv se produc următoarele motostivuitoare:
➢ cu furca frontala si conducător purtat, şezând, care sunt cele mai uzuale;
➢ cu furca frontala si conducător purtat in picioare, rar întâlnite;
➢ cu furca frontala si conducător pieton; la acestea timona de direcţie este echipata cu
pârghii de comanda care acţionează asupra acceleraţiei si ambreiajului. Când se ia
mâna de pe timona, sau aceasta este ridicata în poziţie verticală, în mod automat se
produce debreierea şi frânarea stivuitorului;

pag. 8
➢ cu furca laterala.
2.1.1. Motostivuitoare cu furci frontale
Sunt cele mai răspândite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice,

funcţionale si dimensionale care permit o manevrare uşoara si se pretează la operaţii de
manipulare a sarcinilor, atât în hale industriale şi depozite închise, cât si în aer liber,
putând circula pe drumuri care nu necesita o amenajare speciala.
Motostivuitoarele se compun din următoarele părți - constructive mai importante:
❖ motorul de acţionare, care poate fi cu benzina, gaz sau motorina (Diesel);

❖ şasiul motorului, care este specific tipului constructiv şi în general, se executa din
profile laminate sau profile cheson sudate, având rolul de a susţine toate
elementele componente ale motostivuitorului;
❖ mecanismul de deplasare, este realizat fie pe principiul mecanismelor de
deplasare ale autovehiculelor si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu doua-
patru trepte de viteza, fie pe principiul întâlnit la electrostivuitoare unde motorul cu
combustie interna antrenează un generator de curent continuu care alimentează un
motorul electric de antrenare, prin diferenţial al roţilor de rulare pe pneuri sau
anvelope pline. Rotile montate(libere) sunt amplasate în fata, iar rotile
directoare(motoare) sunt amplasate in spate in dreptul contragreutăţii, fapt care
determina o mai buna înscriere in curbe, chiar curbe cu raze mai mici, având in
vedere ca rotirea nu este împiedicata de mecanismul de ridicare. Direcţia este
realizata hidraulic cu servomotor, uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor
directoare si in starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este
prevăzut cu doua frâne, una de serviciu (de picior-urgenta) si una de siguranţa (de
mina-parcare);
❖ mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulica si se compune din catargul
care permite si o basculare în fata de cca. 1-3°, în vederea aşezării la preluare a
sarcinii si o basculare în spate cu cea. 3-12°, pentru a putea asigura o buna
stabilitate a sarcinii pe furci in timpul transportului. Catargul, care mai poate
permite si o mişcare transversala stingă/dreapta de câţiva [cm], poate sa fie
netelescopic (executat dintr-un singur element fix) - la motoslivuitoarele simplex,
sau telescopic (din unul fix si unul sau doua elemente mobile) - la cele duplex
respectiv triplex. Pe cărucior este montat suportul de furci sau traversa, iar
căruciorul execută mişcarea de ridicare/coborâre; la unele tipuri constructive,
traversa de pe cărucior execută si bascularea fata/spate pe catarg, precum şi
mişcarea transversală stânga/dreapta pe catarg, astfel încât bascularea este
făcuta cu flambaj mai mic. Traversa de pe cărucior, pe care sunt montate furcile,
culisează în mişcarea de ridicare/coborire pe catarg, fiind deplasata prin
intermediul unor lanţuri articulate, acţionate cu hidromotoare liniare (cilindrii
hidraulici). Toate celelalte mişcări cinematice, respectiv basculare si mişcare
transversala, indiferent de varianta constructiva (executa catargul sau traversa),
sunt acţionate prin intermediul unor mecanisme antrenate, de asemenea, cu cilindrii
hidraulici. La unele tipuri constructive, traversa permite echiparea motostivuitorului
si cu alte tipuri de organe de prindere/susţinere, în afara furcilor care sunt organele
de preluare/susţinere uzuale;
❖ instalaţia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica acţionată direct de

pag. 9
către motorul de combustie interna sau de cel electric de acţionare principala (la
tipurile mai moderne), fluidul de lucru(uleiul hidraulic) acţionând prin intermediul
ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici cu ajutorul cărora se
executa mişcările cinematice de ridicare/coborâre, basculare fata/spate, respectiv
mişcarea transversala stingă/dreapta. In ventilul de comanda se montează si un
ventil de siguranţă, care acţionează în cazul creşterii presiunii fluidului de lucru
peste limitele admise (de exemplu la depăşirea sarcinii de ridicare cu peste 20 %).
In instalaţia hidraulica se montează si un dispozitiv de limitare a vitezei de
coborâre a sarcinii, în cazul spargerii conductelor sau furtunelor de alimentare.
Instalaţia hidraulica mai conţine distribuitoare hidraulice, precum si un filtru la sorb
în bazinul cu fluid de lucru, care trebuie periodic curăţat sau înlocuit;
❖ instalaţia electrica a motostivuitorului este alimentata de la o baterie de
acumulatoare si un generator de curent cu releu de reglare. Instalaţia electrica
cuprinde în schema următoarele elemente principale: motor electric pentru pornirea
motorului cu combustie interna, circuitul pentru iluminare si semnalizare conform
reglementarilor pentru circulaţia pe drumurile publice, un dispozitiv de
semnalizare/avertizare acustica si vizuala(girofar), siguranţe electrice;
❖ contragreutatea, poate fi formata dintr-un bloc de fonta turnata, sau un cadru
poligonal, care asigura stabilitatea la răsturnare a motostivuitorului, mai ales in
timpul transportului cu sarcina;
❖ postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de
comanda închisa echipata, după caz, cu instalaţie de încălzire, sau un loc de
comanda, prevazut cu protecţie care asigure securitatea manevrantului împotriva
căderii sarcinilor de pe furci,de la înălţime. Postul conducere trebuie sa asigure o
uşoara manevrare a stivuitorului ,o buna vizibilitate pentru manevrant si
persoanele expuse; sa corespunda din punct de vedere ergonomie exploatarea
motostivuitorului. Postul de conducere trebuie să dispună de toate organele de
comandă necesare.
Organele de comandă trebuie să fie:
✓ vizibile, uşor de identificat şi, când este necesar, să fie marcate corespunzător;
✓ dispuse astfel încât să se garanteze o manevră sigură, univocă şi rapidă;
✓ proiectate astfel încât sensul de mişcare al organului de comandă să corespundă
cu sensul mişcării organului sau mecanismului comandat;
✓ amplasate în afara zonelor periculoase şi dispuse astfel încât acţionarea lor să nu
provoace riscuri suplimentare;
✓ proiectate sau protejate astfel încât acţionarea lor, dacă poate provoca un ris c, să
nu se poată produce fără o manevră intenţionată;
✓ executate astfel încât să reziste la eforturi previzibile.
2.1.2. Motositvuitoarele cu furci laterale / catarg retractabil
Acest tip de stivuitor se utilizează îndeosebi la manipularea sarcinilor de lungime

mare (cherestea, laminate) la care operaţia de ridicare si stivuire se realizează cu
ajutorul furcilor, iar transportul se fac cu sarcina aşezata pe platforma de transport a
motostivuitorului.

pag. 10
Motostivuitoarele cu furci laterale, în ceea ce priveşte componenta sunt
asemănătoare cu celelalte categorii de stivuitoare, având însă catargul retractabil.
La motostivuitoarele cu furci laterale, ansamblurile mai importante pot fi diferite,

dupa cum urmeaza:
a) motorul de acţionare, cu benzina, gaz sau diesel (motorina);

b) şasiul motorului, executat din profile laminate si grinzi cheson sudate este
specific acestui tip de cărucior de manipulare având amplasate cabina, motorul
de acţionare si contragreutatea in partea stânga după direcţia de mers si
platforma de transport a sarcinilor si catargul cu furci retractabil in partea
dreapta;
c) mecanismul de deplasare este realizat pe principiul mecanismelor de
deplasare ale autovehiculelor, rotile directoare, spre deosebire de
motostivuitoarele cu contragreutate sunt amplasate in partea din fata;
d) mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulica si are catargul
(ne)telescopic cu furci retractabile, cu ajutorul cărora sarcinile pot fi ridicate si
stivuite in afara saşiului, iar prin retragerea acestora se pot aşeza sarcinile pe
platforma căruciorului de manipulare in vederea transportului;
e) instalaţia hidraulica este asemănătoare cu cea a motostivuitoarelor cu
contragreutate, având in plus elemente necesare deplasării pe orizontala a
catargelor cu furci pentru a da posibilitatea retractabilităţii acestora.
f) instalaţia electrica este similara cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate;
g) postul de conducere este de tipul cu vedere panoramica, pentru a da
posibilitatea manevrantului de a avea o buna vizibilitate atât asupra câmpului de
lucru al motostivuitorului cat si asupra drumului pe care se deplasează, trebuie
sa asigure o poziţie comoda în timpul lucrului.
Reglarea scaunului:
Apăsaţi pe maneta de ajustare (1) către stânga şi lăsaţi
scaunul culiseze; Eliberaţi maneta după ce aţi obţinut poziţia
dorită pe scaun, în momentul în care auziţi un clic.
ATENŢIE: Scaunul trebuie să fie fixat în totalitate, astfel ca
el să aibă stabilitate.
Reglarea spătarului şi a scaunului

Trageţi de maneta (4) spre înapoi şi în mod simultan mişcaţi
scaunul faţă sau în spate. Această acţiune va ajusta de
asemenea şi spătarul.
ATENŢIE: Spătarul trebuie să stea fix.
Reglarea scaunului şoferului"

Trageţi de maneta (7) spre dreapta.
- Culisaţi scaunul ori înainte ori înapoi;
- Eliberaţi maneta şi fixaţi scaunul.
ATENŢIE: Scaunul trebuie să fie fixat în totalitate, astfel ca

pag. 11
el să aibă stabilitate.
- Rotiţi dispozitivul (6) pentru reglarea spătarului;
- Maneta (5) este destinată pentru reglarea greutăţii
şoferului.
Reglarea înclinaţiei coloanei de direcţie

- Deşurubaţi butonul de la reglaj (9) de la coloana de direcţie;
- Reglaţi coloana (8) la unghiul de înclinare dorit şi strângeţi
buton loc.
ATENŢIE: Asiguraţi-vă de faptul că coloana de direcţie este
fixată siguranţă.
Deschiderea capotei motorului
ATENŢIE: înainte de a deschide capota motorului,
scaunul trebuie împins spre spate şi colierele trebuie lăsate
în jos.
Fixarea scaunului*
PERICOL: Scaunul nu va fi fixat în timpul mersului. Există
pericol de accident.
Fixarea pe orizontală
Maneta (3) se trage în sus;
Scaunul se culisează în faţă sau în spate.
Maneta (3) se pune în poziţie iniţială pentru fixarea
scaunului.
ATENŢIE: Maneta trebuie fixată bine.
Fixarea spătarului
- Maneta (4) se ridică.
- Spătarul (1) se reglează în poziţia dorită.
Maneta (4) se pune în poziţia iniţială pentru fixarea spătarului
Reglarea suspensiei scaunului în funcţie de greutatea
şoferului
NOTĂ: Acest reglaj se face fără ca şoferul să fie aşezat pe
scaun.
Eliberaţi şi rotiţi mânerul rotund (3). Indicatorul (2) arată
următoarele
! mai puţină suprafaţă roşie pentru o greutate mai uşoară
! mai multă suprafaţă roşie pentru o greutate mai mare
Reglarea greutăţii
- Maneta de reglare (2) se va poziţiona de sus în jos la
greutatea dorita conform scalei (5).
- Domeniul de reglare este de 9 trepte, de la 50 kg la 130 kg
Folosirea centurii de siguranţă

ATENŢIE: Centura de siguranţă va fi pusă înainte de orice
mişcare a motostivuitorului. Centura de siguranţă nu trebuie
să fie răsucită a când este pusă. Centura de siguranţă va
fi folosită doar pentru, asigurarea unei singure persoane.
Trageţi uşor centura de siguranţă din lăcaşul ei (2) şi fixaţi-o
strâns pe corp.

pag. 12
NOTĂ: Aşezaţi-vă pe scaun cât mai spre spate posibil, astfel
ca spatele să fie fixat foarte bine în spătar. Dispozitivul de
blocare permite o lejeritate în mişcare.
- Fixaţi dispozitivul de prindere (4) în dispozitivul de

siguranţă (1).
- Verificaţi dacă centura a fost pusă bine. Ea trebuie să fie
fixă peste corp
Reglarea cotierei
- Butonul (6) destinat pentru reglarea cotierei se
deşurubează.
- Cotiera (7) se fixează la poziţia dorită.
- Butonul (6) se înşurubează la loc.
ATENŢIE: Butonul trebuie strâns foarte bine.
Vom exemplifica în continuare prin doua tipuri de motostivuitoare, de fabricaţie mai

recenta, respectiv:
- R70-16/20 (STILL - Germania), H12/16/18 - 350 (LINDE - Germania), primul alimentat
cu motorina, cel de al doilea cu gaz metan.
Descriere R70-16/20, Sn = 1600 kg; H = 3300 mm

pag. 13
Vedere generală
1. Catarg 12. Pompă hidraulică

2. Acoperiş de protecţie şofer 13. Filtru de aerisire
3. Comandă electronică SCR 14. Rezervor de ulei hidraulic
4. Leviere de comandă 15. Axă tracţiune motor
5. Scaun şofer 16. Cilindru de înclinare
6. Motor Diesel 17. Cutie cu siguranţe
7. Radiator 18. Furci
8. Dispozitiv de remorcare 19. Motor de tracţiune
9. Rezervor combustibil 20. Vas lichid de frână
10. Bară de direcţie 21. Cilindru de ridicare
11. Generator

pag. 14
DESCRIERE
BORDUL DESERVENTULUI (stivuitoristului)
A. sistem comanda - motostivuitoare
1. Manetă de direcţie
2. Volan
3. Claxon
4. Manetă semnalizare1
5. Manetă direcţie de mers
6. Contact cheie
7. Buton de reglaj coloană de direcţie
8. Afişaj
9. Manetă de ridicare / coborâre
10. Manetă de înclinare
11. Manetă, echipament auxiliar 2
12. Manetă frâna de parcare
13. Pedala de acceleraţie
14. Pedala de frână
15. Scaunul şoferului

pag. 15
B. varianta joystick - electrostivuitoare
1. Manetă de direcţie 11. Plăcuţă indicatoare pentru

2. Volan acţionarea capacului de la ventilaţie
3. Claxon 12. Manetă frână de parcare
4. Manetă semnalizare 13. Buton poziţionare cotieră
5. Manetă direcţie de mers 14. Cotieră reglabilă
6. Contact cheie 15. Pedală de acceleraţie
7. Buton de reglaj coloană de direcţie 16. Pedală de frână
8. Afişaj 17. Scaun şofer
9. Schimbător de viteză 18. Contact picior
10. Întrerupător de siguranţă

pag. 16
Descriere - schimbătorul de viteze
1. Pârghie cu braţe egale

- Înclinarea încărcăturii
- Funcţionare echipament auxiliar
2. Buton claxon (roşu)
3. Buton direcţie de mers înainte (galben)
4. Control fin (gri închis)
5. Buton funcţionare pentru echipament auxiliar (gri deschis)
6. Buton direcţie de mers înapoi (galben)
7. Schimbător de viteză

pag. 17
VEDERE GENERALA H14/16/18-350
Sn = 1400 kg / 1600 kg / 1800 kg
H = 3110 mm / 3110 mm / 3110 mm
1. Rama de protecţie 9. Furci

2. Scaunul conductorului 10. Portfurcă
3. Butelia de gaz 11. Declanşator rapid pentru furca.
4. Contragreutate 12. Cilindri de ridicare
5. Axul de direcţie 13. Lanţ de ridicare
6. Capota motorului 14. Catarg
7. Capota de protecţie 15. Consola direcţie
8. Roata motoare

pag. 18
Comenzi si Indicatoare - sistem comanda cu trei pedale
1. Maneta frânei de parcare

2. Contactor de pornire cu cheie de contact
3. Volan / direcţie hidrostatica
4. Buton claxon
5. Aparat indicator compus
6. Indicator pentru defecţiune in sistemul electronic.
7. Maneta basculanta pentru hidraulica auxiliara
8. Întrerupător pentru hidraulica de lucru.
9. Plăcuta pentru capacitatea de încărcare (utilaje anexe)
10. Eticheta simbol pentru hidraulica auxiliara (anexe)
11. Diagrama capacităţii de încărcare
12. Plăcuta indicatoare
13. Maneta de comanda pentru hidraulica de lucru
14. Pedala de acceleraţie pentru mers înainte
15. Pedala de frâna / stop
16. Pedala pentru mersul înapoi / marsalier

pag. 19
APARAT INDICATOR
Aparatul indicator compus conţine următoarele elemente de control si indicatoare:
1. Contor pentru nr. ore de exploatare 5. Martor avertizare pentru presiunea

2. Martor indicator pentru funcţionarea uleiului din motor
contorului de nr. ore exploatare 6. Martor avertizare semnalizări
3. Martor avertizare pentru temperatura intermitente
lichidului de răcire 7. Martor indicator pentru descărcare
4. Martor avertizare pentru temperatura 8. Martor avertizare electroventilaţie
uleiului din sistemul hidraulic 9. Martor avertizare pentru filtrul de aer
10,11 .Martor funcţii auxiliare

pag. 20
2.2. ELECTROSTIVUITOARE
Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a căror acţionare este electrica. Sursa de

energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare, fapt care
determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele
întreprinderilor, depozitelor, gărilor de cale ferata, aeroporturilor etc., deplasarea lor
efectuându-se pe drumuri amenajate.
Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele
sunt mici, iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5
%, iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datorita
acţionarii electrice care nu creează noxe, sunt utilizate cu precădere in construcţii
închise, in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare care
trebuie prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor eşapate si cu dispozitive
antideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare îşi găsesc
utilizarea următoarele tipuri:
2.2.1 Electrostivuitoare cu furci frontale
Sunt cele mai răspândite electrostivuitoare datorita construcţiei simple si

caracteristicilor tehnic funcţionale si dimensionale, pretabile manipulării oricărui tip de
paleta.
Aceste stivuitoare se caracterizează, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca
au catargul, furca si sarcina situate in afara șasiului, deci si a poligonului de sprijin.
Se creează un sistem de pârghii articulate in centrul osiei punţii din fata. Un braţ al
pârghiei îi constituie catargul, furca şi sarcina care dau naştere la un moment de
răsturnare fata de osia din fata; al doilea braţ: șasiul, puntea motrice si bateriile de

pag. 21
acumulatori dau naştere la un contramoment care îi echilibrează pe primul.
Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie, in spate se pune o contragreutate, astfel,

se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor - încărcătura care trebuie sa corespunda
unor norme de siguranţa reglementate pe plan mondial.
Momentul care tinde sa răstoarne stivuitorul este dat de o forţa , care se considera
concentrata in centrul de greutate al încărcăturii, aflata la o distanta pana la călcâiul
furcii denumita cota centrului de greutate.
Electrostivuitoarele cu furca frontala se construiesc de obicei pentru capacitate de
0,5-3t. înălţimea de ridicare foarte larg răspândita la stivuitoarele de depozit este cea de
3,2-3,3 m întrucât asigura suprapunerea a patru palete cu înălţimea de 1m. S-au realizat
stivuitoare de depozit cu înălţime de ridicare de 5-6 m si chiar pana la 10 m.
Electrostivuitoarele se compun din următoarele ansambluri mai importante:
❖ șasiul electrostivuitorului, executat in construcţie sudata, specific acestui tip de

cărucior de manipulare. Pe şasiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si
ridicare, locul de comanda, instalaţia electrica, comenzile si contragreutatea.
❖ mecanismul de deplasare, prevăzut cu roti (motoare si libere). Puntea din fata a
mecanismului de deplasare este motrice si este antrenata de un motor electric
alimentat de bateria de acumulatoare. Puntea din spate este directoare si este
astfel conceputa încât sa permită virarea cu raza exterioara cat mai mica.
Antrenarea roţilor motrice este făcuta de un motor electric alimentat de bateria de
acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Direcţia este realizata, cu
sermotor, uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor (rotii) directoare si în
starea de repaus stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu doua
frâne, una de serviciu(de picior-urgenta) si una de siguranţa (de mina-parcare).
❖ mecanismul de ridicare, poate fi executat in doua variante: simplex - cu
înălţimea constructivă mare si înălţimea de ridicare libera mica, sau duplex -
având înălţimea constructivă redusa şi înălţimea de ridicare libera mare, aceasta
varianta fiind utilizata in spatii cu înălţime redusa (vagoane de cale ferata,
containere, autocamioane, etc.) La varianta duplex, cilindrul de ridicare este cu
doua pistoane plunger coaxiale.
❖ instalaţia electrica, similara la toate stivuitoarele.
❖ instalaţia hidraulica este în funcţie de tipul mecanismului de ridicare si poate sa
fie duplex sau simplex, şi conţine rezervorul de fluid de lucru, pompa hidraulica
antrenata de regula de către motorul electric principal, distribuitoarele, cilindrii
hidraulici, conductele (furtunele) si dispozitivele de siguranţa si reglare.
❖ postul de conducere este de tipul ergonomie.
❖ dispozitive de protecţie si siguranţă, vor fi tratate intr-un capitol aparte.
2.2.2. Electrostivuitoarele de vagon
Au doua înălţimi de ridicare a încărcăturii: una de 1,2-1,5 m pentru stivuire in

mijloacele de transport, la care catargul nu atinge înălţimea plafonului acestora si a doua
de 2,3-2,5 m pentru stivuirea în afara mijloacelor de transport, aceasta din urma fiind
mai redusa decât a stivuitoarelor din depozit. Înălţimea gabaritica a stivuitoarelor de

pag. 22
vagon permite intrarea acestora pe uşa mijloacelor de transport.
Din punct de vedere al poziţiei manipulatorului, stivuitoarele cu furca frontala se

construiesc in doua variante:
a) cu conducător purtat:
- sezand
- in picioare: au proporţional dimensiuni mai mici decât cele cu conducătorul
şezând , iar conducătorul este plasat în picioare pe o platforma între
ansamblul de baterii , putându-se deplasa la stânga şi la dreapta pentru a
avea vizibilitate cat mai buna.
b) cu conducător pieton: sunt o îmbinare a elementelor transpaletei electrice şi a

stivuitorului cu furcă, acestea au o turelă motrice pivotantă, care acţionează pe o
roata, sau pe doua roti îngemănate , adică cu poligonul de sprijin pe 3 puncte;
direcţia de mers se imprimă prin pivotări manuala a turelei cu ajutorul timonei. Pe
turela timonei este plasat tabloul de comanda. Manevrarea timonei în poziţie
verticala sau orizontala duce la frânarea sau defrânarea stivuitorului. Prezintă
avantajul unui gabarit si al unei greutăţi reduse, comparative cu cărucioarele cu
conducător purtat; au dezavantajul ca conducătorul fiind pieton cer un oarecare
efort si au o viteza de translaţie redusa.
2.2.3. Electrostivuitoare cu timonă (proţap).
La aceste stivuitoare longeroanele prevăzute cu roti sunt ieşite in afara construcţiei

si sunt plasate în mod obişnuit sub furcile purtătoare de sarcina. Prin aceasta construcţie
se realizează o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cădea totdeauna în interiorul
poligonului de sprijin, nemaifiind în consolă faţă de poligonul de sprijin, ci numai fata de
furca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea.
Aceasta explica faptul ca stivuitoarele cu timonă / proţap, la aceeaşi capacitate,
comparative cu cele cu furca frontală, au un gabarit mai mic ceea ce duce la reducerea
spatiilor necesare pentru manevră şi la o greutate redusa cu 40-50 % avantaj foarte
important mai ales pentru manipularea pe pardoseli cu portanţă redusa.
Prezintă însa dezavantajul ca pot fi folosite, uneori, numai daca longeroanele pot
intra intr-un spaţiu liber sub stivă , sau numai pentru manipularea paletelor de un anumit
tip, de exemplu palete lada. Pot fi folosite şi la manipularea paletelor plane de uz general
insa numai prin introducerea furcilor pe latura mica de 800 mm, unde legătura intre
picioarele de sprijin este realizată numai la partea superioară a acestora.
Lonjeroanele se construiesc in doua moduri:
- apropiate, adică în dreptul furcilor (suprapuse / una peste alta);
- depărtate, furcile plasate în interior; în această situaţie încărcătura intra între

longeroane, ceea ii conferă o stabilitate foarte mare, însa necesită, uneori, spatii între
stive pentru pătrunderea lonjeroanelor.
2.2.4. Electrostivuitoare cu furci retractabile la care furca are posibilitatea de a

culisa înainte şi înapoi între lonjeroane.

pag. 23
În acest fel in timpul deplasării pe orizontală încărcătura este plasata în interiorul
poligonului de sprijin, ceea ce ii conferă o stabilitate mărita.
Această construcţie este de fapt o combinaţie între stivuitoarele cu furca frontală şi
cele cu proţap având avantajele ambelor tipuri, adică pot fi folosite la toate tipurile uzuale
de palete, având greutate proprie, gabaritul şi spaţiul de manevra reduse.
Prezintă dezavantajul că datorită diametrului mic al roţilor au un consum mărit de
energie electrica si sunt ceva mai dificile la întreţinere.
Sunt cărucioare de manipulare stivuitoare destinate manipulării sarcinilor pe
distante scurte pe drumuri special amenajate netede, tari, orizontale (de preferinţă
betonate) şi uscate.
Electrostivuitoarele retractabile se pot executa în funcţie de tipul mecanismului de
ridicare în:
- varianta simplex, cu un cilindru plunger
- varianta duplex, cu un cilindru cu doua pistoane plunger coaxiale
- varianta triplex, cu un cilindru cu trei pistoane plunger coaxiale.
Variantele duplex si triplex datorita înălţimii constructive reduse sunt utilizate în

special la stivuirea sarcinilor în vagoane de cale ferata sau în spatii cu înălţime limitata.
La electrostivuitoarele retractabile, ansamblurile mai importante pot fi diferite, dupa
cum urmeaza:
✓ șasiul electrostivuitorului, executat în construcţie sudata, este de tipul longeroane

depărtate.
Pe şasiu sunt amplasate mecanismele de ridicare, de deplasare pe orizontala a
catargului cu furci retractabile şi de deplasare a electrostivuitorului precum şi locul de
conducere, comenzile, instalaţia electrica şi cadrul de contragreutate.
✓ mecanismul de deplasare prevăzut cu roţi având bandaj din cauciuc sau din
contilan. Variantele de execuţie pot fi cu roata motoare în spate şi roţi libere
directoare în faţă pe direcţia de mers, sau cu puntea din fata a mecanismului de
deplasare - motrice şi puntea din spate - directoare, astfel concepută încât să permită
virarea cu o raza exterioara cât mai mică. Antrenarea roţilor(roţii) motrice este făcută
de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin intermediul unui
mecanism reductor. Direcţia este realizată, cu sermotor, de regula tot electric,

pag. 24
uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor(rotii) directoare şi în starea de repaus
a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu doua frâne, una de serviciu
(de picior-urgenta) şi una de siguranţă (de mina-parcare).
✓ mecanismul de ridicare/inclinare, după cum s-a arătat mai sus, poate sa fie
executat în variantele simplex, duplex sau triplex şi are prevăzut un mecanism de
deplasare pe orizontala a catargelor cu furci. Catargul poate fi înclinat spre înapoi în
scopul plasării centrului de greutate sarcinii cat mai spre interiorul poligonului de
sprijin; prin aceasta se asigură o stabilitate mai mare ansamblului stivuitor -
încărcătura în timpul deplasării. Catargul realizează şi o înclinare înainte care trebuie
utilizată cu mare atenţie la aşezarea încărcăturii în stivă, sau degajarea încărcăturii pe
furcile stivuitorului.
✓ instalaţia electrica poate fi executată în doua variante cu comanda prin controler sau
prin impulsuri.
✓ instalaţia hidraulica este similară cu cea a electrostivuitoarelor cu contragreutate
✓ dispozitive de protecţie si siguranţă, vor fi tratate într-un capitol aparte.
✓ postul de conducere este de tipul ergonomie:
Post de conducere ergonomie

Pentru reglarea optima a scaunului şoferului la mărimea
şoferului posibila reglarea electrica a poziţiei scaunului
şoferului şi a înălţimii pedalelor. Poziţia orizontală, unghiul
de înclinare a suprafeţei scaunul unghiul de inclinare a
spătarului scaunului şoferului sunt de asemeni ajustabile.
Suplimentar, scaunul poate fi reglat pentru greutatea şoferul
Unghiul de inclinare al coloanei de direcţie poate fi reglat
manual
Reglarea postului de conducere
- Reglarea scaunului şoferului si a nivelului pedalelor:
Reglajul optim este obţinut in momentul in care şoferul poate sa stea cu

picioarele (coapsele) in poziţie orizontala sau uşor înclinata spre spate si cu braţul
drept coborât si sprijinit confortabil pe suport, fără sa fie necesar sa se încline pe o
parte. Braţul trebuie sa poată sa manevreze butonul de direcţie, fără a trebui sa se
apleca in fata.
• Ridicarea scaunului şoferului (5)

pag. 25
• Coborârea scaunului şoferului (6)
- Reglarea coloanei de direcţie :

Deşurubaţi şurubul de blocare (7), pivotaţi coloana de direcţie în poziţia dorita,
strângeţi la loc şurubul de blocare (7). Verificaţi daca poziţia e ferma.
- Reglajul personalizat al scaunului şoferului
Scaun in fata - in spate (8)
Spătar in fata - in spate (9)
Suprafaţa scaun înclinata in fata - în spate (10)
- Adâncimea suspensiei în funcţie de greutatea şoferului

Greutate mica (11a)
Greutate mare (11b)
2.2.5. Electrostivuitoare cu furca laterala
Au saşiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de longeroane în mijloc, pe care

lucrează - amplasat perpendicular pe axa longitudinala - un catarg retractabil.
Prezintă avantajul unui gabarit redus, însă au inconvenientul că pot depune sarcina
numai într-o singura parte a sensului de mers pentru a putea lucra şi pe cealaltă parte,
trebuie manevrat stivuitorul şi adus în poziţie corespunzătoare. Există stivuitoare care
elimina acest neajuns prin aceea că ansamblul portfurca poate fi rotit lateral şi dispus
perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului atât pe partea stânga, cât şi pe partea
dreapta.
2.2.6. Electrostivuitoare manuale au conductor pietonal
Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translaţia pe orizontala se

realizează manual, iar ridicarea la înălţimea încărcăturii se face cu un dispozitiv mecanic
sau hidraulic. Au longeroanele plasat fie sub furci, fie lateral acestora. Sunt destinate
secţiilor si depozitelor cu rulaj redus, precum si magazinelor de desfacere. De mare
utilitate este folosirea acestora la magazinele de desfacere pentru descărcarea
mărfurilor din mijloace auto.
Atrage atenţia construcţia unor asemenea stivuitoare, specializate, cum ar fi cele
destinate manipulării butoaielor.
OBSERVAŢIE :
Din punct de vedere al stabilităţii ansamblului
stivuitor
- încărcătură, stivuitorul este definit prin greutatea
încărcăturii şi cota centrului de greutate al
încărcăturii
Modificarea acestor doua elemente, adică a greutăţii
sau a cotei centrului de greutate duce atât la
pierderea
stabilităţii, întrucât momentul care se naşte
depăşeşte pe cel calculat, cât si la suprasolicitarea unor piese
ale utilajului.

pag. 26
Toate stivuitoarele au determinată prin construcţie
diagrama de încărcare care prezintă relaţia dintre
greutatea încarcaturii si cota centrului de greutate în
condiţiile menţinerii stabilităţii.
Diagrama de incarcare la electrostivuitorul FM 14:
Diagrama de încărcare (1) si limitele capacităţilor

de
încărcare stipulate pentru anumite condiţii de
utilizare date, trebuie strict respectate.
Nerespectarea limitelor stipulate poate afecta
stabilitate aparatului.
Exemplu
Încărcătura de încărcare permisa până la înălţimea de ridicare 56 mm,
Distanta centrului de greutate de la baza furcilor (in mm).
600 mm încărcătura maxima 1600 kg


pag. 27
STIVUITORUL LINDE R14
VEDERE DE ANSAMBLU A STIVUITORULUI R14 (LINDE - Germania)

Descriere: Sn = 1400 kg, H = 4910 mm
1. Catarg 14. Cilindru translaţie fata / spate

2. Cilindru de ridicare 15. Motor antrenare
3. Capotă de protecţie pentru 16. Claxon
conductor 17. Lichid de frâna si rezervor
4. Acoperire 18. Capota motor
5. Cupla baterie 19. Motor antrenare - Frâna
6. Baterie 20. Motor servodirectie / transmisie
7. Motor de ridicare si modul pompa 21. Scaun operator
8. Rezervor lichid hidraulic 22. Volan
9. Role încărcătura (portante) 23. Lanţ de ridicare
10. Distribuitor hidraulic 24. Declanşator rapid furci
11. Role de translaţie fata / spate 25. Furci
12. Rola antrenare 26. Placa port furci
13. Transmisie 27. Dispozitiv de translaţie laterala

pag. 28
ELEMENTE DE COMANDĂ Şl INDICATORI - Sistem comanda cu doua pedale
1. Volan (sistem hidrostatic de direcţie)

2. Cleme de sir taste *
3. Comutator pt. funcţiuni suplimentare *
4. Comutator frâna de mana
5. Contact cu cheie
6. Display bord
7. Maneta comanda (funcţii ridicare si împingere)
8. Maneta comanda ( înclinare si translaţie laterala)
9. Maneta comanda ( dispozitive suplimentare)
10. Comutator claxon
11. Blocaj baterie de tracţiune
12. Pedala pentru mersul înapoi
13. Pedala frâna
14. Pedala pentru mersul înainte
15. Maneta comanda (funcţii de ridicare)*
16. Maneta comanda (funcţii de translaţie orizontala)*
17. Maneta comanda (funcţii de înclinare)*
18. Maneta comanda (funcţii de translaţie laterala) *Dotări suplimentare

pag. 29
APARATE INDICATOARE - DESCRIERE
Contorul pentru orele de funcţionare

Indică timpul de funcţionare al stivuitorului, în ore. El funcţionează numai atunci
când este pus contactul butonul stop de urgenţă este tras şi comutatorul de scaun
activat.
Contorul serveşte ca probă pentru durata de funcţionare a stivuitorului şi pentru
inspecţiile şi servicii de întreţinere programate.
NOTĂ
Când se înlocuieşte un contor defect, numărul de ore efective de serviciu trebuie
notat. Fixaţi această informaţie pe o bandă durabilă, alături de noul contor. Există şi
posibilitatea ca noul aparat să fie ulterior actualizat. Rugăm adresaţi-vă reprezentantului
dumneavoastră pentru Linde.
Indicatorul pt. descărcarea bateriei

Indică starea de încărcare a bateriei atunci când este pus contactul şi butonul stop
de urgenţă este tras bateria este complet încărcată atunci când toate LED-urilei verzi (3)
sunt iluminate. Pe măsură ce bateria se descarcă, dunga iluminată se mişcă de la
dreapta spre stânga.
Dacă este iluminată numai zona galbena (2), atunci descărcarea bateriei este de
peste 70% şi bateri; trebuie reîncărcată.
Dacă dioda galbenă (2) se extinde de asemeni, atunci cele două LED-uri roşii (1)
încep să semnalizezi cu lumină intermitentă. Descărcarea bateriei este de peste 80% şi
este cerută reîncărcarea. Viteza de lucru este redusă atunci când bateria ajunge la o
descărcare de 80%.
Indicatorul de poziţie a rotii de antrenare

In momentul cuplării contactului cu cheie poziţia rotii de antrenare este afişată pe Display
cu 2 averti* de culoare verde in forma de sageti.

pag. 30
La acţionarea volanului avertizoarele de poztia indica simultan poziţia modificata.
Indicatorul uzura perii colectoare
Avertizorul (1) de culoare roşu indica uzura periilor colectoare iar cel galben (2) sau (3)
indica defecţiunea in cauza (motor translaţie sau ridicare).
Nota.
La avertizarea uzura perii colectoare se anunţa de urgenta service-antul. Indicatorul
pentru frâna de mana
In momentul acţionarii comutatorului pentru frâna de mana avertizorul roşu (1)se
aprinde.
Indicator blocaj baterie

Avertizorul roşu (2) se aprinde in momentul in care bateria nu este corect blocata.
Nota . La schimbarea bateriei este posibila o deplasare stivuitorului in sensul înapoi.
Viteza de deplasare va fi limitata iar avertizorul de viteza redusa (3) intra in funcţiune.
Indicator viteza de deplasare limitata.
Avertizorul roşu (3) intra in funcţiune in momentul in care regulatorul reduce capacitatea
nominala a funcţiei solicitate.
APARATE INDICATOARE
DISPLAY BORD DISPLAY MULTIFUNCŢIONAL Contor ore de funcţionare

- Contor ore de funcţionare 1. înălţimea de ridicare La acţionarea chei de contact
- Avertizor baterie 2. Ceas de bord avertizorul reprezentând
descărcata 3. Code eroare ( ptr. teste) clepsidra intra in funcţiune si
- Poziţia rotii de antrenare 4. Simbol acordare de orele de funcţionare sunt
- Avertizor perii colectoare asistenta " Help " afişate pe displayul
- Avertizor supraîncălzire 5. Ore de funcţionare mtultifunctional.
- Avertizor blocaj baterie Orele de funcţionare raman
- Avertizor lichid frâna afişate pana la oprirea
- Avertizor intervalului- comutatorului cu cheie.
service
- Avertizor frâna de mana
- Avertizor deblocare
baterie
- Avertizor viteza limitata
- Emiţător de distanta *
- Avertizor inaltime de
ridicare *

pag. 31
ELECTROSTIVUITORUL STILL - FM12
VEDERE DE ANSAMBLU A STIVUITORULUl FM12 - 14 (STILL - Germania)
Descriere: Sn = 1200 / 1400 kg ... H = 7000 / 9800 mm

pag. 32
1. Protecţie deasupra capului şoferului 13. Roata de tracţiune
2. Placa cu „punctele de prindere" 14. Treapta
3. Stâlp 15. Plăcuta „Deschidere umplere
4. Placa cu „Nu treceţi pe sub (alimentare) cu ulei hidraulic"
incarcatura" 16. Plăcuta prevenire accidente
5. Placa cu „Nu va urcaţi pe caucior" 17. Plăcuta de identificare (signalectica)
6. Plăcuta de avertizare „Pericol de 18. Scaunul şoferului
strivire" 19. Plăcuta „Sistem direcţie reversibila"
7. Furcile încărcăturii 20. Volan
8. Roata incarcaturii 21. Diagrama de încarcare
9. Cadru-suport baterie
10. Baterie * opţional
11. Sabot suport
12. compartiment unitate motoare

pag. 33
ELEMENTE DE COMANDĂ Şl INDICATORI - Sistem comanda cu o pedala
1. Buton blocare pentru dispozitivul 7. Maneta de comanda „grup hidraulic"

de reglare al coloanei de direcţie 8. Frâna de mana
2. Coloana de direcţie 9. Pedala de acceleraţie
3. Volan 10. Pedala de frâna
4. Buton de direcţie 11. Pedala de picior (întrerupător
5. Comutator (contact) cu cheie siguranţă)
6. Afisaj cu starea de funcţionare 12. Dispozitiv pentru reglare scaun şofer

pag. 34
Elemente de comanda - afişare stare de funcţionare
1. Comutator basculant „Ridicare – 11. Indicator descărcare baterie

coborâre scaun şofer" (intrerupator electric 12. Perioada dinainte de
de forma rectangulara, funcţionând prin întreţinere expirata*
basculare alternativa) 13. Contor orar pentru orele
2. Comiutator basculant „Viteza de de funcţionar afisaj numeric pentru
poziţionare" anomalii .
3. Comutator sirena (avertizor sonor) 14. In dicator direcţie de
4. Buton de oprire de avarie deplasare
5. Tasta preselectie „inclinare stâlp" 15. Indicator unghi de direcţie
6. Tasta preselectie „deplasare laterala 16. Nealocat
stâlp" 17. Viteza de poziţionare
7. Tasta preselectie „culisare stâlp" 18. întrerupător cu cheie
8. Tasta preselectie „ridicare-coborare" PORNIT
9. Suport braţ 19. Frâna de parcare PORNIT
10. Întrerupător direcţie (sens) de
deplasare

pag. 35
2.3. TRANSLATOARE STIVUITOARE
Pentru deservirea depozitelor prevăzute cu rafturi şi stelaje, în afara podurilor rulante

stivuitoare, se utilizează şi translatoarele stivuitoare. Translatoarele stivuitoare sunt
instalaţii care se deplasează în culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe căi de rulare cu şine
amplasate pe sol sau pe rafturi şi sunt prevăzute cu furci sau cu mese, cu ajutorul cărora
se manipulează sarcinile. Cabina de comandă poate să fie fixă sau deplasabilă pe
verticală o data cu organul de prindere. Comanda instalaţiilor se poate face şi de la
distanţă, de la un punct fix.
Translatoarele stivuitoare se compun din următoarele ansambluri mai importante:
a. construcţia metalică în execuţie sudată are două elemente principale: şasiul inferior
pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare şi ridicare şi catargul translatorului pe
care culisează organul de prindere şi după caz, cabina de comandă;
b. mecanismul de deplasare, care este de tipul mecanismelor macaralelor care se
deplasează pe căi de rulare cu şine. La translatoarele stivuitoare roţile motoare în număr
de două sunt amplasate în spatele catargului, pentru ca grupurile de acţionare să nu
împiedice manipularea sarcinilor;
c. mecanismul de ridicare, de obicei se realizează cu electropalane care conferă un
gabarit redus. Organele de prindere pot să fie furci sau mese care permit o bună stivuire a
sarcinilor paletizate în rafturi sau stelaje.
d. instalaţia electrică conţine echipamentul de alimentare şi racordare la sursa de curent,
echipamentul de acţionare a mecanismelor, aparatajul de comandă, echipamentul şi
instalaţiile de protecţie, precum şi echipamentul pentru iluminat şi semnalizare;
e. cabina de comandă sau locul de comandă, în cazul comenzilor de la distanţă, trebuie
astfel amplasate încât manevrantul să aibă o bună vizibilitate a câmpului de lucru. În
general, cabinele sunt de tipul închis. Se construiesc şi cabine de tipul deschis prevăzute
cu pereţi, lateral şi în spate, acoperiş şi cu un dispozitiv de protecţie împotriva căderii
manevrantului, mişcarea translatorului fiind posibilă numai dacă dispozitivul menţionat este
fixat. La translatoarele uşoare, cu sarcina nominală de până la 320 kg, pereţii laterali pot
lipsi.
Antrenarea stivuitoarelor
(echipamentul de forţa electrica / hidraulica)
Aşadar, stivuitorul este alcătuit cel puţin din patru mari subansambluri:
➢ sistemul de rulare - transmisia ;

➢ mecanisme de ridicare / coborâre / inclinare al catargului ;
➢ echipamentul electric;
➢ echipamentul hidraulic ;
• Sitemul de rulare si sistemul de susţinere este alcătuit din:
- cadru saşiu legat rigid de punţi , construcţie sudata din tabla de otel prevăzuta cu
intarituri transversal;

pag. 36
- puntea din fata si spate - constructie sudata detensionata;
- rotile, motoare de direcţie.
Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru uşurarea
conducerii vehiculului, pentru mărirea duratei de funcţionare a anvelopelor cat si pentru
asigurarea unor gabarite de întoarcere cat mai mici, rotile de direcţie sunt montate intr-o
poziţie caracteristic
• Transmisia este rigida, fără arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator.
• Mecanismul de ridicare-inclinare este alcătuit din:
- cadrul fix
este fixat articulat de cadrul saşiu intre rotile motrice din fata, prin intermediul unor
bolturi.
- cadrul glisant
este o construcţie sudata cu suporţi verticali din pro file U special legate la capete cu
traverse. Drept ghidaje se folosesc 4 role care rulează pe cadrul fix. Cadrul mobil este
dublu ghidat atât in planul longitudinal cat si transversal asigurându-se astfel o
stabilitate cat mai buna a sarcinii in poziţia ridicata.
- căruciorul
este de asemenea o construcţie sudata care serveşte pentru fixare dispozitivelor de
lucru .
- lanţul de ridicare
sarcina este ridicata , respectiv susţinuta , de doua bucati de lanţuri de tip Flyer. Acest
lanţ are un capăt legat de cadrul fix , trece peste o rola legata de cilindrul de ridicare si
are celalalt capăt fixat de cărucior de care este legata sarcina prin intermediul
dispozitivului de lucru.
• Echipamentul electric, alcatuit din:
- echipamentul electric de comanda

- echipamentul electric de protecţie
- echipamentul electric de iluminare si semnalizare.
- echipamentul electric de incalzire, ventilaţie si condiţionare a aerului (opţional).
• Echipamentul hidraulic , alcătuit in principal, din:
motorul hidraulic/pompa hidraulica): realizează presiunea si debitul necesar utilizării

lichidului de lucru (ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si de comanda.
subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente(sorb,nivelmetru,etc.)
cilindrul de ridicare: reprezintă un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de forţa de tip
Plunger. Coborarea căruciorului se face sub acţiunea greutăţii sarcinii si a
dispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasându-se in interiorul cilindrului, elimina
din acesta lichidul de lucru spre rezervor, trecând in prealabil prin supapa de
reglare viteza de coborâre, care are rolul de a limita viteza de coborâre prin
laminarea curentului de lichid. Aceasta are loc după ce in prealabil maneta
distribuitorului hidraulic a fost adusa in poziţia de coborâre. In partea superioara
este înşurubata o piuliţa si sudata cu un cordon de sudura, care reprezintă fundul

pag. 37
cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este rezemata de cadrul fix, iar plungerul
este legat de capul cu role.
cilindrul de înclinare: înclinarea cadrului fix , respective a intregului cadru
telescopic, al mecanismului de ridicare - inclinare se face cu ajutorul a 2 cilindrii de
inclinare, având fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de prindere cu bucşa
de alunecare in capătul tijei pistonului, se leagă fix, iar capătul de la fundul
cilindrului, prin intermediul unui bulon, este legat de cadrul saşiului.
tuburi flexibile: stabilesc legătura intre pompa cu roti dinţate, distribuitor si cilindrii de
forţa. La montarea tuburilor trebuie sa se evite răsucirea acestora si unde nu este
posibila se folosesc coturi racord.
regulatorul de debit: este intercalat intre pompa cu roti dinţate si distribuitorul
hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele necesare; uleiul apasă
asupra pistonului pe care-l deplasează la stânga inchizand orificiul de ieşire spre
rezervor; reglarea cantităţii de ulei se realizează cu şurubul de blocare.
regulatorul de presiune: menţine constanta presiunea uleiului in circuitul hidraulic
secundar.

pag. 38
CAPITOLUL 2
COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE
1. COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE
1.1. Generalităţi
Componentele de securitate sunt elemente cu care se echipează macaralele si

mecanismele de ridicat, având rolul da a asigura funcţionarea acestora fără pericol de
avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervin, in cazul executării unor manevre greşite sau
când apar anumite defecţiuni tehnice care generează pericole, prevenind personalul de
exploatare sau întrerupând mişcarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalaţia.
Dispozitivele de siguranţa nu trebuie folosite in mod intenţionat, decât atunci când
se încearcă buna lor funcţionare. Toate dispozitivele de siguranţa trebuie verificate de
manevrant la începerea lucrului, daca acţionează corect, cu excepţia limitatorului de
sarcina, cat si a dispozitivelor de reţinere a fluidului in cilindrii la scăderea brusca a
presiunii.
Dispozitivele de siguranţa trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

• sa aibă construcţie simpla care sa garanteze funcţionarea cu posibilităţi minime de
defectare;
• sa-si păstreze reglajul in timp si la modificările condiţiilor de mediu;
• sa poată fi reglate uşor si simplu;
• precizia lor sa permită încadrarea in limitele tolerate, prevăzute in prescripţiile
tehnice, pentru mărimea pe care o protejează;
• sa revină la starea iniţiala după încetarea cauzei care a provocat acţionarea
dispozitivului.
• sa nu acţioneze la apariţia unor cauze trecătoare ce nu periclitează securitatea
instalaţiei sau nu constituie un pericol de accident;
• numărul pieselor in mişcare sa fie minim pentru a reduce frecările, uzurile si
jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcţionare;
• sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiţiilor de exploatare;
• sa aibă gabarit redus si greutate mica;
• întreţinerea sa se facă uşor si sa nu reclame personal de întreţinere cu înaltă
calificare.
1.2. Stivuitoarele se echipează în special cu următoarele dispozitiv e de

siguranţa:
1. Limitatoare de cursa;
2. Limitatoare de sarcina;

pag. 39
3. Limitatoare de viteza;
4. Paracăzătoare;
5. Supape de reglare a vitezei;
6. Supape de blocare;
7. Supape de siguranţa;
8. Întrerupător de securitate;
9. Tampoane opritori;
10. Piese de reazem, curăţitoare de şina;
11. Contacte si siguranţe electrice.
1.2.1. LIMITATOARE DE CURSA
Cu aceste dispozitive de siguranţa se echipează mecanismele stivuitoarelor, cu

excepţia celor acţionate manual.
Ele sunt destinate să întrerupă automat mişcarea mecanismelor când se depăşeşte
poziţia limita de lucru stabila.
Limitatoarele de cursa trebuie sa permită acţionarea mecanismelor in sens invers
celui in care s-a limitat mişcarea respectiva.
La stivuitoare se întâlnesc următoarele limitatoare de cursa:
- limitatoare de cursa la ridicare, pentru poziţia limita superioara a organului de
prindere a sarcinii; limita poziţiei inferioare nu este obligatorie.
- limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare înainte - înapoi si stânga -
dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizează in cadrul cilindrilor hidraulici de
acţionare prin deplasarea pistoanelor pana la capătul cilindrilor;
- limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizează
prin limitarea cursei pistonului în cilindrul hidraulic de acţionare.
1.2.2. LIMITATOARE DE SARCINA
Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalaţiei la posibilităţile ei

maxime, fără pericol de avarii sau accidente.
Ele sunt destinate sa întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare in cazul
depăşirii sarcinilor nominale si sa permită descărcarea sarcinii (coborâre).
Toate instalaţiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de siguranţa, cu
excepţia acelora cu acţionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii,
montat cu caracter permanent, prin construcţia sa nu permită sau prevină suprasarcini
mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante de
forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1
tf ( inclusiv).
Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel făcuta, încât sa acţioneze la o
sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permită
ridicarea sarcinii la o înălţime mai mare de 100 mm de la sol.
Pentru macaralele acţionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa.
Supapa hidraulica limitatoare de sarcina

Se utilizează la macarale cu acţionare hidraulica si la electro si motostivuitoare.
Declanşează la o suprasarcina de 10 % si protejează si instalaţia hidraulica de avarii in
cazul apariţiei unor suprapresiuni. Instalaţia hidraulica sesizează suprasarcina prin
creşterea presiunii in circuit peste valoarea reglata.

pag. 40
Supapa limitatoare de sarcina se compune din: corpul supapei, şurubul de reglare
cu filetare in capacul de închidere. Poziţia dorita reglata se asigura printr-o piuliţa, iar
capătul tijei de reglare se protejează printr-un capacul. La creşterea presiunii peste
valoarea corespunzătoare unei suprasarcinii de 10 %, pistonul supapei comprima arcul
si lasă libera, trecerea uleiului spre rezervor; in acest moment presiunea scade, supapa
se deschide si fenomenul se repeta. Supapa efectueaza o mişcare oscilatorie care se
manifesta printr-un zgomot specific. In acest fel, presiunea este menţinută, ca valoare
medie, la nivelul reglat.
1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA. DISPOZITIVE DE REŢINERE A FLUIDULUI IN

CILINDRII
Limitatoarele de viteza pun in acţiune paracazatoarele sau frâna de siguranţa (de

avarie) depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de (1,15-1,40) x
viteza nominala.
Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acţionate
hidraulic sau pneumatic, unde prin scăpare de fluid exista posibilitatea căderii sarcinii
sau pierderea stabilităţii macaralei, trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de reţinere a
fluidului.
Aceasta situaţie se poate întâlni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor
la toate mecanismele acţionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici.
Dispozitivul de reţinere este format din corpul supapei, în care se găseşte o bila,
menţinută în poziţia deschisa de un resort. Un ştift opritor limitează deplasarea bilei.
Diafragma existenta realizează o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul dispariţiei
bruşte a presiunii din conducta, bila este împinsa de agentul hidraulic, impotriva forţei
resortului si se aşează pe scaun, blocând ieşirea.
OBS: Montarea - dispozitivelor de reţinere se face direct ne cilindrii si nu prin
intermediul unor conducte.
1.2.4. PARACAZATOARELE
Reprezintă o componentă de securitate a translatorului - stivuitor si este

destinată să oprească şi menţină oprită pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezei
stabilite.
Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere, atât la
creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza
cat si in cazul ruperii organului de tracţiune.
1.Cabina 2.Glisiera 3.Paracazator 4.Limitator de viteza 5.Roata intinzator 6.Cablu limitator viteza

pag. 41
1.2.5. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI
Are rolul de a ştrangula uleiul la coborârea sarcinii, permiţând astfel reglarea vitezei
de coborâre în limitele permise, adică max. 30m/min.
Supapa de reglare a vitezei de coborâre se compune din următoarele elemente:
- corpul supapei ce este conectat la un capăt la distribuitor, iar celălalt capăt este
conectat direct la cilindrul de ridicare/coborâre prin intermediul supapei de blocare.
- pistonul (poz.2) care funcţionează în interiorul corpului supapei şi care la
presiunea uleiului ce vine de la distribuitor, se deplasează la dreapta permiţând astfel
intrarea uleiului în cilindrul de ridicare.
- scaunul pe care se aşează pistonul la întoarcerea fluidului, obligă astfel uleiul să
treacă printr-un orificiu practicat în corpul supapei. Acest orificiu se poate obtura după
necessitate cu ajutorul şurubului de reglaj (poz.4).
Fig.5 Supapă de reglare viteză coborâre (drossel)

1. Corpul supapei 6. Capac
2. Piston 7. Arc
3. Capac 8. 9.10. Garnituri
4. Şurub de reglare 11. Piuliţă
5. Ghidaj ventil
1.2.6. SUPAPA DE BLOCARE
Aceasta supapa are rolul de a limita căderea sarcinii, in cazul ruperii conductei
(furtunului) prin care se scoate din funcţiune supapa de reglare a vitezei de coborâre.

pag. 42
1.2.7. SUPAPE DE SIGURANŢA
Supapa de siguranţa se prevede pentru prevenirea creşterii presiunii in instalaţia

hidraulica si acţionează când se depăşeşte cu 10 % sarcina nominala.
Aceasta lucrează astfel: presiunea din circuit atingând o anumita presiune, foita
arcului este învinsa de forţa bilei care împinge scaunul şi coboară, lăsând libera trecerea
uleiului spre rezervor.
După deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se închide, apoi presiunea
creste si fenomenul se repeta.
1.2.8. ÎNTRERUPĂTOR DE SECURITATE
Întrerupe circuitul de alimentare cu curent când organele de prindere a sarcinii sau

cabina, au ieşit din spaţiul de lucru.
întrerupător de urgenta la electrostivuitorul FM 14:

In caz de avarie (de urgenta), alimentarea cu curent poate fi
întreruptă prin apăsarea întrerupătorului de OPRIRE de
urgenta (1).
Acţionaţi numai in caz de urgenta!
Atenţie
Activarea butonului de oprire de avarie nu iniţiază procesul
de frânare
Întreruperea circuitului
Apăsaţi butonul de oprire la avarie.
Închiderea circuitului
Trageţi in afara butonul de oprire la avarie.
1.2.9. TAMPOANE – OPRITOARE
Tamponul este o componentă de securitate destinată amortizării şocurilor la

lovire.
Opritorul este o componentă de securitate destinată limitării deplasării peste
poziţiile limită de lucru stabilite.
Opritoarele sunt dispozitive de siguranţa care limitează mecanic deplasările peste
poziţia extrema de lucru, la capătul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina.
Opritoarele se confecţionează din otel si pentru antrenarea şocurilor ele sunt
prevăzute cu tampoane din materiale elastice.
1.2.10. PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE ŞINA
a) Piesele de reazem: este o componentă de securitate destinată evitării

şocurilor provenite din spargerea accidentală a roţilor de rulare sau a ruperii axelor
acestora, precum şi împotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile
sau boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape de ele, având
scopul de a reduce şocurile provenite in căzu spargerii roţilor de rulare sau al ruperii
axelor acestora precum si împotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pe
grinzile de capăt sau saşiul cărucioarelor.
b) Curăţitoare de şina: sunt componente de securitate destinată îndepărtării de pe
calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea găsi pe aceasta; se fixează
la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acestea

pag. 43
pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii.
1.2.11. CONTACTE SI SIGURANŢE ELECTRICE
Acestea se prevăd la:

- usa cabinei, care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este
deschisa
- la paracazatoare
- la frâna de siguranţa
- la dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza
- la cablul de tracţiune, care controlează slăbirea sau ruperea acestuia
- la organele de prindere - furci sau mese
- la cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare
- la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor Ia
translatoarele stivuitoare comandate de la distanta.
- la mecanismul de deplasare si la cel de frânare de siguranţă, la stivuitoarele
folosite in spatii aglomerate (vezi desenul de la sistemul de frânare) .
Siguranţele la electrostivuitorul FM 14 :
Siguranţele sunt localizate in compartimentul electric de sub suportul pentru braţ

din partea dreapta a şoferului.
Acest compartiment de montaj poate fi accesat prin scoaterea plăcii suport a

comutatoarelor basculante (pentru siguranţele curentului de comanda) sau a panoului
de plexiglas si a capacului pe care sta braţul (pentru siguranţele curentului principal.
(1) Curentul principal F1 250A

(2) Curentul de comanda F2
7,5A
F3 15A
F4 20A
F5 7,5A
F6 rezerva
Atenţie
Înainte de a face orice lucrare la sistemul electric, scoateţi de
sub tensiune prin decuplarea prizei bateriei.

pag. 44
Siguranţe electrice la motostivuitorul R14:
Siguranţele sunt localizate în partea stângă de sub panoul (2), în suportul de siguranţe
(3).
NOTĂ: Dacă motostivuitorul nu este echipat cu toate accesoriile posibile,
siguranţele corespondente acestor accesorii sunt în funcţiune.
F2 Siguranţă IA 4F1 Siguranţă 10A

F4 Siguranţă IA 5F11 Siguranţă 20A
F5 Siguranţă 20A 5F12 Siguranţă 20A
1F11 Siguranţă 1OA 7F1 Siguranţă 20A
1F14 Siguranţă 1OA 7F2 Siguranţă IOA
1F15 Siguranţă 5A 9F3 Siguranţă 80A
1F17 Siguranţă IOA 9F4 Siguranţă IOA
1F18 Siguranţă 3OA 9F6 Siguranţă 80A
1F19 Siguranţă 20A 9F8 Siguranţă 5A
1F20 Siguranţă IOA 9F12 Siguranţă IOA
1F21 Siguranţă 15A
2 CERINŢE MINIME DE ECHIPARE
2.1. Motostivuitoare
In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la

motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele
dispozitive de protecţie si siguranţă:
• frână de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de
deplasare.
• limitator la sfârşit de cursa pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia superioară si
inferioară.
• limitator la sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.
• limitator de sarcină.
• dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate (cheie
de contact).
• supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii, în cazul spargerii
conductelor hidraulice.
• dispozitiv de semnalizare acustică (girofar).
• far pentru iluminat la locul de muncă.
• lămpi pentru semnalizarea poziţiei de mers si direcţiei.
• sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.
• cabină de protecţie, pentru sezonul rece si intemperii, care să asigure respectarea
cerinţelor de vizibilitate si siguranţă în circulaţie.
• inscripţionarea numărului de ordine, a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii

pag. 45
maxime de transport.
OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de siguranţa, in plus fata de cele cu care se
prevăd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai
prevăd cu limitatoare de sfârşit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe
orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, după caz, cu un dispozitiv de
interblocare a comenzilor pentru a împiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in
alta poziţie decât cea retrasa complet (in poziţie de transport).
2.2 Electrostivuitoare
In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la

electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele
dispozitive de protecţie si siguranţă:
• frînă de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de
deplasare.
• limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia superioară si
inferioară.
• limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.
• limitator de sfârşit de cursă pentru deplasarea înainte/înapoi (retractare) si lateral a
catargului.
• limitator de sarcină.
• dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate(cheie
de contact).
• supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii,în cazul spargerii
conductelor hidraulice.
• dispozitiv de semnalizare acustică si vizuală.
• sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.
• apărători de protecţie laterale şi frontale,montate pe lonjeroanele roţilor libere.
• inscripţionarea numărului de ordine,a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii
maxime de transport
2.3. Translatoare stivuitoare
Translatoarele stivuitoare se prevăd cu următoarele sisteme de siguranţa:

• limitatoare de sfârşit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziţia limita a
organelor de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplasează pe
verticala odată cu organele de prindere. Limitatorul de sfârşit de cursa pentru poziţia
limita superioara se amplasează si reglează astfel încât, după întreruperea circuitului de
comanda, intre opritoare si elementele corespunzătoare ale organelor de prindere sa
rămână o distanta de minim 60 mm.
• limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor.
In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevăd cate
doua limitatoare de sfârşit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator

pag. 46
realizează trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizează
deconectarea circuitului de comanda si se amplasează fata de opritor la distanta cel
puţin egala cu spaţiul de frânare.
• limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a
organelor de prindere
• limitator de sarcina
• tampoane si opritoare
• piese de reazem si curăţitoare de şina
• întrerupător de sfârşit de cursa ( avarie), care întrerupe circuitul de alimentare a
instalaţiei in căzu in care organele de prindere, respectiv cabina depăşesc poziţia limita
de lucru superioara din cauza nefuncţionării limitatorului de sfârşit de cursa.
Întrerupătorul de sfârşit de cursa este astfel amplasa încât după întreruperea circuitului
electric sa rămână o distanta de cel puţin 50 mm intre opritoare si elementele
corespunzătoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, întrerupătorul de sfârşit
de cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconectează un contactor
suplimentar montat in acest scop.
• paracăzătoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplasează pe
verticala. Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere atât
Ia creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de
viteza , cat si in cazul ruperii organului de tracţiune. La intrarea in acţiune a
paracăzătoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de ridicare se deconectează in
mod automat.
După ce paracăzătoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare
permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita acţiunii
organelor de tracţiune, paracăzătoarele se decuplează in mod automat si revin la
poziţia iniţiala de repaus. In unele cazuri, când cabina este suspendata pe doua sau mai
multe organe de tracţiune, echilibrate intre ele, paracăzătoarele pot fi înlocuite cu o frâna
de siguranţa (de avarie) de tipul normal deschisa care se închide la acţiunea
limitatorului de viteza.
• frâna de siguranţa ( de avarie ) trebuie sa aibă tamburul cuplat cu tamburul pe care
înfăşoară organul de tracţiune si sa aibă un coeficient de siguranţa al frânării de cel
puţin 1,5.
• limitator de viteza , care pune in acţiune paracăzătoarele sau frâna de siguranţa ( de
avarie ) la depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de 1,15.. .1,40 ori
viteza nominala.
• contacte electrice de siguranţa la :
- uşa cabinei care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este deschisa;
- paracăzătoare , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei , in
cazul in care paracăzătoarele au fost acţionate;
- frâna de siguranţa , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei
in cazul in care frâna c siguranţa ( de avarie ) este închisa ca urmare a acţiunii limitatorului de
viteza;
- dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permită manevrarea
instalaţiei daca ace cablu nu este întins;

pag. 47
- cablul de tracţiune , care sa controleze slăbirea sau ruperea acestuia;
- organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permită deplasarea translatorului in
cazul in care organele de prindere sunt in alta poziţie decât cea de transport al sarcinii;
- cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul
acestora se face transbordarea instalaţiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorul
acestor contacte se realizează controlul coliniarităţii cailor de rulare din depozit cu calea de
rulare din interiorul căruciorului de transbordare; de asemenea, se realizează controlul ca
intrarea căruciorului translatorului stivuitor in căruciorul de transbordare sa se facă cu o viteza
redusa, de cel mult 32 m/min;
• dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor, la translatoarele
stivuitoare comandate de la distanta.

pag. 48
CAPITOLUL 3
DISPOZITIVE DE FRÂNARE
1. Definiţie
Frâna este un dispozitiv destinat să micşoreze sau să oprească un ansamblu
mecanic ce se găseşte în mişcare de rotaţie sau de translaţie.
Frânele pot micşora vitezele de coborâre a sarcinii şi asigură oprirea mecanismelor
respective la încetarea acţionării lor menţinându-le blocate în stare de repaos.
Frânarea se realizează datorită frânării uscate dintre organul mobil (tambur) şi
organul de frânare din interiorul tamburului (saboţi, bandă) process cu degajare de
căldură locală. Procesul de frânare de exprimă prin coeficientul de frânare “µ” pentru o
frânare corectă, coeficientul de frânare trebuie să fie subunitar.
2. Tipuri constructive
2.1.După destinaţie, frânele pot fi :
- frâna de oprire : aduce mecanismul respectiv în stare de repaus preluând
energia de mişcare şi lucrul mecanic al forţelor motoare;
- frâna de coborâre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde
să accelereze mişcarea.
- frâna de reţinere (blocare): are rolul de a menţine mecanismul blocat împotriva
forţelor exterioare.
2.2 După construcţie, frânele pot fi :
- frâna cu doi saboţi cu acţionare electrohidraulică;
- frâna electromagnetică;
- frâna cu bandă acţionată hydraulic;
- frâna cu discuri conice.
2.3 După modul de acţionare,stivuitorul este prevăzut cu :
- frâne de picior pentru deplasare (este o frâna de oprire);
- frâne de mână sau de parcarere (este o frâna de reţinere sau pentru staţionare).
2. Exemple de utilizare:
Frânele electrostivuitorului FM 14

pag. 49
Frâna de picior este o frână cu tambur cu saboţi interiori cu comandă hidraulică.
Eliberarea pedalei de mers - acceleraţie (4), iniţiază un proces de frânare cu recuperare
de energie. Căruciorul este frânat controlat şi adus în stare de nemişcare, atâta timp cât
există alimentare şi tensiune. Apăsarea uşoară a pedalei de frână (5) (aprox. 20mm
declanşează, prin acţionarea unui comutator, o frânare prin contra curent cu comandă
electronică. Dacă acest efect de frânare nu este suficient, trebuie să apăsaţi pedala de
frână cu mai multă putere pentru a opri căruciorul.
Frâna de parcare (frâna de mână) actionează mecanic asupra saboţilor care
apasă asupra tamburului oprind mişcarea acestuia, blocănd astfel deplasarea
stivuitorului.
Tragerea fermă, până la capăt a frânei de parcare va menţine vehiculul în
siguranţă chiar pe pante (pentru înclinaţia maximă permisă, vezi specificaţiile). În
acelaşi timp curentul de deplasare va fi întrerupt.
OBSERVAŢII :
- Pedala de picior: curentul de deplasare este asigurat atâta timp cât este activată
pedala de picior (7). Suplimentar, aceasta face ca piciorul şoferului să fie astfel protejat în
limitele conturului căruciorului.
- Cele două tipuri de frână funcţionează independent una de alta şi acţionează
asupra tamburelor roţilor(roţii) motrice .
- Frâna de staţionare (parcare) la unele stivuitoarele folosite în spaţii publice
aglomerate, poate fi acţionată prin levier sau buton şi este înzestrată cu senzor electric
care cuplează frâna automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului.
FRANA DE PICIOR este de tip hidraulic şi se compune din:
- pedala de frână;
- pompa centrală;
- cilindrii de frână (receptori);
- plăcutele cu saboţi (ferodouri);
- conducte pentru lichid de frânare.
Drept lichid de frână se foloseşte cel corespunzător a cărui compoziţie aproximativă
este emulsie 50 % ulei de ricin şi 50 % acetonă.

pag. 50
FRÂNA DE STAŢIONARE sau de mână este de tip mecanică cu acţionare
manuală. Se compune dintr-o manetă de frânare şi două cabluri de sarcină. Prin
activarea manetei, forţa de tracţiune manuală este transmisă prin cele două cabluri
(cămăşuţe) la cei doi saboţi cu ferodouri ce se găsesc în interiorul tamburilor de la cele
două roţi din spate ale motostivuitorului.Maneta de frânare este prevăzută cu un dispozitiv
de poziţionare tip clichet ce permite astfel ca forţa de frânare să fie aplicată în mod
gradat. În interiorul manetei se găseşte un buton ce decuplează forţa de frânare aplicată.
4.Verificarea frânelor se face prin:

- verificarea lichidului de frână;
- uzura saboţilor de frână;
- acţionarea pedalei de frână;
- verificarea cablurilor şi a conductelor de ulei.
Verificarea sistemului de frânare la motostivuitorul R70

Verificarea frânei de picior
- Acceleraţi motostivuitorul gol într-o zonă liberă
- Apăsaţi puternic pedala de frână (3) (cea. 60 kg)
- Măsuraţi distanţa de frânare până la locul unde s-a oprit
motostivuitorul
Distanţa de frânare trebuie să fie:
la 16 km/h .................................................... cca. 4 m
Verificarea frânei de mână
Motostivuitorul va fi condus pe o suprafaţă înclinată (de
exemplu o rampă)
Înclinaţia ……………………………………….. cca. 25%
PERICOL: Dacă motorul se află pe o suprafaţă înclinată

capota se va deschide numai atunci când roţile motostivuitoruiui sunt
blocate cu ajutorul unor pene de blocare pentru a evita rularea.
Trageţi cu putere frâna de mână (4). Motostivuitorul trebuie să
rămână pe loc, fără a mai avea posibilitatea de rulare.
PRUDENŢĂ: Nu utilizaţi motostivuitorul dacă sistemul de frânare este defect.
REGLAJUL, adică strângerea sau slăbirea şurubului de reglare în funcţie de uzura

elementelor mecanismului de frânare se face de către unitatea SERVICE la cererea
unităţii deţinătoare sau în urma controalelor periodice.

pag. 51
CAPITOLUL 4
CABLURI SI LANŢURI
CABLURI SI LANTURI (MATERIALE, CONSTRUCTIE, MOD DE

FIXARE, UZURA PERMISA, INTRETINERE)
Cablul din oţel este ansamblul de sârme şi toroane, grupate prin înfăşurare (cablare) în
jurul unei inimi, în unul sau mai multe straturi concentrice, cu excepţia cablurilor plate, care
sunt alcătuite din cabluri alăturate în plan şi cusute. Cablul se compune din: inimă, toroane
şi fire de sârmă din oţel.
Constructie
a) Inima
Este firul sau mănunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice, în jurul căreia
se înfăşoară sârmele sau toroanele şi măreşte flexibilitatea cablului.
Cablu construcție normală, 6x19, cu inimă vegetală

pag. 52
b) Toronul
Este format dintr-un mănunchi de sârme grupate prin înfăşurare în jurul unei inimi, într-
unul sau mai multe straturi concentrice.
c) Sârmele
Ce compun toroanele sunt fire trase, cu secţiunea rotundă, din oţel cu conţinut mediu de
carbon, având rezistenţa de rupere între 120 şi 180 kg/mm2. Suprafaţa lor poate fi mătă,
zincată sau cositorită. Sârmele zincate sau cositorite sunt folosite în mediu coroziv.
d) Cablarea
Este operaţia de împreunare a sârmelor în c toroane prin înfăşurarea în formă de spire
elicoidale, precum şi operaţia de înfăşurare a toroanelor pe inima cablului.
Infăşurarea sârmelor în toroane cât şi a toroanelor în cablu poate fi făcută spre stânga sau
spre dreapta, sensul înfăşurării notându-se cu Z (dreapta) sau cu S (stânga) după cum se
vede în figura de mai sus.
Cablarea poate fi:
o paralelă dreapta Z/Z;
o paralelă stânga S/S, la care înfăşurarea firelor în toroane şi a toroanelor în jurul inimii
se face în acelaşi sens;
o atât firele cât şi toroanele au tendinţa de desrăsucire, din care cauză nu sunt folosite la
mecanismele de ridicat;
o în cruce dreapta S/Z sau stânga Z/S, la care înfăşurarea firelor în toroane se face în
sens invers înfăşurării toroanelor în jurul inimii; acest cablu nu mai are tendinţa de
desrăsucire;
o mixtă, la care toroanele cu înfăşurare dreaptă alternează cu toroanele cu înfăşurare
stângă.
e) Pasul cablării
Este distanţa, măsurată paralel cu axa, dintre două puncte consecutive în care o spiră
întâlneşte aceeaşi generatoare a cilindrului corespunzător. El este egal cu 7,5 x diametrul
cablului.
f) Diametrul cablului
La cablurile cu număr pereche de toroane, diametrul se măsoară cu şublerul, ca în figura
de mai jos. Dacă numărul toroanelor este fără soţ, se măsoară cu panglica lungimea
circumferinţei. Avantajele pe care le prezintă cablul sunt următoarele: greutate proprie
mică, mers liniştit fără zgomot, comportare bună la şoc, durată mare şi siguranţă

pag. 53
superioară în exploatare, supraveghere uşoară (înainte de ase rupe, cablul se alungeşte şi
semnalează uzura prin ruperea locală şi treptată a firelor).
Măsurarea diametrului la cabluri cu toroane perechi
Contra radierii căldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. In
exploatare, se va urmări ca înfăşurarea cablului să nu se facă în sensuri opuse şi să nu
facă contact cu conductorii electrici.
Mod de fixare
a) Fixarea cu ochet prin matisare.

Se trece capătul cablului peste ochet şi apoi se matisează pe o lungime cel puţin egală cu
de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm
Fixarea cablului la ochet, prin matisare

pag. 54
b) Matisarea
Este operaţia prin care se impreunează două cabluri sau capătul cablului prin care se
formează un ochi, prin împletirea firelor sau a toroanelor din care sunt compuse.
c) Ochetul
Este o piesă din tablă de oţel în formă de inimă, care are la partea exterioară un canal
semicircular peste care se trece cablul. Folosirea ochetului este obligatorie, pentru a se
evita îndoirea bruscă a cablului, ceea ce ar duce la obosirea şi uzura timpurie a sârmelor.

pag. 55
a) stantate b) turnate
d) Fixarea cu cleme şi ochet.

Fixarea se face prin cel puţin trei cleme; dacă una din cleme cedează, cablul rămâne fixat
prin celelalte două. Urechea clemei va fi trecută întotdeauna peste capătul liber al cablului.
Distanţa între cele două cleme va fi mai mare sau cel puţin egală cu de 6 ori diametrul
cablului (minim 150 mm).
Fixarea cablului cu 3 cleme și ochet
e) Clema
Este formată dintr-o piesă de oţel prevăzută cu două găuri prin care este trecută urechea
din oţel rotund îndoită în formă de u cu capetele filetate. Strângerea se face cu piuliţe
asigurate cu şaibe grower.
Clemă de fixarea cablului

pag. 56
f) Fixarea prin manşon cu pană
Manşonul este din oţel turnat şi are forma plată. In manşon se introduce pana de oţel care
are la periferie un canal cu secţiune semicirculară şi peste care se trece capătul cablului
care se leagă cu sârmă subţire pentru a nu rămâne liber.
Prinderea cablalului cu manșon cu pană
Datorită forţei de tracţiune, pana tinde să intre cât mai adânc în manşon, realizându-se o
presiune mare între pană, cablu şi manşon, fapt ce împiedică scăparea capătului liber al
cablului de pe pană. Montarea necorectă duce la strivirea cablului între pană şi manşon.
g) Fixarea prin conus

Conusul este din oţel turnat şi are forma unui trunchi de con gol în interior, fără cele două
baze. Diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablului. La capătul cablului ce urmează
a fi fixat în conus se fac două legături, lăsând între ele o distanţă egală cu înălţimea
conusului. Se introduce capătul cablului în conus, după care se desface legătura de la
capăt. Se desfac apoi toroanele, se îndepărtează inima pe această lungime, după care se
desfac firele din toroane. Cu un cleşte special se îndoaie capetele firelor spre interior,
după care capătul cablului este tras în conus. Conusul astfel pregătit se încălzeşte la circa
1600C după care se toarnă compoziţia (plumb plus cositor), lăsând să se răcească încet.
Compoziţia umple toate golurile dintre sârme formând un bloc care nu permite smulgerea
cablului. Dintre toate procedeele de fixare, acesta este cel mai sigur, cu condiţia ca
lucrarea să fie corect executată.

pag. 57
h) Legătura de capăt
Asigură capetele cablului contra desfacerii lui. Se execută prin înfăşurarea capătului
cablului cu sârmă de oţel moale mată, zincată sau cositorită, în spire alăturate. Infăşurarea
se face pe o lungime de 5 x d, lăsându-se liber capătul cablului pe o lungime de 2 x d (d=
diametrul cablului).
In timpul exploatării cablurile se verifică în felul următor:
➢ după aspect, zilnic, la începutul fiecărui schimb;
➢ verificarea fixării capetelor de cabluri se face la două săptămâni de către maistrul
care răspunde de întreţinerea instalatiei;
➢ verificarea amănunţită a stării tehnice se face lunar, tot de acelaşi maistru, iar o dată
pe an de responsabilul cu supravegherea instalaţiilor de ridicat;
➢ cu ocazia controlului oficial.
Legătură de capăt
Defectele cablurilor
Cablul se scoate imediat din funcţiune şi se înlocuieşte, atunci când prezintă una din
următoarele deficienţe:
- are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi; este gâtuit; este strivit sau
aplatizat; este ruginit; sârmele din stratul exterior au pe o porţiune sau pe
întreaga lungime a cablului, diametrul micşorat cu sau peste 40% din cel iniţial;
numărul sârmelor rupte este de 10% din numărul total de sârme, pe un pas de
cablare, adică apariţia unui cuib de ruptură. Numărul de sârme rupte se
stabileste pe porţiunea cea mai uzată a cablului.
Ochi de cablu Cuib de ruptură

pag. 58
Întreţinerea zilnică, verificarea periodică, uzura permisă şi nepermisă a
cablurilor, mod de efectuare
Prescripţia tehnică PT R3-2010 "Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere

a mişcării, a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a
sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat: cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii şi altele
asemenea" stabileşte cerinţele tehnice minime obligatorii pe care trebuie să le satisfacă
elementele de transmitere a mişcării, elementele/dispozitivele de legare/prindere şi
elementele de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat pentru a fi permisă
utilizarea acestora.
Prevederile prescripţii tehnice PT R3-2010 se aplică doar în măsura în care nu
există alte dispoziţii specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
Prevederile prescripţiei tehnice PT R3-2010 se aplică elementelor de transmitere a
mişcării, elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi elementelor de tracţiune a sarcinii
utilizate la următoarele instalaţii de ridicat:
a) maşini de ridicat;
b) ascensoare;
c) trape de scenă, trape de decoruri şi instalaţii de cortine pentru incendiu din sălile de
spectacol;
d) scări rulante şi trotuare rulante;
e) echipamente pentru agrement;
deci si stivuitoarelor.
Cabluri şi lanţuri
In timpul exploatării, cablurile transmisiilor prin cablu şi de ancorare, precum şi lanţurile

transmisiilor prin lanţ se vor verifica periodic conform tabelului.
Nr Personalul care execută

Felul verificării Periodicitatea verificării
crt verificarea
Personalul de manevrare la
Zilnic la începutul macarale, ascensoarele cu
Verificarea aspectului şi fiecărui schimb schip şi ascensoarele pentru
1
fixării capetelor şantierele de construcţii.
Cel puţin odată la două Seful echipei de întreţinere a
săptămâni instalaţiei de ridicat
Maistrul care răspunde de
O dată pe lună întreţinerea instalaţiei de ridicat
sau înlocuitorul său
Verificarea amănunţită a Organul de verificare ISCIR
2
stării tehnice La verificarea tehnică sau responsabilul cu
oficială a instalaţiei de supravegherea tehnică a
ridicat instalaţiilor de ridicat, autorizat
de ISCIR după caz.
La verificarea cablurilor se va urmări existenţa următoarelor defecte:

➢ deteriorări (striviri, ruperi de toroane, aplatisări, etc) sau înnodări;
➢ sârme rupte, încrucişate sau fisurate vizibil;

pag. 59
➢ uzuri (provenite din exploatare normală, din corodare datorită mediului în care
funcţionează instalaţia sau datorită influenţelor climatice)
Un cablu se scoate din funcţiune dacă:

➢ unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.) sau cablul prezintă gâtuiri,
aplatisări sau înnodări;
➢ sârmele încep să plesnească la intervale repetate pe întreaga lungime a cablului;
➢ sârmele din stratul exterior, pe o porţiune sau pe întreg cablul şi-au micşorat
diametrul cu sau peste 40% faţă de diametrul iniţial;
La verificările lanţurilor se va urmări îndeosebi existenţa următoarelor defecte:

➢ deteriorări (îndoiri, turtiri, fisuri etc.);
➢ alungiri;
➢ uzuri (provenite din exploatarea normală, din corodare datorită mediului în care
funcţionează instalaţia sau datorită influenţelor climatice)
Un lanţ cu zale se scoate din funcţiune dacă:

➢ zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate;
➢ s-a alungit mai mult de 5 % în raport cu lungimea sa iniţială sau cu o valoare mai
mare decât cea indicată de constructor în cartea instalaţiei – partea de construcţie;
➢ uzura, chiar a unei singure zale, în sensul micşorării diametrului este egală sau
depăşeşte 20 % din diametrul iniţial.
Un lanţ cu eclise şi bolţuri se scoate din funcţiune dacă:

➢ eclisele prezintă îndoiri, loviri sau fisuri;
➢ s-a rupt una din eclise;
➢ diametrul bolţurilor este cu sau peste 20 % mai mic decât diametrul iniţial.
Alungirile, precum şi uzurile la lanţuri se vor determina pe porţiunea de lanţ cea mai
solicitată.
O funie se scoate din funcţiune dacă:
➢ toroanele îşi pierd forma lor rotundă;
➢ firele se rup şi se resfiră, destrămându-se pe suprafeţele de contact al toroanelor;
➢ interiorul funiei începe să putrezească;
➢ secţiunea funiei s-a micşorat cu sau peste 5 % faţă de lungimea iniţială a benzii;
indicată pe plăcuţa de marcare.
Lanţuri, materiale, mod de fixare, întreţinere, uzuri permise

Lanţurile sunt organe de maşini solicitate la tracţiune, alcătuite din zale identice, articulate
între ele.
Elementele caracteristice ale unui lanţ sunt:
- diametrul d;
- pasul p;
- lăţimea zalei b;
- sarcina maximă de serviciu
La stivuitoare sunt folosite rar lanţurile calibrate cu zale scurte, acestea având toleranţe
strânse; ele sunt destinate să lucreze pe roţi sau tamburi cu dinţi sau lăcaşuri speciale –
alveole.

pag. 60
Lanț calibrat, cu zale scurte
Faţă de cabluri, lanţurile prezintă avantajul că necesită tamburi şi roţi de înfăşurare, cu

diametre mai mici şi totodată au o rezistenţă mai mare la coroziune, în schimb, au
dezavantajul că au greutate proprie mare, sunt mai scumpe, ocupă un spaţiu mai mare
sunt sensibile la şocuri, au siguranţă mai mică în exploatare, deoarece ruperea intervine
brusc, produc zgomot, au o elasticitate mai redusă şi o uzură mai pronunţată, în deosebi,
în punctele de contact ale zalelor.
Din această cauză au o utilizare redusă la stivuitoare. Ele sunt folosite mai mult la
mecanismele de ridicat cu acţionare manuală.
Fixarea capetelor lanţurilor de o piesă sau un dispozitiv se face prin zaua de capăt care
are un diametru nominal mai mare şi este mai lată, prin cheia cu bolţ, sau prin inel de
capăt.
Inel de capăt Cheie cu bolț Zale de capăt
Defectele lanţului
Un lanţ se scoate din funcţiune dacă:
- zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate;
- lanţul s-a întins mai mult de 5% în raport cu lungimea sa iniţială.
Lanţuri cu eclise şi bolţuri (lanţuri Galle)

Sunt formate din plăcuţe (eclise identice) din tablă de oţel, articulate între ele la
extremităţile unor buloane, dispuse la egală distantă între ele şi perpendiculare pe plăci. In

pag. 61
figura de mai jos 1 – eclisa; 2 – bulon; 3 – buloane de legătură; 4 – rolă; 5 – cui spintecat;
6 – şaibă; 7 – eclisa de la zaua finală.
Lanț cu eclise și bolțuri, cu zale scurte - Galle
Legarea lanţului se face prin zaua de capăt care poate primi forme şi dimensiuni speciale.
Sunt folosite acolo unde sunt radiaţii calorice puternice (forje, oţelării, etc). Au o
funcţionare liniştită (fără zgomot), o siguranţa şi precizie mare în exploatare, frecare mai
redusă între lanţ şi profilele cu care se angrenează şi ocupă un spaţiu mai restrâns.

pag. 62
CAPITOLUL 5
DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR

Dispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa răspundă cerinţelor tehnologice,
respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea
sarcinilor in locul de depozitare.
Pentru aceasta, asa cum am văzut in capitolele anterioare, stivuitorul este alcătuit,
cel puţin, din doua mari subansambluri:
- sistemul de rulare - transmisia;
- mecanisme de ridicare/coborire/inclinare al catargului
Mecanismul de ridicare-inclinare are in componenta căruciorul, care este o
construcţie sudata care serveşte pentru fixare dispozitivelor de lucru ca:
- dispozitivul de prindere cu furci
- dispozitivul de prindere cu cârlig
1. Dispozitivul de prindere cu furci

Este prevăzut cu 2 furci care se fixează pe suport - carucior, care culiseaza pe
catarg.
Reglarea furcilor la motostivuitorul R70

Ridicaţi pârghia furcilor (1) şi reglaţi furcile în poziţia
dorită. Lăsaţi în jos pârghia. Centrul de greutate trebuie
localizat centrul dintre cele două furci. Nu reglaţi furcile* decât
când motostivuitorul este neîncărcat.
Reglarea furcilor la electrostivuitorul FM 14 si R14

In versiunea standard sunt montate furci forjate,
reglabile manual. Aceasta permite preluarea de
paleti de diferite dimensiuni. Căruciorul poate fi
echipat opţional cu furci reglabile hidraulic.
Distanta dintre furcitrebuie sa fie astfel reglata
incat incarcatura sa nu cada printre ele.
Reglaţi furcile si blocati-le in aceasta poziţie.
Ridicaţi mecanismul de oprire al furcilor (5),

mişcaţi
furcile in poziţia dorita, apoi lasati opritorul sa
revină la poziţie si sa cupleze.
Nu acţionaţi dispozitivul de reglare (indepartare) al
furcilor* decât daca furcile nu sunt încărcate.
Nota: Asiguraţi-va ca mecanismul de oprire al furcilor (5)
este intotdeauna anclanşat si ca sistemul de siguranţa
lateral (6) este montat si este in stare de funcţionare.

pag. 63
* opţional
Cuplarea hidraulică (varianta constructiva la motostivuitor)

Înaintea montării echipamentului auxiliar,
presiunea la cuplajele de deconectare rapidă
(săgeţile) trebuie depresurizate.
In funcţie de poziţia de greutate fata de suprafaţa de fixare a suportului, se da

diagrama de incarcare; acestui dispozitiv.
In exploatare trebuie ţinut cont de aceasta diagrama in caz contrar putându-se
ajunge la răsturnări ale motostivuitorului deoarece se epuizează rezerva de stabilitate.
Înainte de preluarea încărcăturii. Capacitatea de încărcare
Nu depăşiţi capacitatea de încărcare a

motostivuitorului. Aceasta
este influenţată de centrul
de greutate al încărcăturii şi
posibil, de pneuri. Plăcuţa
indicatoare cu privire la
capacitate este aşezată
dreapta scaunului şoferului.
Se interzice punere de alte
greutâ pentru creşterea
capacităţii de încărcare.
ATENŢIE: Nu depăşiţi niciodată capacitatea maximă indicat deoarece acest lucru

reduce stabilitatea motostivuitorului.
Se interzice operarea neaprobată şi incorectă a motostivuitoru sau accesul altor
persoane în motostivuitor pentru mărire capacităţii de încărcare.
Distanţa "C", dintre mijlocul încărcăturii şi spatele furcilor ( in mm), înălţimea de
ridicare "h" (în mm).Sarcină maximă "Q" (în kg).
Exemplu:
Încărcătura de ridicat: 1270 kg (3)
Distanţa dintre centrul de greutate spatele furcilor 600 mm (1)
Înălţimea de ridicare admisă 5030 mm (2)
ATENŢIE: Imaginile sunt numai exemple. Doar datele înscrise pe plăcuţele

indicatoare cu privire la capacitatea de încărcare sau, valabile!
ATENŢIE dacă există echipamente auxiliare: Capacitatea de încărcare maxim

admisă pentru echipamentul auxiliar şi sarcina redusă admisă a motostivuitorului nu
trebuiesc depăşite.

pag. 64
ATENŢIE: La transportul pieselor mici, se montează un dispozitiv de siguranţă
pentru evitarea căderii încărcăturii peste şofer.
Preluarea încărcăturii
Pentru asigurarea încărcăturii, şoferul trebuie să se asigure ca furcile sunt bine
deschise şi deplasate spre laterale pe cât posibil pentru a putea transporta încărcătura.
Încărcătura nu trebuie sa depăşească vârfurile furcilor.
1. Echipamente auxiliare
1.1. Grilaj de protecţie al incarcaturii :
Acest dispozitiv este folosit când se stochează

încărcături înalte pentru a preveni articolele
individuale sa cada in spate.
1.2.Extentia furcilor
Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in siguranţa încarcaturilor

cu dimensiuni mari, pentru manevrarea corecta, trebuie sa respectaţi următoarele
puncte:
- Prindeţi in siguranţa extensiile furcilor de suport.
- Respectaţi diagrama de incarcare. Folosirea furcilor extinse nu trebuie sa
afecteze capacitatea de incarcare a căruciorului.
- Extensiile furcilor nu trebuie sa fie indoite sau crăpate.
- Sistemul de fixare trebuie sa fie in buna stare si sa impiedice de o maniera
sigura scoatere extensiilor furcilor
- Introduceţi prelungitorul de furci (3) în furcă şi asiguraţi cu tija (4).
1.3. Folosirea in depozite frigorifice:
Cărucioarele folosite in depozite frigorifice sunt prevăzute cu sistem speciale

suplimentare, pentru a garanta funcţionarea corecta la temperaturi scăzute (-30° C).
Pentru a utiliza acest vehicul trebuie respectate instrucţiuni
speciale, car nu sunt conţinute in acest manual de operare.
Cărucioarele proiectate pentru funcţionarea in sale frigorifice
sunt marcate cu simbolul alăturat (*)

pag. 65
1.4. Transportor cu role pentru baterie (la electrostivuitoare cu furci retractabile):
Pentru schimbarea bateriei prin lateral cu cadru

suport de schimbare*.
• Apropiaţi căruciorul de-a lungul cadrului de schimbare
al bateriei.
• Eliberaţi mecanismul de blocare al bateriei (eliberaţi
cârligul de lingă scaun) si impingeti bateria in fata (4),
prin avansare turnului.
• Deschideţi zăvorul pivotant (5).
• Trageţi bateria pe suportul de schimbare al bateriei (6)
3.4.1. Instalarea şi schimbarea bateriei

3.4.2. Montarea bateriei
3.4.3. Demontarea bateriei
3.5. Dispozitiv de prindere butoaie:

pag. 66
3.6. Dispozitiv Easy Rider montat pe furci / Modele Push-Pull
3.7 Translatii laterale Hook On Translatii laterale integrate

pag. 67
CAPITOLUL 6
OBLIGAŢIILE DESERVENTULUI STIVUITORIST
Stivuitoristul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
➢ să asigure exploatarea stivuitorului în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
➢ să cunoască stivuitorul pe care lucrează şi condiţiile tehnice privind utilizarea acestuia,
pe care să le aplice întocmai;
➢ să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe stivuitor; în cazul în
care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrări de reparare, întreţinere şi
revizie, manevrele se execută sub directa supraveghere a unei persoane desemnate în
acest scop;
➢ să ia în primire şi să predea stivuitorul prin consemnare în registrul de supraveghere;
dacă stivuitorul prezintă defecte care periclitează siguranţa în funcţionare, stivuitoristul îl
opreşte din funcţiune şi anunţă şeful punctului de lucru sau şeful ierarhic;
➢ să participe la lucrările de reparare, întreţinere şi revizie, precum şi la toate verificările
tehnice care se efectuează la stivuitorul pe care îl manevrează;
➢ să interzică accesul persoanelor străine pe stivuitor;
➢ să consemneze în registrul de supraveghere a stivuitorului toate observaţiile privind
deficienţele în funcţionare ale acestuia;
➢ să nu acţioneze stivuitorul atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite
condiţiile de siguranţă.
Responsabilităţile stivuitoristului înainte de începerea lucrului sunt următoarele:
✓ să controleze starea tehnică a stivuitorului şi a componentelor de securitate;

✓ să controleze funcţionarea mecanismelor şi a componentelor de securitate (mai puţin
supapa de siguranţă, supapa de blocare, limitatorul de sarcină, limitatorul de viteză,
paracăzătoarele, după caz);
✓ în cazul în care stivuitoristul constată o defecţiune, nu trebuie să pună în funcţiune
stivuitorul şi anunţă şeful ierarhic sau şeful punctului de lucru de care aparţine în scopul
luării măsurilor necesare; după remedierea defecţiunii se face o nouă verificare a
stivuitorului de către stivuitorist.
Responsabilităţile stivuitoristului în timpul lucrului sunt următoarele:
să circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu catargul

înclinat spre spate;
să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă;
să nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte pentru a evita pericolul de răsturnare;
să urmărească tot timpul configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta pentru
evitarea pierderii de încărcătură şi producerii de avarii şi accidente;

pag. 68
să transporte mărfuri cu volum mare, care îi limitează vizibilitatea, numai dirijat de o
persoană desemnată;
să coboare imediat sarcina în cazul manifestării tendinţei de pierdere a stabilităţii
stivuitorului;
să circule cu viteză redusă până la limita evitării producerii oricăror avarii sau
accidente;
să nu circule cu stivuitorul pe lângă utilaje, maşini şi stive la o distanţă mai mică de 500
mm, în locuri aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabaritele de trecere
corespunzătoare, pe drumuri neamenajate şi insuficient luminate;
să nu permită staţionarea persoanelor sub sarcină sau la o distanţă mai mică de 2.500
mm;
în cazul în care stivuitoristul constată o defecţiune, opreşte lucrul şi anunţă şeful
ierarhic nemijlocit sau şeful punctului de lucru de care aparţine în scopul luării măsurilor
necesare; după remedierea defecţiunii se face o nouă verificare a stivuitorului de către
stivuitorist;
să transporte substanţe toxice, caustice, explozive şi altele asemenea numai conform
reglementărilor în vigoare şi instrucţiunilor de ambalare şi transport specifice acestora;
să efectueze toate manevrele, cu sau fără sarcină, cu viteză redusă şi fără şocuri;
să circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.
Responsabilităţile stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele:
❖ descărcarea sarcinii de pe furci;

❖ deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus;
❖ acţionarea frânei de parcare (frâna de mână);
❖ evitarea parcării stivuitorului în pantă sau rampă; dacă nu este posibil, stivuitorul se
asigură corespunzător;
❖ punerea catargului în poziţie verticală;
❖ coborârea furcilor pe sol;
❖ asigurarea eliminării posibilităţilor ca o persoană neautorizată să efectueze manevre
cu stivuitorul.
Legarea, prinderea şi fixarea sarcinii la maşinile de ridicat, se realizează numai de
persoane instruite, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR aplicabile.
Personalul auxiliar de deservire care realizează legarea, prinderea şi fixarea sarcinii la

cârligul maşinilor de ridicat, se denumeşte în continuare "legător de sarcină".
Legătorul de sarcină are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a) să cunoască şi să aplice regulile de verificare a elementelor de legare şi a
dispozitivelor de prindere, precum şi instrucţiunile de exploatare a maşinii de ridicat a căror
respectare depinde de legătorul de sarcină;
b) să cunoască şi să aplice codul de semnalizare, cu eventualele completări, pentru a
putea indica macaragiului/manevrantului, în orice moment, manevrele pe care urmează să

pag. 69
le execute; în acest scop, se plasează în locuri din care să poată vedea orice persoană
situată în câmpul de acţiune al maşinii de ridicat; dacă acest lucru nu este posibil, acesta
trebuie să fie ajutat de alte persoane; se admite şi semnalizarea cu steaguri colorate sau
alte mijloace, acolo unde condiţiile de lucru o impun; în asemenea cazuri legătorii de
sarcină şi macaragiii/manevranţii trebuie să fie instruiţi şi examinaţi în ceea ce priveşte
semnalizarea pe baza acestui cod;
c) să folosească elemente de legare şi/sau dispozitive de prindere pentru ridicarea
sarcinii în conformitate cu instrucţiunile de utilizare, montare, reparare, întreţinere şi
revizie, în limitele stabilite de producătorul acestora şi în conformitate cu prevederile
prescripţiilor tehnice aplicabile;
d) să aleagă elemente de legare şi/sau dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii
corespunzătoare greutăţii şi formei sarcinii; la maşinile de ridicat cu două mecanisme de
ridicat, să lege sarcina la mecanismul de ridicat care corespunde sarcinii respective;
e) să nu lege sau să prindă sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
f) să suspende capătul inferior al legăturilor lungi descărcate de sarcină de cârligul
maşinii de ridicat pentru a nu micşora spaţiile libere la deplasarea maşinii de ridicat;
g) să execute corect legarea sarcinii, fără a încrucişa cablurile şi lanţurile la
introducerea în cârlig; să se asigure că sarcina este echilibrată, iar lanţurile şi cablurile de
legare sunt întinse şi aşezate uniform, fără a forma noduri şi ochiuri şi fără a fi supuse
răsucirii; la cârligele duble, să suspende sarcina pe ambele deschideri şi să o repartizeze
în mod egal;
h) să interzică echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea elementelor de legare prin
greutatea proprie a unor persoane; de asemenea, să interzică transportul persoanelor cu
maşinile de ridicat;
i) să ţină seama de faptul că lanţurile care se înfăşoară de mai multe ori în jurul sarcinii
de ridicat nu trebuie să aibă margini suprapuse;
j) să nu folosească lanţuri de legare înnădite cu şuruburi, având zale alungite sau
răsucite şi să nu înnoade cablurile sau lanţurile de legare;
k) să lege obiectele de lungime mare în cel puţin două puncte pentru a se evita
balansarea;
l) să execute legarea astfel încât sarcina să nu se poată deplasa, să nu poată aluneca
sau roti după ce este ridicată, iar legătura să nu iasă din cârlig;
m) să nu lase obiecte libere pe sarcina suspendată;
n) să nu încarce materiale mărunte sau piese de volum redus pe platforme sau tărgi
care nu sunt prevăzute cu pereţi laterali şi care nu prezintă suficientă siguranţă împotriva
căderii sarcinii;
o) să ţină seama de faptul că în cazul transportării materialelor mărunte sau a pieselor
mici în lăzi nu trebuie să se depăşească înălţimea marginii superioare a pereţilor laterali;
p) să nu lege în cârligul maşinii de ridicat pachete de tablă, prefabricate sau alte
materiale dacă dispozitivul de prindere nu este prevăzut cu elemente care să excludă
căderea materialelor din pachet;
q) să protejeze cablurile şi lanţurile care intră în contact cu muchii ascuţite prin apărători
de protecţie special destinate acestui scop;
r) înainte de transportarea unei sarcini, să semnalizeze macaragiului/manevrantului
efectuarea unei ridicări de încercare până la înălţimea de circa 100 mm de la sol, pentru
ca elementele de legare să ajungă în poziţie întinsă, şi să verifice echilibrarea sarcinii;
s) să semnalizeze macaragiului/manevrantului mişcările pe care trebuie să le execute
cu maşina de ridicat, aşezându-se astfel încât să se afle tot timpul în câmpul vizual al
acestuia; la maşinile de ridicat cu deplasare pe sol, trebuie să verifice dacă întreaga cale
de rulare este liberă;

pag. 70
t) să urmărească transportul pe orizontală a sarcinii suspendate, mergând în urma
acesteia pe tot traseul şi supraveghind ca sarcina să nu se lovească de obstacole şi să nu
lovească persoane;
u) să ţină seama de faptul că transportarea sarcinilor pe orizontală, precum şi a
elementelor de legare şi/sau a dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinii (în cazul
deplasării maşinii de ridicat fără sarcină), trebuie să se facă la o înălţime de minim 0,3 m şi
o distanţă laterală de minim 1 m faţă de obiectele înconjurătoare şi să semnalizeze, în
consecinţă, macaragiului/manevrantului manevrele necesare în vederea manipulării
sarcinii în condiţii de siguranţă;
v) să interzică circulaţia persoanelor pe sub sarcina ridicată şi să supravegheze să nu
se facă transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de muncă, dacă necesităţile de
producţie nu impun aceasta; în caz contrar, se îndepărtează, în prealabil, toate persoanele
la o distanţă corespunzătoare;
w) să nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi
deservit în mod normal de maşina de ridicat;
x) la stivuirea unor sarcini, să asigure aşezarea lor corectă, eventual prin elemente de
adaos, astfel încât sarcinile să fie stabile şi elementele de prindere să fie scoase uşor; se
interzice scoaterea elementelor de legare de sub sarcini cu ajutorul maşinii de ridicat;
y) să nu depoziteze materiale în stive a căror înălţime depăşeşte de 1,5 ori latura mică a
bazei;
z) să supravegheze sarcina până ce se asigură că aceasta este coborâtă şi aşezată
corect; la aşezarea pe maşini-unelte a sarcinilor care au suprafeţe reduse de reazem, să
nu dezlege sarcina înainte de a fi prinsă de maşină; tot aşa se procedează şi în cazul altor
sarcini, ca de exemplu panouri prefabricate;
aa) să nu rezeme sarcinile de pereţii laterali ai vagoanelor sau remorcilor;
bb) să nu părăsească locul de muncă fără a-l informa pe macaragiu/manevrant;
cc) după terminarea lucrului, să depoziteze elementele de legare şi dispozitivele de
prindere care i-au fost date în păstrare în locuri uscate, ferite de umezeală, de agenţi
corozivi şi de posibilităţi de deteriorare; cablurile, lanţurile, funiile şi benzile care se
folosesc numai periodic se păstrează agăţate pe capre, în locuri ferite de intemperii.

pag. 71
CAPITOLUL 7
MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR

1. Norme si tehnici de exploatare
• Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie să se facă în conformitate cu

prevederile prescripţii tehnice, cu normele specifice de protecţia muncii, instrucţiunile de
exploatare specifice stivuitorului respectiv şi instrucţiunile interne elaborate de unitatea
deţinătoare.
• Este interzisă funcţionarea stivuitoarelor în cazul în care componentele de

securitate nu sunt în stare perfectă de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiile
tehnice prevăzute în documentat tehnică.
• Este interzisă folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decât
sarcina maxima admisă.
Stivuitoarele la care sarcina este limitată prin condiţii de formă sau de gabarit, nu
poate funcţiona dacă nu sunt îndeplinite condiţiile respective.
• La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de

carbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conţin clor, acid sulfuric şi similare se
vor lua măsuri speciale de protecţia muncii. Toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directă a unui cadru tehnic care răspunde de acest transport.
• In vederea evitării producerii de accidente datorită organizării necorespunzătoare a

locurilor de muncă, unităţile deţinătoare de stivuitoare vor întocmi instrucţiuni interne
de exploatare, pe baza specificului locurilor de muncă, în care se vor preciza:
înălţimea maximă a stivelor sau materialelor depozitate, modul de depozitare,
locurile destinate depozitării, obligativitate amenajării şi întreţinerii corespunzătoare
a căilor de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarituri corespunzătoare pentru
căile de transport şi în general toate prevederile necesare pentru asigurarea
condiţiilor de protecţie a muncii.
• La stivuitoarele cu comandă hidraulică, lichidul de lucru utilizat trebuie să -şi

păstreze toate proprietăţile în intervalul de temperatură cuprins între -20°C şi +40°C,
să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu ducă la
coroziunea echipamentului.
• Este interzis a se executa ungerea, curăţirea, întreţinerea sau repararea

stivuitoarelor în timpul funcţionării lor.
• La stivuitoarele care manipulează obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate,

organele de manipulare trebuie să fie echipate cu un spătar vertical care să
împiedice o eventuală cădere sarcinii sau a unei părţi din sarcină peste
stivuitorist, atunci când catargul este înclinat ) maximum spre spate.
• Stivuitoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitiv de blocare împotriva folosirii de

către persoane neautorizate.

pag. 72
• Stivuitoristul nu trebuie să părăsească instalaţia atunci când aceasta are sarcina
ridicată.
• Căile de circulaţie cu înclinare mai mare de 3" se vor marca.
• La translatoare stivuitoare trebuie să fie respectate următoarele spaţii de siguranţă:

- spaţiul de siguranţă superior, până la elementele cele mai de jos ale plafonului, să
fie de cel puţin 75 mm;
- spaţiul de siguranţă inferior, până la podea, să fie de cel puţin 50 mm;
- spaţiul de siguranţă pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm.
Preluarea încărcăturii şi depozitarea

Se încarcă numai paleţii care nu depăşesc dimensiunile
standard
Este interzisă încărcarea paleţilor deterioraţi sau a altor
încărcaţi care nu sunt bine stivuite.
Încărcătura se poziţionează în aşa fel încât să nu
existe pericol ca aceasta să se mişte sau să cadă.
Încărcătura se încarcă în aşa fel încât lărgimea de
lucru să nu fie depăşită.
- Apropiaţi-vă uşor de raft, frânaţi uşor şi opriţi

motostivuitorul faţa raftului.
- Trageţi frâna de mână şi poziţionaţi furcile
Turnul trebuie pus în poziţie verticală:
Manevraţi maneta de înclinare a platformei spre înainte.
Ridicaţi platforma la înălţimea de încărcare necesară
Manevraţi maneta de "Ridicare - Coborâre" spre înapoi.
Manevraţi maneta de direcţionare de mers spre înainte
- Eliberaţi frâna de mână
- Conduceţi încet
- La introducerea furcilor fiţi atent să nu deterioraţi

raftul sau încărcătura.
- împingeţi furcile cât mai bine sub încărcătură. Opriţi

motostivuitorul din mers atunci când încărcătura atinge
spatel furcilor. Punctul de greutate al încărcăturii trebuie să
fie la între furci.
- Trageţi frâna de mână
- Rificaţi furcile până când încărcătura stă pe furci.
- Manevraţi maneta de direcţionare a mersului spre înapoi

pag. 73
- Fiţi atent la zona din spatele motostivuitorului. Mergeţi
uşor în marşarier până când încărcătura este scoasă din
raft. Frânaţi uşor.
- înclinaţi platforma spre spate
- Coborâţi încărcătura. Manevraţi maneta de "Ridicare-
Coborâre" spre înainte şi menţineţi distanţa de la pământ.
Acum puteţi pleca de pe loc. Conduceţi atent şi încet în

curbele strânse! Acceleraţi şi frânaţi întotdeauna uşor!
REZUMAT:
- Se face apropierea de sarcina de ridicat cat se poate de aproape si de atent.
- Se pune catargul in poziţie verticala.
- Se ridica sau se coboară portfurca la inaltimea necesara.
- Se deplasează cu atenţie stivuitorul înainte sub mijlocul sarcinii de ridicat pana
când sarcina face contact cu suprafaţa furcii, tinand cont de eventualele sarcini
învecinate.
- Se ridica portfurca pana ce sarcina s-a eliberat de sol.
- Se retrage stivuitorul pana ce sarcina este libera.
- Se inclina catargul inapoi.
- La depozitarea încărcăturii, vă apropiaţi uşor de raft cu încărcătura lăsată în jos, după
cum s-a specificat.
- Plasaţi rampa în poziţie verticală.
ATENŢIE: Platforma nu trebuie să basculeze înainte şi înapoi peste suprafaţa de

depozitare a încărcăturii.
- Ridicaţi încărcătura la nivelul de depozitare.
- Şofaţi cu atenţie motostivuitorul în interiorul raftului.
- Depozitaţi încărcătura pe raft.
- Priviţi înapoi!
- Daţi înapoi motostivuitorului până când furcile pot fi coborâte fără a lovi raftul.
- Coborâţi apoi furcile până la nivelul solului, basculaţi platforma spre spate şi ieşiţi din
acel loc cu motostivuitor
Intrarea în lift
Se permite intrarea în lift cu motostivuitorul numai
când acesta are spaţiu şi capacitate suficientă şi numai cu
permisiune operatorului. În interiorul liftului, motostivuitorul
trebuie asigur; astfel ca nici o parte a acestuia să nu vină în
contact cu pereţii sau cu uşile de la lift.
Conducerea pe poduri care leagă rampele de

încărcare
Înainte de trecerea podurilor care leagă rampele de
încărcare şoferul trebuie să se asigure că acestea sunt
bine fixate şi au suficientă susţinere pentru capacitatea de
încărcare. Treceţi peste podurile care leagă rampele de
încărcare foarte încet, şi cu atenţie.
Şoferul trebuie să se asigure că motostivuitorul poate trece

pag. 74
peste aceste poduri care leagă rampele, că ele nu se mişcă şi că nu pun în pericol
încărcătura şi motostivuitorul.
Motostivuitorul poate fi folosit pentru remorcare.
Sarcina maximă remorcată nu trebuii niciodată să

depăşească sarcina maxim; indicată pe plăcuţa de sarcină cu privire
I; furci (aflată la dreapta scaunului şoferului) Dacă totuşi se
transportă o marfă egală ci sarcina maximă de încărcare, nu se
permită transportul acesteia pe furcă.
ALTE ACTIVITĂŢI
Activarea luminilor*
Apăsaţi butonul (1) pentru aprinderea luminilor de poziţie.
Apăsaţi butonul (2) pentru aprinderea farurilor.
Activarea luminilor de avarie

Apăsaţi butonul (3) pentru lumini de avarie. Indicatorii
luminează intermitent cu ambele poziţii aprinse (4).
Aprinderea semnalizatoarelor*
Activaţi luminile de semnalizare prin
apăsarea pe butonul (5). Luminile
de control (4) se aprind.
Semnalizare stânga Butonul se
împinge înainte
Semnalizare dreapta Butonul se
împinge spre spate.
Activarea claxonului
Apăsaţi butonul (1) pentru activarea claxonului.
Aprinderea farurilor din faţă
Apăsaţi butonul (6) pentru aprinderea farurilor din faţă
Operarea dispozitivului de ridicare

Ridicarea şi coborârea platformei (căruciorului) de
ridicare
Trageţi sau impingeti maneta (1).
Culisarea stâlpului
Trageţi sau impingeti maneta (2).
înclinarea „înainte - înapoi" a stâlpului
Apăsaţi tasta de preselectie (4) si tineti apăsat.
In acelaşi timp trageţi sau impingeti maneta (2).
Nota
Cele doua funcţii de baza (1) si (2) pot fi executate concomitent in orice combinaţie
posibila.

pag. 75
Preluarea încărcăturii
• Apropiati-va cu grija de stelaj, frânaţi uşor si
opriţi căruciorul elevator chiar in fata stelajului,paralel si
la 30-50 [cm] de acesta poziţionând suportul furcilor
fata de reperul care determina, la întoarcerea in poziţie
perpendiculara pe raft a stivuitorului, pozitionati aprox. in
dreptul europaletului.
• Intorceti stivuitorul perpendicular pe planul raftului.
• Puneţi maneta(butonul) de direcţie in poziţia
neutra, daca nu exista aceasta poziţie piciorul acţionează
pedala de frâna
• Frânaţi.
• Poziţionaţi turnul in poziţie „vertical", si ridicaţi

platforma cu furci
• Fixaţi tasta de deplasare pe inainte.
• Eliberaţi frâna.
• Intraţi uşor in paleti. Introduceţi uşor furcile pana la
baza lor, fară sa deterioraţi nici stelajul, nici incarcatura.
Introduceţi furcile pana când incarcatura se sprijină pe
furci apoi apropiati-va cu saşiul vehiculului cat mai mult
de stelaj.
• Frânaţi.
• Avansaţi cu stalpul (turnul) pana când baza furcilor
se sprijină de paleti.
Ridicaţi platforma de ridicare a incarcaturii pana când
incarcatura a fost scoasa din stelaj.
• Retrageti complet stâlpul inapoi.
• Puneţi căruciorul in marsarier folosind maneta de
comanda si mergeţi incet inapoi. Eliberaţi frâna.
• Asigurati-va ca drumul este liber. Daţi inapoi cu
atenţie observind direcţia de mers, pana când incarcatura
este scoasa din stiva .
• Frânaţi

pag. 76
• înclinaţi stâlpul inapoi.
• Coborâţi încărcătura păstrând distanta necesara

fata de podea (max 300 mm).
• încărcaturile care sunt prea late si nu trec printre
lonjeroanel
• roţilor mobile trebuie coborâte atât cat sa nu se
sprijine pe lonjeroane.
• Eliberaţi frâna. Acum puteţi sa porniţi.
Conduceţi cu atenţie!
încetiniţi la virajele strânse!
Evitaţi demararea si frânarea brusca!
Transportul încărcăturii
• Deplasaţi-va întotdeauna cu încărcătura in poziţia cea mai joasa posibil (<30C

mm). Cu cat este mai ridicata incarcatura cu atat este mai mare pericolul de inclinare.
Încărcătura trebuie sa fie ridicata numai c a t s a n u a f e ct e ze vizibilitatea şoferului. In
caz contrar circulaţi in marşarier.
• Deplasaţi-va întotdeauna cu stâlpul înclinat pe spate, centrat si retras in poziţia
cea mai in spate.
• Nu este permisa abordarea rampelor (pantelor) sub un unghi oarecare, ci numai
frontal.

pag. 77
ATENŢIONĂRI :
Acceleraţi si frânaţi intotdeauna uşor!
Evitaţi demararea rapida si frânarea brusca!
Nu va deplasaţi niciodată ci căruciorul

elevator cu sarcina deplasata lateral
(descentrată) sau cu depăşind marginea (stâlp
translatat - deplasat lateral, fure cu deplasare
laterala).
Nu permiteţi niciodată staţionarea sub incarcaturi

ridicate. Pericol de moarte
Deplasarea în pantă
Când conduceţi in panta, sarcina trebuie sa fie poziţionată
întotdeauna spre vârful pantei. Este permisa deplasare
numai pe pante care sunt considerate potrivite pentru trafic
si care pot fi abordate in siguranţa. Şoferul trebuie sa se
asigure ca terenul este curat si antiderapant. Nu este
permisa întoarcerea si parcarea in panta sau abordarea lor
dintr-o parte (nu este permisa abordarea sub un unghi
oarecare, ci numai frontal). Conduceţi cu viteza redusa in
pante (la urcarea si la coborârea lor).
Depozitarea unei încărcături

• încărcăturile sunt depozitate pur si simplu urmând
procedura inversa.
• Apropiaţi-va încet de stiva de depozitare,poziţionaţi, oprit
ridicaţi incarcatura pana la inaltimea de stivuire, conduceţi înspre
rastel. Coborâţi incarcatura pana când sta ferm pe stelaj. Cobora
furcile astfel incat sa nu se sprijine pe suprafaţa stelajului. lesiti, oprit
Când conduceţi căruciorul înapoi, asiguraţi-va ca furcile nu se atinge
nici de incarcatura transportata nici de stelaj.

pag. 78
• Coborâţi furcile pana la distanta ceruta fata de
parnant, înclinat stâlpul inapoi si puteţi pleca.
Parcarea căruciorului
Când părăseşte căruciorul, şoferul este obligat:
• Sa coboare incarcatura, adică sa coboare furcile la sol si
sa retracteze stâlpul
• Sa scoată cheia din contact (2);
• Parcarea se face in afara cailor de circulaţie, de exemplu
in zona de încărcare.
Indicatorul de descărcare a bateriei

- Indicatorul LED (9) se luminează, atunci când bateria este conectată si arată
starea ei de încărcare.
- Dioda verde (4) luminează, dacă bateria este complet încărcată.
- în timpul descărcării luminează diodele verzi si galbene din câmpul (3) succesiv
(de la dreapta la stânga si de fiecare dată numai o diodă).
- Dacă luminează si clipeşte dioda roşie (2), bateria este descărcată aprox. 70%
- Dacă diodele roşii (1) si (2) clipesc cu schimbul, bateria este descărcată 80%. Un
releu de siguranţă întrerupe circuitul curentului electric de comandă pt. funcţia
hidraulică de ridicare.
Bateria trebuie imediat încărcată.
I . Manevre permise si nepermise, cauzele deranjamentelor

1. Principii de baza la manevrarea stivuitoarelor
1.1. „Lent şi fără şocuri ":

Toate mişcările stivutorului, trebuie să se realizeze lent şi fără şocuri. Acest lucru se
obţine prin acţionarea lentă şi progresivă a elementelor de comandă a mişcărilor (manete
şi pedale), fără a avea neapărat o legătură directă cu viteza de rulare aleasă de operator
(mică - „melc", respectiv mare).
Viteza oricărei mişcări comandate(electric sau hidraulic), poate fi maximă, cu
condiţia initierii (pornirii) ei printr-o accelerare progresiva, respectiv încetării acesteia
printr-o decelerare progresiva.

pag. 79
1.2. „Ergonomia comenzilor ":
Toate elementele de comanda (manete,pedalc,butoane) trebuie acţionate in sensul
„aşteptat" al mişcărilor cinematice pe le comanda: avansarea (impingerea / indepartarea )
turnului este comandata prin maneta pe care o impingem (indepartam); centrarea
transversala a turnului se comanda prin maneta in sensul miscarii (stinga sau dreapta pe
direcţia cinematica) ; înclinarea turnului se comanda prin maneta acţionată in sensul
inclinarii (catre conducător sau dinspre conducător),etc.
1.3. „Separarea secvenţială a mişcărilor comandate , respectiv a observărilor

acestora":
- Conducătorul va evita să comande simultan, mişcări cinematice pe care nu le
poate supraveghea simultan; de exemplu va comanda „deplasare-rulare în marş", în
timp ce comanda si „coborârea"; pentru siguranţa, in acest caz, va trebui sa comande
coborirea si numai după ce aceasta mişcare a incetat va comanda deplasarea (rulajul).
Astfel va putea supraveghea secvenţial ,succesiv, derularea fiecărei mişcări
comandate. Stivuitoristul poate să observe în acelaşi timp, mai multe mişcări comandate
simultan(sau suprapus) deşi se măreşte considerabil riscul accidentelor provocate de o
conducere defectuoasă, provocată de oboseală şi o atenţie distributivă slăbită - numai in
cazul in care mişcările comandate simultan pot fi supravhegheate simultan (pe aceiaşi
parte de comanda) ; de exemplu se poate supraveghea simultan „ridicare/coborire" cu
„avansare/retragere" ,respectiv „inclinare".
- Deasemenea, este foarte important ca la executarea mişcării de rulare în marş a
stivuitorului, în special pe porţiunile curbe ale traseului, se va manevra volanul rotit până
la capăt, astefel incât conducătorul să supravegheze prin observaţii succesive, distanţele
între elementele de gabarit ale stivuitorului şi obstacolele pe lângă care acesta trebuie să
treacă; conducătorul va realiza acest lucru uitându-se (de ex. în timpul unui viraj cu 180
grade) succesiv, la muchiile de gabarit diagonal-opuse al stivuitorului care se roteşte
(prima dată la muchia cabinei în sensul întoarcerii,apoi la muchia opusă pe diagonală) şi
apoi, la direcţia traseului pe care acesta urmează să-şi continue rulajul.
Cu alte cuvinte, uitându-se succesiv „unde trebuie, când trebuie şi cât timp trebuie "
conducătorul stivuitorului va putea supraveghea cu siguranţă mai mare,comanda utilajului.
1.4. „ Poziţionarea corespunzătoare a membrelor fata de elementele de

comanda"
Acţionarea, prin intermediul membrelor superioare si inferioare, a elementelor de
comanda, se face respectând poziţionarea corespunzatore fata de acestea: mina stingă
pe volan (directia), mina dreapta la manetele hidraulice ale turnului, piciorul drept la
pedala de acceleraţie (eventual din dreapta), piciorul sting pe pedala de siguranţa
(eventual pe pedala de acceleraţie din stingă).
Se observa ca la comanda simpla pedala (cu pedala de siguranţa), practic comanda
mişcării de rulare (marş) se realizează acţionând cu mâna stângă volanul(direcţia),
respectiv cu piciorul drept celălalte două pedale (frâna şi acceleraţia), succesiv; acest
lucru înseamnă că pot exista două situaţii (stări), pentru această comandă, stări care se
exclud reciproc: fie starea în care electrostivuitorul rulează - caz în care piciorul drept se
află pe acceleraţie, fie starea în care electrostivuitorul stă (este în repaus) - caz în care
piciorul drept se află pe pedala de frână.
Pentru ca operaţia de rulare să fie corectă şi sigură,conducătorul de stivuitor va
sincroniza intensitatea manevrării volanului cu intensitatea apăsării acceleraţiei.
1.5. „ Control fata "

In timpul manevrarii, conducatorul stivuitorului trebuie sa tina cont atit de gabaritul
pag. 80
transversal si longitudinal al utilajului, cit si cel al sarcinii manipulate.
In funcţie de poziţia stivuitoristului in cabina de conducere si de vizibilitatea pe care o
are, comanda mişcărilor cinematice ale stivuitorului se va face astfel incit, gabaritul
pârtilor componente uşor observabile din utilajului sau sarcina in mişcare, sa fie reperate
cit mai apropiat fata de obstacolele uşor observabile, in asa fel incit celelalte parti – greu
(ne)observabile sa nu fie angrenate in coliziune.
Marşul stivuitorului de tipul celui care se deplasează cu sarcina in dreapta
deserventului (FM 12/14, R14), se va face, de cele mai multe ori, spre stingă
deserventului; deplasarea spre dreapta este permisa numai pilotat, sau nepilotat doar in
fata paletului (de pe sol sau de pe raft).
1.6. „Poziţia verticala a catargului"

Poziţia orizontală a furcilor stivuitorului, atât de necesară la operaţia de introducere-
scoatere a acestora sub europalet, precum şi la aşezarea (preluarea) sarcinii pe(de pe)
raftul de la etajul stelajului sau pardosea (la sol), se obţine prin acţionarea turnului
(catargului) în poziţie verticală. Datorită poziţiei sale de lucru în cabina stivuitorului,
conducătorul utilajului nu poate aprecia vizual înclinarea catargului, pe care-l vede frontal.
De aceea, între cele două poziţii extreme de înclinare a catargului, precizate (fixate) de
nişte limitatori, conducătorul stivuitorului va comanda „la simţ" poziţia verticală a
catargului.
La stivuitoarele cu furci retractabile, comanda de înclinarea a catargului (maxim în
spate, necesara la operaţia de coborâre a sarcinii, precum şi la transportul sarcinii),
respectiv de revenire la poziţia verticală, se va executa numai atunci când acesta se află
în poziţie maxim retrasă, respectiv în centru de greutate din perimetrul de stabilitate
maximă a stivuitorului.
Depunerea (aşezarea) şi preluarea(li(tarea) unui europalet la înălţime sau la sol, se
vor executa cu catargul vertical, în poizitie avansată.
2. Manevre nepermise, cauzele deranjamentelor
2.1. Manevre nepermise

ATENŢIE: Transportaţi încărcătura numai când este coborâtă. C cât încărcătura
este mai ridicată cu atât stabilitate motostivuitorului este mai mică. Ridicaţi
sau coborâţi încărcătu până când există spaţiu suficient de manevrare. încărcătu
trebuie să fie în aşa fel poziţionată încât să nu fie împiedica vizibilitatea şoferului,
în caz contrar manevrele se vor face c spatele. în cazul în care nici acest lucru nu
este posibil o al persoană trebuie să de indicaţiile de manevrare. în acest caz se \.
conduce numai cu viteză redusă, si cu foarte mare atenţii Stivuitorul se va opri
imediat ce persoana care dă indicaţiile c manevrare nu mai
este în raza vizuală a şoferului.
- Conduceţi numai cu platforma înclinată spre spate.
- Totdeauna acceleraţi şi frânaţi fără bruscheţe! Evitaţi
demarările puternice şi opririle bruşte!
- Niciodată nu se parchează si nu se părăseşte stivuitorul
cu incarcatura ridicata.

pag. 81
ATENŢIE: Nu conduceţi niciodată stivuitorul cu încărcătura care să depăşească
marginile laterale ale platformei(paletei). (ex. la împingătoare laterale sau la platforme de
ridicare laterală).
Condusul în pante (urcuş, coborâş]

La conducerea pe drumuri în pantă, încărcătura trebuie poziţionată pe partea
dinspre capătul furcilor. Se acceptă numai şofajul în pantele care sunt accesibile
traficului şi care au o siguranţă determinată. Şoferul trebuie să se asigure şi el că
panta este aderentă. Nu se acceptă întoarcerea sau parcarea în pante sau în apropierea
acestora. La coborârea pantelor, se conduce cu viteză redusă.
Nu va deplasaţi niciodată cu căruciorul elevator cu sarcina deplasată

lateral (descentrată) sau cu aceasta depăşind marginea (stâlp translatat
- deplasat lateral, furci cu deplasare laterala).
Lista erorilor
Clasa 1
FE 01 Blocarea bateriei
Clasa 2
FE 02 Scurtcircuit supape
FE 03 Eroare de comunicare, sistem de comanda
FE 04 Eroare de telegrama, sistem de comanda
FE 10 Temperatura excesiva la regulatorul de putere
FE 20 Supraîncălzire motor de tracţiune

pag. 82
FE 30 Supraîncălzire motor pompa
FE 40 Supraîncălzire motor de direcţie
Clasa 3
FE 21 Monitorizare perii de cărbune la motorul de tracţiune
FE 31 Monitorizare perii de cărbune la motorul pompei
FE 41 Monitorizare perii de cărbune la motorul de direcţie
2.2. Defecte. Cauze. Remedii la motostivuitorul R70 :
Afişarea defectelor
Următoarele defecte pot fi indicate pe afişaj (1):
"Fault" sau "Fehler", o cifră şi un text, care indică tipul de defect.
- După eliminarea defectului, apăsaţi butonul PRG 0 (2) pentru; şterge toate datele
de pe afişaj.
Filtrul de ulei*
Filtrul de ulei hidraulic s-a terminat; curăţaţi filtrul sau înlocuiţi uleiul, conform cu
instrucţiunile de întreţinere.
Lichidul de frână
- Nivelul lichidului de frână este scăzut. Verificaţi nivelul lichidului de frână după
cum este descris în instrucţiunile de întreţinere şi completaţi după necesitate.
Periile de cărbune ale motorului

- Verificaţi / înlocuiţi periile de cărbune ale motorului sau generatorului după
cum se descrie în instrucţiunile de folosire.
Temperatura lichidului de răcire

- Temperatura lichidului de răcire este prea mare.
Cauza: Nivelul lichidului de răcire este foarte mic, ventilatorul electric sau
termostatul sunt defecte sau radiatorul este spart.
Filtru de impurităţi
- închideţi motorul, completaţi cu lichid de răcire în conformitate cu
instrucţiunile de curăţire ale radiatorului.
Temperatura motorului / alternatorului
- Motor sau generator supraîncălzit.
- Opriţi lucrul, permiteţi răcirea. Nu porniţi contactul.
- Curăţiţi sau înlocuiţi filtrul după cum indică instrucţiunile de întreţinere.
Filtrul de aer
- Cartuşul filtrului de aer este spart.
- înlocuiţi elementul în conformitate cu instrucţiunile de întreţinere.

pag. 83
Presiune ulei
- Presiunea uleiului este foarte scăzută.
- Cauză: Supraîncălzire, nivel scăzut de ulei sau uleiul de motor este lipsit de
vâscozitate.
- Motorul trebuie oprit pentru aproximativ 30 de secunde. Completaţi sau
schimbaţi uleiul conform instrucţiunilor de întreţinere.
OBS : Alte defecţiuni pot fi posibile. Vă rugăm contactaţi Service STILL.
3. Organizarea exploatării, cartea stivuitorului, registrul de evidenta

a exploatării
3.1.Organizarea exploatării, supravegherea
Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, stivuitoarele vor fi supuse unui regim

special d supraveghere în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale
instrucţiunilor d exploatare elaborate de producător.
Unităţile care deţin şi/sau exploatează stivuitoare sunt direct răspunzătoare pentru
funcţionare, acestora în condiţii de siguranţă.
În vederea aplicării prevederilor prezentei prescripţii tehnice, privind securitatea în
funcţionare a stivuitoarelor, unităţile care folosesc aceste instalaţii vor numi personal
tehnic, ingineri şi tehnicieni de specialitate, în raport cu numărul şi complexitatea
instalaţiilor, care vor fi autorizat de ISCIR..
Personalul autorizat răspunde împreună cu conducerea unităţilor menţionate de
luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind
securitatea în funcţionare a stivuitoarelor.
Responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI),
autorizat de ISCIR, trebuie să posede cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul
stivuitoarelor şi are următoarele sarcini principale:
- să ţină evidenţa stivuitoarelor şi să urmărească efectuarea la termen a
verificării tehnice oficiale fără de care acestea nu pot funcţiona;
- să urmărească pregătirea stivuitoarelor şi a sarcinilor de încercare necesare
pentru verificările tehnice oficiale şi să participe la efectuarea lor;
- să supravegheze ca stivuitoarele să fie folosite în conformitate cu prevederile
prezentei prescripţii tehnice, instrucţiunile de exploatare şi normele specifice de
protecţia muncii;
- să urmărească realizarea la termen a dispoziţiilor date prin procesele-verbale
încheiate ci ocazia verificării tehnice oficiale, să examineze în mod regulat
registrul de evidenţă supravegherii şi să ia măsuri pentru remedierea imediată a
defectelor semnalate;
- să interzică manevrarea stivuitoarelor de către persoane neautorizate;
- să efectueze instructajul profesional şi de protecţia muncii cu stivuitoriştii, o dată pe
semestru;
- să organizeze reexaminarea periodică anuală a stivuitoriştilor şi să participe în
comisia de reexaminare;
- să colaboreze la întocmirea planului de întreţinere, revizii şi reparaţii şi să
urmărească îndeplinirea lui la termenele prevăzute;
- să urmărească efectuarea reparaţiilor numai de către agenţi economici
autorizaţi conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;
- să urmărească modul în care se asigură exploatarea stivuitoarelor în toate
secţiile sat sectoarele şi în toate schimburile de lucru;
pag. 84
- să ţină evidenţa stivuitoriştilor autorizaţi.
3.2 Cartea stivuitorului
3.2.1Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele noi
Trebuie să conţină:
1) Cartea stivuitorului - partea tehnică, care va conţine:

- indicaţii privind marcarea;
- caracteristici tehnice de bază ale stivuitorului;
- caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea şi ridicarea sarcinii (limite de
utilizare condiţii normale de utilizare, instrucţiuni de utilizare şi mentenanţă);
- planuri şi scheme necesare pentru :
▪ punerea în funcţiune;
▪ întreţinerea şi inspecţia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc);
▪ verificarea funcţionării;
▪ reparare;
- instrucţiuni pentru :
▪ transportul stivuitorului şi subansamblelor;
▪ montare şi demontare;
▪ instalare şi reglare;
▪ contraindicaţii privind utilizarea stivuitorului;
- instrucţiuni de utilizare a stivuitorului în medii potenţial explozive, când este cazul.
Această carte trebuie să fie redactată sau tradusă în limba română.
2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, în care se completează procesele-

verbale de verificări
şi de inspecţie.
Cartea stivuitorului va fi completată cu documentaţia de montaj (acolo unde este
cazul), întocmit; de montatorul autorizat de ISCIR.
3.2.2. Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele care au documentaţie incompletă

sau lipsă şi aflate în perioada de exploatare.
La care nu se poate reconstitui, în nici un fel, cartea stivuitorului-partea de
construcţie elaborate iniţial de producător, se va completa respectând următoarea
procedură:
a) se va întocmi documentaţia tehnică de către o unitate de proiectare autorizată de
ISCIR, care va stabili parametrii de utilizare ai stivuitorului (dacă este cazul);
b) unitatea de proiectare va elabora un plan de verificare a stivuitorului cu
menţionarea metodelor şi volumului de încercări la care va fi supus stivuitorul (dacă este
cazul); o unitate autorizată de ISCIR pentru activitatea de montare / reparare a
stivuitoarelor va planul de verificare şi va emite concluziile testelor într-un:
c) raport tehnic de încercări şi verificări, însoţit de buletine de analiză ale
examinărilor distructive şi nedistructive, eliberate de laboratoare autorizate de ISCIR
(dacă este cazul);
d) se vor elabora instrucţiuni de exploatare, întreţinere şi revizie a stivuitorului;
e) după autorizarea de funcţionare a stivuitorului de către ISCIR
montatorul/reparatorul va marca pe stivuitor (dacă este cazul):
- un număr de înregistrare (corespunzător poziţiei din registrul de evidenţă
al proiectantului);
pag. 85
- parametrii de exploatare ai stivuitorului.
Cartea stivuitorului trebuie să conţină:

1) Cartea stivuitorului - partea tehnică, care va conţine: -partea de proiectate:
- caracteristici tehnice de bază ale stivuitorului;
- lista componentelor de securitate;
- planuri şi scheme necesare pentru:
• punerea în funcţiune;
• întreţinerea şi inspecţia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc);
- instrucţiuni pentru:
• montare şi demontare;
• instalare şi reglare;
• întreţinere şi revizie;
• exploatare etc;
- raportul tehnic de încercări şi verificări:
• metode de încercare folosite;
• buletine de analiză ale examinărilor distructive şi nedistructive;
• concluziile raportului.
2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, în care se completează procesele-
verbale de verificai şi de inspecţie.
3.3. Registrul de evidenta a exploatării
a) Pentru fiecare stivuitor, unitatea deţinătoare va întocmi un registru de evidenţă

a supravegherii, în care stivuitoriştii şi şeful echipei de întreţinere şi revizie sunt obligaţi
să scrie sub semnătură toate observaţiile avute asupra stivuitorului respectiv. De
asemenea, vor înscrie sub semnătură remedierii care se execută ca urmare a
observaţiilor precum şi descrierea succintă a reparaţiilor.
Stivuitoriştii vor consemna observaţiile avute la preluarea stivuitorului, în timpul
lucrului (dacă est cazul) şi la predarea acestuia sau la încetarea lucrului. Dacă nu au
nimic de semnalat vor menţiona in scris acest lucru la preluarea şi la predarea
stivuitorului.
În registrul de evidenţă a supravegherii se vor înscrie, de asemenea, sub semnătură
dispoziţiile pentru oprirea stivuitoarelor din funcţiune, ca urmare a unor deficienţe care
afectează siguranţa îi funcţionare, inclusiv natura deficienţelor respective.
b) Registrul de evidenţă a supravegherii se va întocmi după modelul
prezentat în mai jos, se va numerota, şnurui şi viza de către conducerea unităţii
deţinătoare.
Registrul se va păstra în bune condiţii. RSVTI va verifica şi viza acest registru
periodic, cel puţin o dată pe semestru.
A. 1 Pe copertă se vor menţiona următoarele:
1) REGISTRU DE EVIDENŢĂ A SUPRAVEGHERII

2) Denumirea şi adresa unităţii deţinătoare
3) Numărul şi anul fabricaţiei stivuitorului
4) Numărul de înregistrare în evidenţa unităţii deţinătoare
5) Caracteristicile tehnice principale ale stivuitorului
6) Periodicitatea stabilită pentru lucrările de întreţinere , revizie periodică şi revizie
generală

pag. 86
A.2 În interior se vor înscrie, pe coloane :
1) Numărul curent
2) Data
3) Operaţiile de întreţinere, revizie periodică, revizie generală efectuate, precum şi,
după caz. constatarea unor deficienţe sau deranjamente în timpul exploatării
4) Principalele lucrări executate, ca urmare celor de la punctul 3)
5) Numele, prenumele şi semnătura persoanei care a constatat deficienţe
sau deranjamente ale stivuitorului
6) Numele, prenumele şi semnătura persoanei responsabile pentru
efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizie periodică, revizie
generală sau pentru înlăturarea deficienţelor şi deranjamentelor
constatate în timpul exploatării
7) Semnătura RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT IT
8) Observaţii
A.3 Pe ultima pagină se vor scrie :

Se certifică de noi că prezentul registru, şnuruit, conţine ................ pagini numerotate
(în cifre şi Litere).

pag. 87
CAPITOLUL 8
ÎNTREŢINEREA, REVIZIA si REPARAŢIA.

VERIFICAREA TEHNICA
INTRETINEREA SI REVIZIA STIVUITORULUI
Intretinerea si revizia periodica a stivuitoarelor trebuie efectuate de catre producator. De

catre persoană juridica autorizată de ISCIR sau de catre persoanele juridice autorizate de
autoritatile competente din state membre, care trebuie sa fie inregistrate in registrul ISCIR al
persoanelor juridice autorizate.
Pentru efectuarea operatiilor de intretinere si revizie se determina starea tehnica a
stivuitorului si principalele operatii ce urmeaza a se efectua.
Acestea constau in general in:

- curatarea stivuitorului;
- controlul pornirii motorului si al starii tehnice a bateriei de acumulatori;
- controlul sistemului de franare si de directie;
- controlul nivelului uleiului;
- verificarea starii de uzura a lagarelor si a bunei functionari a sistemului de ungere;
- ungerea si gresarea pieselor supuse frecarii, conform schemei de ungere;
- verificarea functionarii si etanseitatii circuitelor hidraulice;
- verificarea functionarii componentelor de securitate si reglarea acestora;
-verificarea functionarii mecanismelor stivuitorului si remedierea sau inlocuirea
subansamblurilor uzate ;
- verificarea elementelor de manipulare a sarcinii;
- strangerea elementelor de imbinare, a articulatiilor, a dopurilor de golire si de
control, a piulitelor jentilor si verificarea fixarii tampoanelor si a opritoarelor;
- verificarea instalatiei electrice de comanda si semnalizare;
- verificarea rotilor de rulare si a starii pneurilor.
Intretinerea si revizia partii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utilajul scos
complet dintre rafturi, de pe o plarforma fixa prevazuta cu balustrate de protectie.
Periodicitatea si volumul lucrarilor de intretinere si revizie sunt stabilite in functie de
complexitatea stivuitorului, regimul de functionare si conditiile de mediu in care lucreaza.
Operatiile de intretinere si revizie executate se vor consemna in registrul de evidenta a
supravegherii stivuitorului, sub semnatura.
Este stict interzis

- Curătarea, ungerea sau repararea stivuitorului în funcţionare
- Umflarea camerelor anvelopelor
- Verificarea avariilor la injecţie
- Reglarea jocului supapelor
pag. 88
- Reglarea întinderii curelelor trapezoidale
- Reglarea ambreajului
- Reglarea jocului axial al rulmenţilor conici cu role de la roţi rulare
- Reglarea frânelor
- Reglarea mecanismului de direcţie
- Reglarea presiunii uleiului din circuitul de ungere a motorului.
Una dintre cele mai importante faze ale întreţinerii stivuitorului este ungerea acestuia, motiv
pentru care trebuie să i se acorde un interes deosebit.
Durata şi buna funcţionare a stivuitorului depinde în mare măsură de ungerea corectă, la
intervale de timp indicate în prezenta carte tehnică, cu lubrefianţi corespunzători.
La ungerea stivuitorului se va avea în vedere:
1. Controlul nivelului uleiurilor: golirea şi umplerea trebuie făcută cu stivuitorul în
poziţie orizontală.
2. Este recomandat să se golească uleiul când este cald, după ce stivuitorul a
funcţionat un timp; deoarece cea mai mare parte a sedimentelor se află astfel în
suspensie şi pot fi golite.
3. Pentru ungerea organelor prevăzute cu ungătoare de presiune, motostivuitorul
este echipat cu o pompă manuală de ungere. Înainte de a aplica racordul pompei, se
va curăţa cu grijă fiecare ungător, deoarece nefăcând acest lucru praful şi noroiul se
vor amesteca cu lubrefiantul, accelerând astfel uzura pieselor în mişcare.
După terminarea operaţiei de ungere, se va şterge exteriorul ungătorului de toate rezidurile
de lubrefianţi, pentru a evita acumularea prafului.
A. Indicarea locurilor de ungere

După fiecare 10 ore de funcţionare se verifică nivelul din carter, la cel puţin 15 minute după
oprire. Nivelul uleiului trebuie să se găsească între semnele de pe indicatorul de nivel 2 al
răsuflătorului 3 (în timpul controlului nivelului de ulei, motorul trebuie să se afle în poziţie
orizontală). La nevoie, uleiul se va completa până la semnul de sus de pe indicator. După
fiecare 200 ore de funcţionare a motorului, în timp ce acesta este cald, se scurge uleiul din
motor prin deşurubarea dopului magnetic de golire şi a dopurilor de golire de la radiatorul de
ulei şi filtru.
Se înşurubează la loc dopurile şi se toarnă în carter prin gura de alimentare pentru spălare
10 l– 15 l ulei de spălare de acelaşi tip. Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze 2 –3
minute la turaţia minimă de mers în gol. Se opreşte motorul şi se scurge uleiul din carter,
radiator şi filtru. Se spală în motorină curată corpul filtrului de ulei, piesele componente ale
acestuia, precum şi dopul de golire a carterului, iar elementul filtrant se schimbă cu unul
nou. Se spală şi se îmbină în ulei umplutura răsuflătorului .
După aceste operaţii se înşurubează la loc dopurile de golire şi se alimentează motorul cu
ulei până la nivelul prescris.
Corpul pompei de injecţie

După 10 ore de funcţionare, se deşurubează dopul gurii de alimentare şi se verifică nivelul
uleiului din carte. Surplusul se va scurge prin ţeava de preaplin. După fiecare 300 ore de
funcţionare, se spală corpul pompei de injecţie cu motorină şi se schimbă uleiul. Scoaterea
uleiului vechi şi a motorinei din carter se face cu o seringă prin gura de alimentare.

pag. 89
Regulatorul pompei de injecţie
După fiecare 10 ore de funcţionare, se verifică nivelul uleiului din corpul regulatorului,
deşurubând dopul de control 2. După fiecare 300 de ore de funcţionare a motorului se
deşurubează dopul de golire, se scurge uleiul, se spală interiorul corpului regulatorului cu
motorină sau petrol lampant, după care se toarnă ulei prin gura de alimentare, până la
nivelul găurii dopului de control.
Filtrul de aer
După fiecare 100 de ore de funcţionare se demontează baia filtrului de aer, prin slăbirea
colierului, se înlătură uleiul murdar din interior, se spală baia cu petrol sau motorină şi se
umple din nou pînă la brâul inelar cu ulei proaspăt sau regenerat.
După 300 ore de funcţionare a motorului, se demontează filtrul de pe motostivuitor, se
curăţă de praf, iar elementele lui componente se spală bine în motorină şi petrol. În baia
filtrului se va turna ulei pînă la brâul inelar. După remontarea filtrului se va verifica
etanşeitatea la înbinări, deoarece aspiraţia aerului nefiltrat provoacă uzura timpurie a
sistemului piston- cămaşă cilindru.
Rulmenţii ventilatorului şi pompei de apă

După fiecare 100 ore de funcţionare se curăţă ungătorul cu bilă şi se pompează cu pompa
manuală, de 5 – 8 ori, unsoare consistentă.
Carterul compresorului de aer

După fiecare 20 de ore de funcţionare se scoate dopul de control şi se verifică nivelul
uleiului, la nevoie se completează.
Generatorul de curent
După fiecare 300 de ore de funcţionare a motorului se demontează generatorul şi se ung
rulmenţii generatorului cu unsoare consistentă, fără ca aceştia să fie demontaţi. După
fiecare 900 de ore de funcţionare a motorului, se demontează generatorul, se extrag
rulmenţii, se spală în motorină, se suflă cu aer şi se ung cu unsoare consistentă.
Rulmentul din volant

După fiecare 100 de ore de funcţionare se demontează de pe carterul ambreajului, capacul
ferestrei de acces, se roteşte volantul cu ajutorul unui levier până când apare în dreptul
ferestrei ungătorul cu bilă, în care se pompează unsoare consistentă de 5- 6 ori.
Rulmentul de presiune al ambreajului

După fiecare 100 de ore de funcţionare, se demontează capacul, de pe carterul ambreajului
şi prin fereastra de acces se pompează unsoare consistentă de 4-5 ori, în ungătorul din
manşonul de decuplare. La efectuarea acestei ungeri, pedala ambreajului va fi blocată în
poziţia „de breiat”.
Carter reductor ambreaj, cutia de viteze

După fiecare 100 de ore de funcţionare, se deşurubează dopurile filetate de control din
carterul reductorului şi al cutiei de viteze şi se verifică nivelul uleiului.
Dacă nivelul uleiului este sub cel admis se va completa. După fiecare 900 de ore de
funcţionare, imediat după oprirea motostivuitorului se deşurubează dopurile de golire ale
carterelor şi se scurge tot uleiul. Se montează la loc dopurile de golire şi se alimentează cu
pag. 90
3,5 + 3,5 l motorină pentru spălare. Se porneşte motorul şi se rulează motostivuitorul timp
de 2-3 minute în viteza I . Se scurge motorina de spălare din carter. Se spală cu motorină
dopurile şi se montează la loc. Se alimentează motostivuitorul cu ulei proaspăt, pînă la
nivelul dopurilor de control.
Carcasa punte faţă

După fiecare 100 de ore de funcţionare, se verifică nivelul uleiului din carcasa punte faţă;la
nevoie se completează. După fiecare 900 de ore de funcţionare, imediat după oprirea
motostivuitorului se deşurubează dopul de golire şi se scurge tot uleiul din carcasă. Se
montează la loc dopul de golire şi se alimentează carcasa cu 2,5 l motorină de spălare. La
fel după 2-3 min. de funcţionare se scurge motorină de spălare din carcasă, şi se umple cu
ulei proaspăt până la nivelul necesar.
Rulmenţii de la pivoţii fuzelor

După fiecare 100 de ore de funcţionare, se curăţă ungătoarele cu bilă de la cei doi pivoţi şi
se pompează unsoare consistentă de 5-7 ori.
Articulaţiile sferice ale barelor de direcţie

După fiecare 100 de ore de funcţionare se pompează în ungătoarele cu bile de la
articulaţiile sferice ale barelor de direcţie.
Articulaţia pedalei ambreajului
Articulaţia pedalei de frână
REPARAREA STIVUITORULUI
Repararea se executa conform instructiunilor date de producator în

documentatia tehnica a masinii de ridicat, conform instructiunilor din documentatia tehnica
de verificari si încercari tehnice în utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic,
conform documentatiei tehnice de reparare preliminara, dupa caz si ori de câte ori se
constata o defectiune.
Prin reparare se asigura înlaturarea defectiunilor constatate la o masina de ridicat în scopul

aducerii acesteia la performantele initiale prevazute de producator în documentatia tehnica
asigurându-se functionarea în conditii de siguranta a acesteia.
Componentele de uzura se înlocuiesc la intervalele de timp stabilite prin instructiunile date
de producator în documentatia tehnica a masinii de ridicat sau prin instructiunile date în
documentatia tehnica de verificari si încercari tehnice în utilizare pentru
investigatii/examinari cu caracter tehnic, indiferent de starea de uzura din momentul
înlocuirii.
Componentele de securitate defecte se înlocuiesc cu altele noi de aceeasi tipodimensiune,

cu prezentarea declaratiei de conformitate a producatorului acestora.
Repararea masinilor de ridicat se face pe baza unei documentatii tehnice
preliminare de reparare avizata de catre RADTP.
Conditiile privind atestarea persoanelor fizice care efectueaza avizarea documentatiilor

tehnice preliminare de reparare a masinilor de ridicat sunt prevazute în legislatia în vigoare.

pag. 91
Obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice care efectueaza avizarea
documentatiilor tehnice preliminare de reparare a masinilor de ridicat sunt prevazute la
capitolul XII.
La repararea masinii de ridicat se au în vedere cerintele reglementarilor tehnice
aplicabile acesteia.
NOTA: În cazul în care pe parcursul lucrarilor de reparare apar modificari fata de

documentatia tehnica preliminara de reparare acceptata de ISCIR, aceste modificari se
avizeaza de RADTP si se transmit la ISCIR pentru acceptare.
Lucrarile de reparare care se verifica de catre inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR, cu participarea RSVTI al detinatorului/utilizatorului si a RSL al persoanei juridice
autorizate pentru lucrari de reparare, sunt urmatoarele:
a) înlocuirea sau modificarea constructiei metalice, refacerea sau remedierea îmbin􀄃rilor

sudate ale elementelor de rezistenta;
b) transformarea de principiu a modului de actionare a masinilor de ridicat ca de exemplu
de la actionare electrica la actionare hidraulica si altele asemanatoare;
c) înlocuirea mecanismelor sau a elementelor lor componente din lantul cinematic cu alte
tipodimensiuni, care difera de cele prevazute în documentatia tehnica initiala;
d) modificarea de principiu a schemei electrice, hidraulice sau pneumatice de actionare;
e) înlocuirea totala a instalatiei electrice, hidraulice sau pneumatice;
f) înlocuirea sau modificarea componentelor de securitate ale maainii de ridicat cu alte
tipodimensiuni, care difera de cele prevazute în documentatia tehnica initiala;
g) înlocuirea cu alte tipodimensiuni sau modificarea constructiva a caruciorului macaralei.
Documentatia tehnica preliminara de reparare a masinii de ridicat trebuie sa

contina cel putin urmatoarele:
a) desenul de ansamblu (unde este cazul);
b) breviarul de calcul de rezistenta al elementelor portante;
c) documentatiile tehnice pentru subansambluri sau alte dispozitive aferente masinii de
ridicat ce urmeaza sa se înlocuiasca, dupa caz;
d) planul de verificari si încercari care se efectueaza pe parcursul lucr􀄃rilor de reparare;
e) conditiile tehnice de încercari pentru atestarea parametrilor (unde este cazul).
În cazul în care pe parcursul efectuarii lucrarilor de reparare apar si alte neconformitati
care nu au fost tratate în documentatia tehnica preliminara de reparare, aceasta se
completeaza cu partea aferenta tratarii acestor neconformitati.
Rezultatele verificarii tehnice dupa reparare, precum si data (ziua, luna si anul)
urmatoarei verificari tehnice periodice se consemneaza într-un proces-verbal de verificare
tehnica, conform modelului din anexa 2. Procesul-verbal de verificare tehnica se ataseaza
la cartea masinii de ridicat.
Lucrarile de reparare, planificate sau neplanificate, altele decât cele mentionate la art.
68 efectuate masinilor de ridicat, fara modificarea performantelor initiale prevazute de
producator în documentatia tehnica, scopului sau tipului acestora se verifica de catre RSVTI
al detinatorului/utilizatorului împreuna cu RSL al persoanei juridice autorizate pentru lucrari
de reparare. Rezultatele verificarii tehnice dupa lucrarile de reparare, se consemneaza
întrun proces-verbal de verificare tehnica întocmit de catre RSVTI, conform modelului din
anexa 4, iar data urmatoarei verificari este cea stabilita la ultima verificare tehnica periodica,
efectuata de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR. Procesul-verbal de verificare
tehnica se ataseaza la cartea masinii de ridicat.
pag. 92
Etapele lucrarilor de reparare
Înaintea începerii lucrarilor de reparare inspectorul de specialitate din cadrul

ISCIR sau RSVTI, dupa caz, întocmeste procesul-verbal de constatare în vederea
introducerii în reparare.
Se interzice începerea lucrarilor de reparare fara procesul-verbal de constatare.
Acceptarea lucrarilor de reparare:

a) înaintea începerii lucrarilor de reparare, unitatea reparatoare, întocmente un memoriu
tehnic de prezentare a lucrarilor de reparare, care cuprinde documentatia tehnica
preliminara de reparare, lucrarile de reparare ce urmeaza a se efectua si conditiile tehnice
de executie ale acestora, precum si programul de examinari, verificari si încerceri ce
urmeaza a se efectua pe parcursul si la finalul lucrarilor de reparare, daca este cazul;
b) memoriul tehnic, vizat de detinator/utilizator, trebuie sa fie înaintat la ISCIR în cazurile
în care reparatiile sunt cele mentionate la art. 68, în vederea acceptarii începerii lucrarilor
dereparare;
c) ISCIR analizeaza documentele înaintate de persoana juridica reparatoare si
întocmeste procesul-verbal de acceptare. Se interzice începerea lucrarilor de reparare, în
cazurile în care reparatiile sunt cele mentionate la art. 68, fara procesul-verbal de acceptare
al ISCIR. Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrarilor de reparare, ISCIR poate
solicita ca anumite operatii, examinari, verificari sau încercari sa se efectueze în prezenta
inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Unitatea reparatoare este obligata sa solicite
participarea inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR la operatiile, examinarile, verificarile
sau încercarile respective.
Pe parcursul reparatiei se efectueaza verificari daca acestea sunt prevazute în solicitarea
ISCIR ca anumite operatii, examinari, verificari sau încercari sa se efectueze în
prezenta inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Reparatorul prezinta inspectorului
de specialitate din cadrul ISCIR documentele specifice etapei respective (certificate de
inspectie material, tabelul nominal cu sudorii autorizati care au executat lucrarea si cu
valabilitatea autorizatiilor, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de control si altele
asemenea); verificarile se finalizeaza cu încheierea unui proces-verbal de catre inspectorul
de specialitate din cadrul ISCIR.
Dupa finalizarea lucrarilor de reparare se efectueaza urmatoarele verificari:

a) verificarea documentatiei tehnice de reparare, care se depune la ISCIR în raza c􀄃reia
se afla masina de ridicat, cu cel putin 15 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea
verificarii tehnice; documentatia tehnica de reparare cuprinde cel putin:
1) memoriu tehnic de reparare;
2) documentatiile tehnice pentru subansambluri sau alte dispozitive aferente masinii de
ridicat care au fost înlocuite;
3) documente privind efectuarea pe parcursul lucrarilor de reparare si în final a
verificarii lucrarilor executate în conformitate cu prevederile prezentei prescriptii tehnice si
ale documentatiei tehnice preliminare de reparare;
4) documente privind calitatea îmbinarilor sudate (certificate de inspectie material,
tabelul nominal cu sudorii autorizati care au executat lucrarea si cu valabilitatea
autorizatiilor), unde este cazul;
5) documentele cuprinzând rezultatele examinarilor, verificarilor si încercarilor
nedistructive/distructive efectuate de catre persoane juridice autorizate/evaluate de ISCIR
conform prevederilor prescriptiei tehnice aplicabile;
6) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercarilor de casa, în care sa
se specifice ca instalatia poate fi supusa verificarii tehnice în vederea autorizarii functionarii
pag. 93
în continuare;
7) declaratia pentru lucrarile de reparare efectuate, întocmita conform modelului din
anexa 1;
b) verificarile si încercarile mentionate la art. 17, cu respectarea prevederilor de la art. 48
pâna la art. 55.
Verificarile tehnice dupa reparare a masinii de ridicat se efectueaza în
conformitate cu prevederile prezentei prescriptii tehnice.
(2) În procesul-verbal încheiat cu ocazia verificarilor tehnice efectuate dupa reparare în
vederea repunerii în functiune se consemneaza parametrii de functionare si data efectuarii
urmatoarei verificari tehnice periodice (ziua, luna si anul), cu respectarea prevederilor
prezentei prescriptii tehnice.
Lucrarile de reparare efectuate se consemneaza de catre RSL al persoanei juridice
autorizate în registrul de evidenta al lucrarilor de reparare.
AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII
Verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării se efectuează de către persoane

juridice autorizate de către ISCIR, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Inainte de inceperea verificarii se va face instructajul de protectia muncii persoanelor
participante, de catre detinatorul stivuitorului .Celelalte persoane vor fi indepartate din raza
lui de actiune.
Verificarea tehnica în vederea autorizării trebuie sa stabileasca daca :
- exista cartea stivuitorului –completa cu documentatia de montaj, dupa caz;
- exista declaratia de conformitate a stivuitorului;
- exista procesul –verbal de probe de casa cu rezultate corespunzatoare;
- stivuitorul a fost executat, echipat, montat si instalat in conformitate cu prevederile
legale în vigoare ;
- stivuitorul supus la incercari a corespuns si functioneaza normal ;
- este asigurata intretinerea si revizia de catre o unitate autorizata ;
- personalul de manevrare este instruit si autorizat ;
- constructia metalica si imbinarile acesteia nu prezinta defecte vizibile ;
- instalatia electrica este echipata cu dispozitivele de protectie necesare si prevazuta
cu incriptionarile corespunzatoare ;
- avertizare si placute de fabricatie.Aceasta trebuie sa corespunda cu stivuitorul
prezentat pentru verificari.
Verificarea tehnica în vederea autorizării consta din :
a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului ;
b) incercari in gol;
c) incercari in sarcina: statice si dinamice ;
d) incercari de stabilitate ;
e) alte incercari.
Incercarile in gol se efectueaza prin actionarea mecanismelor stivuitorului, fara sarcina.

Cu aceasta ocazie se verifica si functionarea componentelor de securitate, cu exceptia
limitatorului de sarcina.
Incercarea statica se efectueaza cu o suprasarcina cu 25% mai mare decat sarcina
nominala, ridicata la 100 mm de sol, timp de 10 minute, si numai daca verificarile incercarile
anterioare au avut rezultate corespunzatoare. Daca mecanismul de ridicare nu a fost
dimensionat in acest scop, incercarea se va face ridicandu-se suprasarcina de 10% si
adaugandu-se fara socuri diferenta pana la valoarea suprasarcinii cu care trebuie sa fie
verificat stivuitorul.
pag. 94
Nu este admisa deformatia permanenta a structurii portante (furci, mese, catarg, coloana).
Pentru aceasta incercare se vor lua masuri speciale in vederea evitarii pericolului de
rasturnare (legare cu lanturi, cabluri, etc.)
Daca la incercarea statica stivuitorul s-a comportat corespunzator se va trece la efectuarea
incercarilor dinamice.
Incercarile dinamice se executa cu sarcina nominala.
Miscarile se vor executa in felul urmator :
- separat pentru fiecare miscare a stivuitorului ;
- porniri si opriri pentru fiecare miscare ;
- lent si fara socuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului.
Pentru stivuitoarele cu inaltime mai mare de 3.300mm, sarcina va fi cea corespunzatoare
capacitatii stivuitorului la inaltimea de ridicare maxima .
Se urmareste ca prinderea furcilor sa nu permita:
- o dezagatare nedorita ( in special in timpul coborarii, daca furca se izbeste de un
obstacol )
- cu alunecare laterala libera (nefunctionalitatea dispozitivului de zavorare.)
Sarcina nominala ridicata la orice inaltime cu catargul in pozitie verticala trebuie sa-si
mentina inaltimea .
Coborarea de la sine a sarcinii nominale, in timp de 10 minute, nu trebuie sa depaseasca :
- 20 mm in cazul planului dublu ;
- 30 mm in cazul planului triplu ;
- 40 mm in cazul planului cvadruplu ;
- 100 mm in cazul actionarilor hidraulice.
Verificarea vitezei de coborare a sarcinii, in cazul scaderii bruste a presiunii fluidului de
lucru, se face prin stimularea ruperii conductei.Viteza de coborare a sarcinii va fi limitata de
catre o componenta de securitate la maximum de 30 m/min.
Verificarea functionarii limitatorului de sarcina, care consta dintr-o supapa care actioneaza
in cazul cresterii presiunii fluidului de lucru peste limite admise se realizeaza prin incercarea
de ridicare a unei sarcini mai mare cu 10% decat sarcina normala.
Se vor verifica scaparile de fluid ale sistemului hidraulic.Translatoarelor stivuitoare li se
verifica suplimentar functionarea paracazatoarelor cu o suprasarcina cu 10% mai mare
decat sarcina nominala.
Incercarea consta in simularea cresterii vitezei de coborare a mecanismului de stivuire care
trebuie sa comande actionarea paracazatoarelor.Paracazatoarele trebuie sa actioneze sigur
si simultan pe glisierele coloanei atat la cresterea vitezei de coborare peste limitele admise
cat si in cazul ruperii cablului de tractiune.
In cazul translatoarelor stivuitoare, care in locul paracazatoarelor au in componenta frana

de siguranta ( de avarie ),se verifica inchiderea ei in mod automat sub actiunea limitatorului
de viteza.
Incercarile de stabilitate se realizeaza prin coborarea sarcinii nominale si oprirea brusca a
acestei miscari, care nu trebuie sa provoace rasturnarea stivuitorului.
Daca in cartea stivuitorului nu se precizeaza inclinarea maxima admisa a terenului pe care
poate circula acesta, se vor efectua incercarile de stabilitate in conformitate cu prevederile
standardelor in vigoare.
Concluziile verificarilor tehnice în vederea autorizarii functionarii
Autorizarea de functionare, se acorda numai daca rezultatele verificarii tehnice satisfac

prevederile prescriptiei tehnice aplicabile.
Evidenta stivuitoarelor va fi tinuta de catre unitatile detinatoare intr-un registru .
pag. 95
Unitatea detinatoare este obligata sa pastreze in bune conditiuni cartea stivuitorului .
Este interzisa acordarea autorizarii de functionare cu conditia inlaturarii ulterioare a unor
deficiente care afecteaza siguranţa in functionare.
Deficientele mentionate in procesul- verbal de autorizare trebuie sa fie remediate in
termenele stabilite .Neindeplinirea dispozitiilor date prin procesul-verbal atrage dupa sine
anularea autorizatiei de functionare, la expirarea termenului stabilit pentru remedieri.
Se interzice acordarea autorizatiei de functionare in urmatoarele cazuri :
- cartea stivuitorului si documentatia de montaj lipsesc sau sunt incomplete ;
- componentele de securitate functioneaza defectuos ;
- franele mecanismelor functioneaza defectuos ;
- protectia impotriva tensiunilor de atingere nu este asigurata, creand pericol de
electrocutare ;
- lipsesc sau nu functioneaza dispozitivele de functionare optice sau acustice ;
- instalatia electrica este executata defectuos prezentand pericol de electrocutare.
- modul de fixare a elementelor de rezistenta, cablurilor, lanturilor, sau a altor
dispozitive de prindere a sarcinii nu este corespunzator, putand favoriza producerea
de avarii sau accidente.
- se constata fisuri in structura portanta a stivuitorului ;
- sunt slabite imbinarile principale ale constructiei metalice ;
- exista deformatii permanente vizibile cu ochiul liber, la constructia metalica ;
- la incercarile la care a fost supus stivuitorul nu s-au obtinut rezultate
corespunzatoare ;
- calea de rulare prezinta serpuiri, denivelari, pante peste limitele admise ;
- stabilitatea stivuitorului nu este asigurata ;
- instalatia hidraulica prezinta scapari de fluid.
Deasemenea nu se acorda autorizatia de functionare daca se constata la verificare orice
alte deficiente, care pot genera avarii si accidente.
Verificari tehnice periodice

In timpul exploatarii, stivuitoarele sunt supuse la termenul scadent unor verificari tehnice
periodice. Cu aceasta ocazie se verifica starea tehnica a stivuitorului si se acorda, dupa
caz, autorizatia de functionare in continuare. Verificarile se vor efectua de catre persoane
juridice autorizate de către ISCIR, conform prevederilor legale.
La verificarea tehnica periodica este obligatorie prezenta operatorului RSVTI al
detinatorului, a
responsabilului tehnic cu supravegherea lucrarilor de intretinere si revizie a stivuitorului,
precum si orice alta persoana solicitata de persoana juridica care efectueaza verificarea .
Verificarea tehnica trebuie sa stabileasca, pe langa cele mentionate la autorizarea initiala
de functionare, si urmatoarele :
-daca registrul de evidenta a supravegherii este corect si tinut la zi ;
-daca exploatarea, intretinerea si revizia se fac in conditii satisfacatoare si asigura
functionarea stivuitorului in conditii de securitate ;
-daca gradul de uzura si deficientele elementelor componente ale stivuitorului
(inclusiv cabluri, lanturi, sine de rulare etc) nu constitue un pericol pentru
functionarea stivuitorului si nu s-au depasit limitele admise.
Cu aceasta ocazie se va efectua o examinare vizuala amanuntita a bratelor de furca. In
cazul constatarii unor fisuri superficiale se impune efectuarea unui control nedistructiv.
Se vor verifica in mod special calcaiul bratelor si agatarea furcilor.
Uzura partilor orizontale si verticale ale furcilor nu trebuie sa depaseasca 10% din grosimea
acestora.
Diferenta de inaltime a capatului liber al furcii fata de pozitia initiala nu trebuie sa
pag. 96
depaseasca 3% din lungimea partii orizontale.In caz contrar furcile se vor retrage din
functionare.
Autorizarea de functionare in continuare se va acorda numai daca la verificarile tehnice si
incercarile efectuate se constata indeplinirea tuturor cerintelor de securitate prevazute de
prescriptia tehnica.
Rezultatele verificarilor tehnice se vor consemna intr-un proces–verbal din cartea
stivuitorului–partea de exploatare.
In cazul in care verificarea de face de catre RSVTI, un exemplar al procesului –verbal de
verificare se va inainta imediat la ISCIR in a carei raza de activitate se afla stivuitorul .
Este interzisa functionarea stivuitorului cu scadenta de verificare depasita.
Este interzisa acordarea autorizatiei de functionare cu conditia inlaturarii ulterioare a unor
deficiente care afecteaza securitatea in functionare.
Daca motivul neacordarii autorizatiei de functionare este o deficienta care afecteaza
stabilitatea stivuitorului se va proceda, in afara de oprirea de functionare si la demontarea
stivuitorului in vederea repararii.
Inspectorii de specialitate al ISCIR au dreptul de a efectua verificari tehnice neprogramate,
la toate instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR.

pag. 97
CAPITOLUL 9
AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE

Stivuitoarele, prin natura lor, prin modul lor de utilizare, prezinta unele particularitati,
datorita:
- duratei relativ scurte de lucru, la un obiectiv sau la un loc de lucru, cand pregatirile
care se fac inainte de punerea in functiune a maşinii de ridicat sunt in majoritatea
cazurilor de un nivel calitativ foarte scazut, uneori sunt chiar neglijabile;
- duratei scurte de lucru, la un obiect, cand sunt necesare deplasari repetate ale
maşinilor de ridicat; in consecinta apar la acestea solicitari suplimentare, datorita
manipularilor si transporturilor care fac sa se reduca din capacitatea lor de
functionare;
- conditiilor diferite de lucru de la un santier la altul, de la o zona la alta (din punct de
vedere teritorial), ceea ce face ca diversitatea mare de operatii la care trebuie sa
participe stivuitoarele sa contribuie la grabirea procesului de uzura a acestora.
Principalele particularitati prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilor si
accidentelor, ci sa atraga in mod deosebit atentia ca ele se pot produce, dar in acelasi timp
pot fi si evitate; experienta acumulata pana acum, in domeniul folosirii maşinilor de ridicat
ne duce la convingerea ca acolo unde exista o preocupare permanenta si atenta asupra
modului lor corect de utilizare exista si o mai mare siguranta in lucru.
Avariile, dupa cauzele care le-au produs, se pot grupa astfel:

- avarii cauzate de personalul de deservire;
- avarii cauzate de exploatarea nerationala a stivuitoarelor;
- avarii datorate unor instalatii de ridicat necorespunzatoare;
- alte cauze, diferite de cele anterioare.
Avariile cauzate de personalul de deservire

Aceste avarii pot fi impartite astfel:
- avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab pregătit;
- avarii produse de personalul de deservire in stare fizico-necorespunzatoare (bolnav,
obosit, in stare de ebrietate, stare deprimata etc.);
- avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de
intretinere si revizii, lipsa legatorilor sau existenta unui personal slab instruit etc.).
Avariile cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor

- avarii produse datorita nerespectarii prescriptiilor tehnice:
- conditii de lucru;
- depasirea sarcinilor nominale de ridicat;
- nerespectarea parametrilor tehnici constructivi;
- montajul necorespunzator al imaşinilor de ridicat prin nerespectarea indicatiilor de
montaj;
- nerespectarea intretinerilor si reviziilor periodice de mentinerea starii tehnice normale
de lucru a macaralei;
- avarii produse ca urmare a nerespectarii instructiunilor de supraveghere tehnica in
exploatarea stivuitoarelor, care in cea mai mare parte coincid cu cele date de
pag. 98
prescriptiile tehnice proprii ale fiecarei maşini de ridicat;
- nerespectarea obligatiilor generale de lucru cu stivuitoarele;
- nerespectarea obligatiilor inainte de inceperea lucrului, in timpul lucrului si la
terminarea acestuia, de catre personalul de deservire;
- neefectuarea verificarilor si controlului zilnic si periodic.
Avariile cauzate de folosirea unor stivuitoare necorespunzatoare

- avarii produse datorita unor defectiuni la instalatia electrica:
- prin mentinerea in lucru a unor instalatii improvizate;
- lucrul cu dispozitive de protectie, de siguranta si semnalizare defecte;
- mentinerea in exploatare a mecanismelor cu frane electromagnetice sau
electrohidraulice nereglate, defecte etc.);
- utilizarea unui sistem necorespunzator de iluminare propriu al macaralei;
- avarii produse datorita unor defectiuni ale mecanismelor:
- sisteme de franare nereglate sau defecte (centuri de frana sau saboti, ferodou uzat,
cilindri electrohidraulici cu pierderi de presiune in timpul lucrului etc.);
- sisteme de actionare nesigure (motoare Diesel sau Diesel – electrice, a caror
capacitate a scazut sub nivelul nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate
etc.);
- transmisii cu functionare anormala (roti dintate uzate, arbori solicitati in timp peste
limitele prescrise, transmisii hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina
etc.);
- avarii produse datorita unor defectiuni ale constructiei metalice:
- tensiuni si deformatii remanente, in special in zonele sudate;
- deformatii din timpul lucrului ale lonjeroanelor, contravanturilor si a altor elemente
neremediate la timp;
- fisuri invizibile sau vizibile nesesizate atat la elementele constructiei metalice, cat si
la cordoane de sudura, in special la cele de rezistenta.
Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare:

Aceste cauze pot fi:
- actiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevazute (rafale de vant
puternice, explozii etc.);
- calamitati (alunecari de teren, cutremure, inundatii) in zonele de lucru ale masinilor
de ridicat;
- defecte ascunse in materialul elementelor portante (sufluri, incluziuni nemetalice,
ecruisari) care duc la ruperea sau distrugerea acestora dupa un anumit numar de
cicluri de lucru;
- tamponari in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje;
Dupa cum se poate constata cu usurinta si din gruparea avariilor, cauzele producerii
acestora se pot grupa astfel:
- cauze dependente de actiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta
tehnica, control, urmarire si supraveghere);
- cauze independente de actiunea personalului de deservire (actiunea unor sarcini
neprevazute, calamitati, defecte ascunse in material);
- cauze combinate, adica actiunea simultana in diverse proportii care contribuie la
avarierea maşinii de ridicat.

pag. 99
Este necesar de la inceput sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau a unui
accident concura mai multi factori: rareori acestia actioneaza in mod singular, cum ar fi
avariile si accidentele provocate de calamitati, seisme, explozii etc.
In toate cazurile insa, actiunea personalului de deservire, directa sau indirecta, este
permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu exceptia perioadelor de
repaus in care acesta lipseste.
Numai o analiza obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cauzele
producerii avariei sau accidentului, poate consemna, in functie de gravitate, locul corect pe
care il ocupa fiecare factor sau grupa de factori de influenta.
S-a facut precizarea ca subiectul, adica omul (cu mici exceptii), ia parte direct sau indirect la
producerea avariilor, ceea ce determina evident natura si in principal cauzele producerii lor.
Respectarea intocmai a unor reguli, instructiuni, norme prescrise reprezinta fidelitatea
practica a unei gandiri a unor conditii care au stat la baza proiectarii maşinii de ridicat,
reprezinta ceea ce se cheama “premisa unei functionari sigure, indelungate a acesteia”
Cauze dependente de actiunea personalului de deservire

Aceste cauze sunt dependente de:
- organizarea locului de lucru, necorespunzatoare cerintelor tehnice de functionare a
stivuitoarelor:
- amplasarea pe terenuri ale caror capacitate portanta este sub nivelul admisibil;
- executia cailor de rulare cu abateri mai mari decat cele normale prescrise in cartea
tehnica sau in instructiunile de supraveghere tehnica;
- exploatarea acestor cai de rulare fara o dotare corespunzatoare cu dispozitive de
protectie si siguranta (opritori, tampoane, impamantare etc.)
- cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare.
- folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fara stabilirea prealabila a tehnologiei
lucrarilor, prin fise tehnologice sau dispozitie de lucru, in care sa fie precizate toate
datele necesare unei executii in deplina siguranta a lucrarilor de constructii-montaj;
- folosirea unor stivuitoare necorespunzatoare, a caror stare tehnica se afla mult sub
nibvelul normal, adica maşina de ridicat prezinta defectiuni vizibile;
- folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat:
- personal de exploatare;
- personal de intretinere si reparatii.
- utilizarea stivuitoarelor in conditii diferite de prescriptiile tehnice proprii ale acestora si
de normele de supraveghere tehnica ISCIR:
- depasirea sarcinii nominale;
- ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de
prindere sau de legare improvizate, neverificate sau necorespunzatoare din
punct de vedere al capacitatii, formei sau modului de prindere;
- lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea retelelor electrice de
inalta tensiune, a surselor de explozivi) fara a lua masurile de securitate
corespunzatoare;
- exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeasi suprafata de lucru sau
obiectiv fara luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea ciocnirii, lovirii
acestora;
- lucrul pe timp de noapte, ceata sau apropierea unor surse de praf, fum etc.
fara a se lua masurile necesare de iluminare, de semnalizare si avertizare;
- folosirea stivuitoarelor cand viteza vantului depaseste limitele prescrise, fie in
cartea tehnica, fie in normele de supraveghere tehnica.
- efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau partial) fara a cunoaste in prealabil
- tehnologia de montaj, particularitatile acestuia etc.;
pag. 100
- comandarea efectuarii simultane a unor operatii in timpul lucrului fara a fi permisa
prin notita tehnica sau instructiunile proprii de exploatare.
Cauze independente de actiunea personalului de deservire

Producerea avariilor si accidentelor la stivuitoare, ale caror cauze nu depind si nu pot fi
influentate de actiunea personalului de deservire, direct sau indirect, este mai rar intalnita si
depinde de marimea si modul de actionare ale unor sarcini neprevazute, a efectelor date de
anumite defectiuni interne ale materialelor etc.
Cauzele independente de actiunea personalului de deservire pot fi:
- actiunea vantului in rafale puternice, mai ales in zona de est a tarii, actiune care
nu poate fi prevazuta sau preintampinata, dar care poate fi evitata printr-o pozitie
corespunzatoare a maşina de ridicat, astfel incat efectul sa se reduca la
minimum; va trebui insa ca la baza amplasarii stivuitoarelor sa stea datele
statistice care evidentiaza pe o perioada mai lunga de timp, aparitia rafalelor,
directia si intensitatea lor;
- calamitati si anume: cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorita unor
cauze din afara sferei de activitate;
- defecte ascunse in material; aceste defectiuni apar dupa un anumit numar de ore
de functionare, formand zone de slaba rezistenta, care cedeaza in majoritatea
cazurilor fara a putea fi semnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba
rezistenta sunt foarte periculoase.
Sunt tot atat de periculoase si defectele ascunse, care provoaca zone de slaba rezistenta in
diagonalele constructiei metalice dar care sesizate la timp pot fi inlaturate prin inlocuirea
acestora. Defectele ascunse provoaca, la solicitari in timp, deformatii sau chiar fisuri.
Cauzele mentionate mai sus sunt doar o parte din cauzele care pot produce avarii si
accidente, dar ele apar mai rar comparativ cu cele dependente de actiunea personalului de
deservire a stivuitorului. Totusi ele pot apare cu urmari chiar foarte grave.
Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor

Cand se analizeaza cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit accident, se
constata ca sunt legate de mai multi factori, se face aprecierea ca, in principal, exista o
cauza care reprezinta ca pondere influenta cea mai mare, insotita si de alte cauze mai putin
importante, care fie ca au generat-o pe cea principala, fie ca au dus la grabirea efectului
producerii avariei.
Cauzele pot fi combinate, de exemplu:
- depasirea momentului sarcinii
- combinarea miscarilor.
In ambele exemple cauzele se datoresc in aceeasi masura organizarii necorespunzatoare a
locului de munca, nerespectarii instructiunilor, normelor de supraveghere tehnica, utilizarii
stivuitoarelor in conditii diferite de prescriptiile tehnice proprii ale acestora etc.
Masuri pentru evitarea si eliminarea avariilor si accidentelor
Conducerea şi deservirea stivuitorului în exploatare se face numai de persoanal de

deservire autorizat
Deţinătorul se protejează pe sine şi pe alţii dacă îndeplinesc cu conştiinciozitate indicaţiile
de siguranţă indicate. In special de deţinător depind evitările de accidente.
Tăbliţele indicatoare ale maşinii spun conductorului până la ce sarcină se poate încărca
motostivuitorul la stivuire şi transportare.

pag. 101
Lucrul cu stivuitorul trebuie să decurgă lin, cu simţ şi nici un element de deservire (manete,
pedale, etc) nu trebuie acţionat brusc, în hopuri sau cu forţa.
Incărcătura de ridicat şi transportat trebuie să fie uniform aranjată pe lăţimea furcilor, iar
centrul de greutate al încărcăturii (de 3200 kg) nu trebuie să depăşească 500 mm de la
pereţii furcilor.
La ridicarea şi coborârea încărcăturii va examina cu multă atentie terenul de pe care
urmează a se ridica sau pe care urmează a se stivui încărcătura.
Atenţie: Nimeni nu trebuie să se afle sub încărcătură în stare ridicată!
Stivuitoristul nu trebuie să părăsească locul de muncă cu sarcina ridicată. Dacă totuşi este
nevoie să se părăsească stivuitorul, el trebuie să coboare sarcina la sol, să tragă frâna de
mână şi îndepărtează cheia de pornire din circuitul electric.
Circulaţia cu stivuitorul se face numai cu sarcina coborâtă la înălţimea de sol 300-400 mm şi
totodată cu cadrul telescopic al mecanismului de ridicare înclinat la maximum (100). La
circulaţia cu sarcini nu se admite frânarea bruscă.
Numai lângă stivă se poate circula cu sarcină în poziţia ridicată. In aceste situaţii se vor
evita pornirile şi frânările bruşte. In locurile aglomerate trebuiesc date semnale acustice. De
asemenea, la trecerea pe lângă uşi, la cotituri, la trecerea prin porţi, la trecerea căilor ferate,
trebuie încetinit mersul şi claxonat.
Este interzisă oprirea stivuitorului pe linii ferate sau la treceri de folosinţă comună.
In cazul că se manifestă pierderea stabilităţii sarcina trebuie imediat coborâtă.
Nu se admite stivuitoristului să manipuleze pârghiile de acţionare ale motostivuitorului de pe
sol.
Se interzice coborirea sarcinii atunci cînd motorul este oprit.
EXEMPLE ACCIDENTE
Rasturnarea unui stivuitor datorita modifcarii centrului de greutate

pag. 102
Caderea unui stivuitor de pe rampa
Rasturnarea unui stivuitor datorita mersului cu furcile ridicate si lovirea unui perete

pag. 103
CAPITOLUL 10
MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE AVARII / ACCIDENTE
2. La accidente din cauze mecanice
In cazul lovirilor sau a strivirilor, se iau imediat masuri de dezinfectare a rănilor ce s-au
produs bineînţeles cu materiale corespunzătoare (spirt, tinctura de iod , etc.) si se apelează
la primul post de prim ajutor pentru îngrijiri.
In cazul căderii de la înălţime, se va da persoanei accidentate sa miroasă spirt, oţet
sau amoniac ţinând-o culcata in poziţie orizontala, cu capul lăsat puţin in jos.
Se desfac nasturii si se slăbeşte cureaua, se dezleagă şireturile de la încălţăminte
Mana sau piciorul care se presupune a fi fracturate in cădere, se imobilizează cu proptele
subţiri, susţinute de un bandaj.
Ridicarea accidentatului trebuie sa se facă cu foartă multa grija , trei-patru persoane ii
vor ridica uşor, cu deosebita băgare de seama ca sa nu se producă hemoragie interna.
Transportul persoanei accidentate trebuie sa se facă pe targa si printr-un mijloc de transport
cu suspensie perfecta , preferabil cu ambulanta sau salvarea.
3. La accidente provocate de cauze electrice
Îi cazul electrocutărilor, se deosebesc trei grade ale acţiunii vătămătoare produse de

curentul electric.
- In cazul electrocutărilor de gradul I - curentul electric provoacă numai o sperietura,
un leşin sau un soc nervos. in acest caz nu este necesar nici un fel de prim ajutor pentru
persoana accidentata.
- În cazul electrocutărilor de gradul II - curentul electric provoacă contracţia muşchilor,
încât omul nu se poate desprinde de conductorul electric pe care l-a atins.
- In electrocutări de gradul III - curentul provoacă paralizia unui grup de muşchi
producând, uneori, încetarea respiraţiei. Daca acţiunea curentului electric durează câteva
minute , încetarea respiraţiei poate provoca moartea persoanei accidentate.
Electrocutatul trebuie tratat ca un înecat sau ca o persoana asfixiata deşi nu respira si

nu-i bate inima , totuşi accidentatul nu este mort, fiind vorba numai de o moarte aparenta.
Viata accidentatului depinde in cea mai mare măsura de urgenta cu care i se va acorda
primul ajutor.
Izolarea persoanei accidentate de curentul electric necesita multa prevedere si multa

prezenta de spirit. Se precizează ca atingerea unui om aflat sub curent electric , fara a se
lua masuri de prevedere , este foarte primejdioasa pentru viata persoanei care vrea sa-i
vina in ajutor, deoarece corpul omenesc este bun conducător de electricitate.
Prima operaţiune in cadrul electrocutării consta in :

- întreruperea imediata a curentului electric de la întrerupătorul principal, comutator ,
etc.
- tăierea firelor (conductoare electrice) numai cate unul si numai cu unelte speciale,
prevăzute cu mânere izolate
- îndepărtarea firelor rupte si căzute pe accidentat, cu ajutorul unui obiect nemetalic si
uscat o scândura , un bat sau un alt corp rău conducător de electricitate.
pag. 104
Daca nu se poate întrerupe curentul electric se procedează astfel:
a) la tensiune joasa
Se asigura întâi o buna izolare a mâinilor si a picioarelor persoanei care da ajutor ,
fata de accidentat, instalaţia electrica si pământ. Aceasta se realizează cu mânuşi de
cauciuc, sau in lipsa acestora prin înfăşurarea mâinilor intr-o bucata de postav uscat,
mâneca hainei sau pulpana hainei, toate acestea trebuind sa fie perfect uscate; pentru
izolarea picioarelor persoana care da primul ajutor trebuie sa folosească cizme de cauciuc
sau galoşi, sau in lipsa acestora-o scândura bine uscata.
După ce s-au luat masurile de prevedere menţionate mai înainte, se apuca
accidentatul de părţile hainei care sunt mai îndepărtate de corp (de exemplu de poalele
hainei). Nu trebuie atinsa încălţămintea accidentatului, atât timp cat persoana accidentata
se afla sub curent, se recomanda sa se lucreze — pe cat posibil - numai cu o singura mana
( preferabil numai cu mana dreapta); cealaltă mana a persoanei care da ajutor trebuie sa fie
libera.
b) la tensiune înalta:
Se scurtcircuitează conductele liniei aeriene , aruncând peste ele o sarma ; se pune
mai întâi un capăt al sârmei la pământ, apoi se arunca sarma peste conductoarele liniei cu
care se afla in atingere accidentatul.
Daca persoana accidentata se afla la înălţime , trebuie luate masuri de preîntâmpinare
a lovirii prin cădere-se iau masuri ca accidentatul sa cada pe un obiect moale(plasa sau
saltea) sau sa fie prins in braţe. Apoi se întrerupe curentul electric;de asemenea se iau
masuri ca accidentatul sa fie legat si apoi sa fie coborât la pamant ca sa nu cada liber.
Fiecare secunda fiind preţioasa pentru salvarea vieţii accidentatului, trebuie sa i se
dea primul ajutor chiar la locul accidentului fara a se aştepta sosirea medicului. Se aşează
accidentatul pe un loc izolat, de preferinţa nu pe pamant sau pe ciment. I se scot hainele
care-1 incomodează, se desfac gulerul, cureaua, fularul, bretelele;se curata gura de sânge
sau de mucozităţi si se scot protezele din gura. Daca gura este încleştata, se introduce intre
masele-in colturile gurii-coada unei linguri sau o scândura si i se descleştează dinţii cu grija
sa nu i se rupă. Se îndepărtează persoanele care sunt de prisos , asigurându-se astfel aer
accidentatului. Daca limba a căzut prea adânc in fundul gurii, ea trebuie scoasa, apucând-o
cu o batista sau cu un aparat special. După ce s-au pus in practica masurile indicate mai
înainte, se începe imediat respiraţia artificiala. In acest scop se aşează accidentatul cu fata
in jos, cu o mana in prelungirea corpului si cu cealaltă mana îndoita pe care se aşează
capul întors intr-o parte, aşa încât gura si nasul sa nu atingă suprafaţa de reazem
(podeaua).Se pune sub pieptul accidentatului un sul făcut din haine, paie sau alte obiecte
moi si uşoare sa se evite fractura oaselor.

pag. 105
CAPITOLUL 11
LEGISLATIE. REGLEMENTARI. NORMATIVE. INSTRUCTIUNI
a) Legea nr. 64/2008 republicată în MO 399-2015, modificată cu legea nr.

49/2019, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,
instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din
21 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Prescripţia tehnică CR 8-2009 „Autorizarea personalului de deservire a
instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”,
aprobată cu Ordinul ministrului economiei nr. 2154/2009 şi publicată în Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 11 bis/2010;
d) Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 130/2011 pentru
aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu
supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/echipamentelor din
domeniul ISCIR-operator RSVTI, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 395/2011;
e) Prescripţia tehnică PT R 1-2010, "Maşini de ridicat (macarale, mecanisme de
ridicat, stivuitoare, platforme autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru persoane
cu dizabilităţi, elevatoare pentru vehicule şi maşini de ridicat de tip special)",
aprobată cu Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr.
1404/2010 şi publicată în în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 634/2010;
f) Prescripţia tehnică PT R 3-2010 ”Verificarea în utilizare a elementelor de
transmitere a mişcării, a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a
elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat: cabluri, cârlige,
lanţuri, benzi textile, funii şi alte asemenea” , aprobată cu Ordinul ministrului
economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 1404/2010 şi publicată în în
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 634/2010;
Legea nr. 64/2008 republicată în MO 399-2015,

modificată cu legea nr. 49/2019
Legea stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de siguranta a
instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de
combustibil.
In scopul functionarii in conditii de siguranta, instalaţiile sub presiune si
instalaţiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil si
componentele acestora, prevazute in anexa nr. 2, precum si instalaţiile sub presiune,
instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum si
componentele acestora, prevazute in anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare
si de verificare tehnica, potrivit prevederilor Legii nr. 64/2008, republicată.
pag. 106
Introducerea pe piata, punerea in functiune si/sau utilizarea instalaţiilor si
echipamentelor prevazute la art. 2 sunt admise numai in conditiile stabilite de lege.
In situatia in care instalaţiile si echipamentele sunt reglementate prin directive
europene, acestea se supun regimului de autorizare si verificare tehnica daca prin
aceasta cerinta nu se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin
reglementari tehnice.
Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si

Instalaţiilor de Ridicat, denumita in continuare ISCIR, este organul de specialitate al
administratiei centrale, cu personalitate juridica, responsabil in numele statului
pentru asigurarea masurilor de functionare in conditii de siguranta a instalaţiilor si
echipamentelor prevazute in anexele nr. 2 si 3, denumite in continuare
instalaţii/echipamente.
ISCIR exercita urmatoarele functii:

a) de autoritate in domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigura controlul
respectarii prevederilor referitoare la conditiile de introducere pe piata si punere in
functiune a instalaţiilor/echipamentelor, precum si urmarirea si controlul regimului de
autorizare si verificarea tehnica a instalaţiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigura elaborarea documentelor cu
caracter normativ pentru domeniul sau de activitate.
In sensul Legii nr. 64/2008 republicată în MO 399-2015, modificată cu legea

nr. 49/2019, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) accident-evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a unei/unui
instalaţii/echipament, provocand avarii si/sau afectand viata sau sanatatea oamenilor
ori mediul;
b) autorizare-activitatea de evaluare si atestare, efectuata de catre ISCIR, a
competentei si capabilitatii unei persoane fizice sau juridice de a desfasura una
dintre activitatile prevazute la art. 8 alin. (1);
c) aviz obligatoriu de instalare-acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/utilizatorii de
instalaţii/echipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a Guvernului conform
prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a verificarii conditiilor de montare/instalare
conform prescriptiilor tehnice, pe baza caruia pot incepe lucrarile de
montare/instalare;
"d) autorizare a functionarii-acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/utilizatorii de
instalaţii/echipamente, dupa caz, in scopul atestarii faptului ca o/un
instalaţie/echipament indeplineste toate conditiile si cerintele pentru a fi pusa/pus in
functiune in conditii de siguranta;" e) construire-activitatea de imbinare a
componentelor unei/unui instalaţii/echipament, realizata conform documentatiei
tehnice aferente acesteia;
f) detinator-persoana fizica sau juridica ce detine cu orice titlu o
instalaţie/echipament in exploatare;
g) documentatie tehnica-totalitatea documentelor si instructiunilor elaborate, conform
prevederilor prescriptiilor tehnice, de catre producator pentru construirea, montarea,
instalarea, punerea in functiune, realizarea reviziilor, reparatiilor si/sau pentru
pag. 107
intretinerea instalaţiilor/echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor
intocmite de catre persoanele fizice ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor
activitati in vederea realizarii sarcinilor specifice ce le revin; documentatia tehnica
include, dupa caz, descrierea generala a instalaţiei/echipamentului, proiectele de
executie, procesul de fabricatie, schemele si circuitele pentru componentele
instalaţiilor/echipamentelor, descrieri si explicatii necesare pentru intelegerea acestor
desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele incercarilor si
examinarilor si altele asemenea;
i) expertiza tehnica-investigatia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui
instalaţii/echipament;
j) instalare-activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaţii/echipament la locul
utilizarii si/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaţii sau echipamente, in
vederea asigurarii conditiilor de functionare;
k) introducere pe piata-actiunea de a face disponibila/disponibil, pentru prima data,
contra cost sau gratuit, o/un instalaţie/echipament in vederea distribuirii si/sau
utilizarii;
l) intretinere-totalitatea operatiunilor prin care se asigura mentinerea
instalaţiei/echipamentului in parametrii de functionare in conditii de siguranta;
m) montare-activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalaţii/echipament,
conform documentatiei tehnice, in vederea functionarii acesteia/acestuia;
o) prescriptie tehnica-norma tehnica elaborata de catre ISCIR si aprobata prin ordin
al ministrului economiei si finantelor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, care contine, pentru domenii clar definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la
instalaţii/echipamente si la activitati specifice domeniului de activitate, prevazute la
art. 8 alin. (1), ce se realizeaza in legatura cu acestea, in vederea introducerii pe
piata, punerii in functiune si utilizarii instalaţiilor/echipamentelor respective in conditii
de siguranta in functionare;
p) producator-persoana fizica sau juridica, responsabila pentru proiectarea si/sau
realizarea unei/unui instalaţii/echipament in scopul introducerii pe piata si/sau al
punerii in functiune, in numele sau, precum si orice persoana fizica sau juridica, care
construieste, monteaza, instaleaza, ambaleaza sau eticheteaza o/un
instalaţie/echipament in vederea introducerii pe piata si/sau punerii in functiune sub
nume propriu;
q) punere in functiune-actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei/unui
instalaţii/echipament;
r) regim de autorizare si verificare tehnica-totalitatea conditiilor, cerintelor,
examinarilor, incercarilor si/sau evaluarilor la care este supusa/supus, cu caracter
obligatoriu, o/un instalaţie/echipament, pe parcursul realizarii si utilizarii, precum si
deciziile luate in legatura cu aceasta/acesta, in scopul de a se asigura functionarea
in conditii de siguranta, conform prescriptiilor tehnice;
s) reparare-ansamblul de lucrari si operatiuni ce se executa prin inlaturarea
neconformitatilor/defectiunilor constatate la o/un instalaţie/echipament, in scopul
aducerii acesteia/acestuia la parametrii initiali sau la alti parametri care asigura
functionarea in conditii de siguranta a acesteia, conform prescriptiilor tehnice;
u) revizie-activitatea, de regula planificata, ce consta in ansamblul operatiunilor ce se
executa asupra unei/unui instalaţii/echipament in scopul reglarii sau inlocuirii pieselor
si aparatelor inglobate de aceasta/acesta, conform prescriptiilor tehnice;
pag. 108
v) utilizator-persoana fizica sau juridica ce are in folosinta o/un instalaţie/echipament.
"w) verificare tehnica-ansamblul examinarilor si incercarilor efectuate in vederea
autorizarii functionarii instalaţiilor/echipamentelor ori realizate in timpul activitatilor de
montare, instalare, reparare sau revizie a instalaţiilor/echipamentelor, in conformitate
cu cerintele din documentatiile tehnice si/sau prevederile prescriptiilor tehnice;
x) verificare tehnica in utilizare-totalitatea examinarilor si incercarilor efectuate la
o/un instalaţie/echipament periodic si ori de cate ori se modifica configuratia
acesteia/acestuia in baza careia s-a acordat autorizarea functionarii, in scopul
asigurarii conditiilor de functionare in siguranta."
La art. 8 se prevede ca:

(1) Activitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si control
nedistructiv, cele ce privesc supravegherea tehnica si, dupa caz, verificarile tehnice
in vederea admiterii functionarii si verificarile tehnice in utilizare, pentru
echipamentele-instalatiile prevayute in anexa nr. 4, verificarile tehnice in utilizare
pentru estimarea duratei remanente de viata, precum si reviyiile, reparatiile, lucrarile
de intretinere, operatiunile de sudare si deservire a instalatiilor/echipamentelor se
realizeaza de catre personae fizice sau juridice autorizate, in conditiile stabilite de
prescriptiile tehnice si prezenta lege.
(2) Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare, punere in
functiune, revizie, reparatii si lucrari de intretinere pentru instalaţiile/echipamentele
realizate de catre ei fac exceptie de la cerinta de autorizare de către ISCIR.
(3) Activitatile persoanelor autorizate se realizeaza in limita competentelor si
responsabilitatilor stabilite prin documentul de autorizare.
La art. 9 se prevede ca:
" (1) Verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in
utilizare pentru instalaţiile si echipamentele prevazute in anexele nr.2 si 3 se
efectueaza de catre CNCIR.
(2) Verificarile tehnice in vederea admiterii functionarii si verificarile tehnice in
utilizare pentru instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 4 se realizeaza de
catre persoane fizice si juridice autorizate in acest scop.
(3) Responsabilitatile privind realizarea verificarilor tehnice in vederea
autorizarii/admiterii functionarii si a verificarilor tehnice in utilizare, precum si
corectitudinea rezultatelor aferente obtinute revin CNCIR sau persoanelor autorizate
prevazute la alin. (2), dupa caz."
Obligatiile si responsabilitatile producatorilor
Producatorii, ...................., inainte de introducerea pe piata si/sau punerea in

functiune a acestora, au urmatoarele obligatii si responsabilitati:
a) sa se asigure ca instalaţia/echipamentul se realizeaza cu respectarea cerintelor
de functionare in conditii de siguranta, prevazute in prescriptiile tehnice aplicabile;
c) sa elaboreze instructiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea in conditii
normale, intretinerea, realizarea reviziilor si repararea instalaţiei/echipamentului,
documente cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si
dereglari ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor, precum si instructiuni

pag. 109
pentru pregatirea personalului de deservire a acesteia/acestuia, atunci cand
prescriptiile tehnice prevad aceasta cerinta;
f) sa asigure si sa foloseasca la construirea si la montarea
instalaţiilor/echipamentelor, atunci cand prescriptiile tehnice impun, tehnologii de
sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de catre ISCIR, sudori autorizati
ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa examinari prin mijloace sau
metode nedistructive;
g) sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din documentatia
tehnica stabilite in conformitate cu prescriptiile tehnice aplicabile, precum si
instructiunile tehnice prevazute la lit. c).
Producatorii care realizeaza instalaţii/echipamente care intra sub incidenta
Directivelor Europene au obligatiile si responsabilitatile prevazute in reglementarile
tehnice ce transpun directivele europene care stabilesc conditiile de introducere pe
piata si/sau punere in functiune pentru instalaţiile/echipamentele respective.
Obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice sau juridice autorizate
Legea nr. 64/2008 republicată în MO 399-2015, modificată cu legea nr.

49/2019 prevede ca persoanele fizice sau juridice autorizate au urmatoarele obligatii
si responsabilitati, dupa caz:
- sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita competentelor si in
conditiile pentru care sunt autorizate;
- sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost autorizate, potrivit
prevederilor prescriptiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de
sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat
ISCIR, care executa examinari prin mijloace sau metode nedistructive;....;
- sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o puna la
dispozitia detinatorului/utilizatorului odata cu predarea/receptia
instalaţiei/echipamentului;
"- sa informeze producatorul sau detinatorul/utilizatorul despre neconformitatile
constatate;
- sa asigure realizarea activitatilor pentru care au fost autorizate, conform
prescriptiilor si documentatiei tehnice;".
- sa monteze si/sau sa instaleze instalaţii/echipamente numai daca este emis si se
respecta avizul obligatoriu de instalare.
- sa informeze de indata ISCIR despre situatiile in care instalaţiile nu mai respecta
conditiile de autorizare, precum si despre existenta unui pericol iminent la acestea."
Obligatiile si responsabilitatile detinatorilor/utilizatorilor de

instalaţii/echipamente
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza o instalaţie/echipament are

urmatoarele obligatii si responsabilitati conform prescriptiilor tehnice:
"- sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare, dupa caz;
- sa solicite si sa obtina autorizarea functionarii;
- sa ia masurile necesare si sa se asigure ca instalaţia/echipamentul este
utilizata/utilizat in conditii de siguranta, prin efectuarea reviziilor, reparatiilor,
pag. 110
intretinerii de catre persoane autorizate, conform documentatiilor si prescriptiilor
tehnice;".
- sa asigure existenta, la fiecare loc de munca, a instructiunilor tehnice specifice
pentru utilizarea in conditii normale a instalaţiei/echipamentului si a documentelor
cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale
instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor in care aceasta/acesta este
inglobata/inglobat;
- sa foloseasca pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de
deservire autorizat;
- sa asigure supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a
instalaţiilor/echipamentelor.
“(1) Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţiile/echipamentele
prevazute in anexa nr. 2 pct. 1-4 si 9 si in anexa nr. 3 pct. 1-3 si 8 are obligatia sa le
inregistreze la ISCIR, sa tina evidenta centralizata a acestora si sa comunice la
ISCIR orice modificare intervenita in situatia tehnica sau juridica a acestora, in
conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice.
(2) Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţiile/echipamentele
prevazute la alin. (1) are obligatia sa asigure un operator autorizat, responsabil cu
supravegherea tehnica a instalaţiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform
prescriptiilor tehnice."
Accidente, forta majora sau pericol iminent
Deţinatorul/utilizatorul de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR are

obligatia, in cazul producerii oricarui accident la acestea, de a opri din functionare
instalaţiile/echipamentele si de a anunta de indata ISCIR despre producerea
evenimentului.
Legea prevede, de asemenea, ca in cazuri justificate, de forta majora sau de
pericol iminent, accesul reprezentantilor ISCIR se poate efectua indiferent de zi/ora
si neconditionat de participarea unui delegat din partea detinatorului/utilizatorului
care pot dispune oprirea din functiune sau impiedicarea punerii in functiune a
instalaţiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, dupa caz. De asemenea,
reprezentantii ISCIR pot solicita sprijinul ofiterilor si agentilor din cadrul Ministerului
Internelor si Reformei Administrative, care actioneaza in conformitate cu prevederile
legale incidente.
ISCIR, prin reprezentantii sai, are dreptul:

a) sa solicite informatii si documente de la persoanele fizice sau juridice ce
construiesc, monteaza, instaleaza, pun in functiune, repara, intretin, asigura
realizarea reviziilor, detin, utilizeaza si/sau comercializeaza instalaţii/echipamente;
b) de acces, cu scopul efectuarii controalelor prevazute la art. 4 alin. (2), la
sediul si/sau in locul in care isi desfasoara activitatea persoanele fizice sau juridice
ce construiesc, monteaza, instaleaza, pun in functiune, repara, asigura realizarea
reviziilor, intretin, comercializeaza, detin si/sau utilizeaza instalaţii/echipamente,
precum si in locurile in care sunt utilizate instalaţii/echipamente, indiferent de forma
de detinere a acestora.

pag. 111
Detinatorii/utilizatorii de instalaţii/echipamente au obligatia sa permita accesul si sa
puna la dispozitia reprezentantilor ISCIR informatiile si documentele referitoare la
instalaţii/echipamente, pe care acestia le solicita.
" In situatia in care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie sa
participe si reprezentanti ai altor autoritati, acestia au obligatia sa nu modifice starea
de fapt a instalaţiei/echipamentului avariate/avariat si sa conserve locul pana la
sosirea reprezentantilor ISCIR, cand este cazul."
..........................................................
LEGE Nr. 49/2019 din 14 martie 2019 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil şi
pentru modificarea altor acte normative
ART. I
Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 8 iunie 2015, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 2 În scopul funcţionării
în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat clasice,
aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora, prevăzute în
anexa nr. 2, instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul
obiectivelor nucleare, precum şi componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 3,
precum şi instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat clasice, aparatele
consumatoare de combustibil şi componentele acestora la care verificările tehnice în
utilizare sunt efectuate de către persoane fizice şi juridice autorizate de Inspecţia de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat,
prevăzute în anexa nr. 4, se supun regimului de autorizare şi de verificare tehnică,
potrivit prevederilor prezentei legi."
2. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 4 (1)
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al
administraţiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în numele statului
pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2, 3 şi 4, denumite în continuare
instalaţii/echipamente."
3. La articolul 4 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu
următorul cuprins: "c) de reprezentare a statului în relaţiile interne şi internaţionale
din domeniu."
4. La articolul 4, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(3)
ISCIR funcţionează în subordinea Ministerului Economiei şi este finanţată integral
din venituri proprii, potrivit legii. (4) ISCIR este condusă de un inspector de stat şef,
numit prin ordin al ministrului economiei, iar modul de organizare şi funcţionare a
ISCIR se stabileşte prin hotărâre a Guvernului."
5. La articolul 5, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul
cuprins: "a^1) admitere a funcţionării - acordul emis de către o persoană fizică sau
pag. 112
juridică autorizată de către ISCIR, pentru o/un instalaţie/echipament, în cazurile
prevăzute de prescripţia tehnică aplicabilă, în scopul atestării faptului că acea/acel
instalaţie/echipament îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi
utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă;".
6. La articolul 5, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul
cuprins: "d^1) Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de
Ridicat şi Recipientelor sub Presiune - S.A. - societate înfiinţată în baza prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1.139/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi
Recipientelor sub Presiune - S.A., precum şi modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat,
denumită în continuare CNCIR;".
7. La articolul 5, după litera h) se introduc două noi litere, literele h^1) şi h^2), cu
următorul cuprins: "h^1) exploatare - totalitatea activităţilor care cuprind
supravegherea tehnică, verificările tehnice în vederea autorizării/admiterii funcţionării
şi verificările tehnice în utilizare, verificările tehnice în utilizare pentru estimarea
duratei remanente de viaţă, reviziile, reparaţiile, lucrările de întreţinere, precum şi
controlul nedistructiv, operaţiunile de sudare şi deservire a
instalaţiilor/echipamentelor; h^2) expert tehnic extrajudiciar ISCIR - persoană fizică
atestată conform cerinţelor stabilite prin ordin al inspectorului de stat şef al ISCIR;".
8. La articolul 5, litera u) se modifică şi va avea următorul cuprins: "u) verificare
tehnică - ansamblul examinărilor şi încercărilor efectuate instalaţiilor/echipamentelor
realizate în timpul activităţilor de montare, instalare, reparare sau revizie a
instalaţiilor/echipamentelor, în conformitate cu cerinţele din documentaţiile tehnice
şi/sau prevederile prescripţiilor tehnice;".
9. La articolul 5, după litera u) se introduce o nouă literă, litera u^1), cu următorul
cuprins: "u^1) verificare tehnică în vederea autorizării funcţionării - ansamblul
examinărilor şi încercărilor efectuate în vederea autorizării funcţionării
instalaţiilor/echipamentelor;".
10. La articolul 6, partea introductivă şi litera b) se modifică şi vor avea următorul
cuprins: "ART. 6 Fără a se aduce atingere prevederilor art. 3 alin. (2), se admit
punerea/repunerea în funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor care îndeplinesc
următoarele condiţii, după caz: .......................................................................... b)
sunt omologate/certificate/recertificate;".
11. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 8 (1)
Activităţile de construire, montare, instalare, punere în funcţiune şi control
nedistructiv, cele ce privesc supravegherea tehnică şi, după caz, verificările tehnice
în vederea admiterii funcţionării şi verificările tehnice în utilizare pentru
echipamentele/instalaţiile prevăzute în anexa nr. 4, verificările tehnice în utilizare
pentru estimarea duratei remanente de viaţă, precum şi reviziile, reparaţiile, lucrările
de întreţinere, operaţiunile de sudare şi deservire a instalaţiilor/echipamentelor se
realizează de către persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile stabilite de
prescripţiile tehnice şi prezenta lege."
12. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 9 (1) Verificările
tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările tehnice în utilizare pentru
instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 se efectuează de către
pag. 113
CNCIR. (2) Verificările tehnice în vederea admiterii funcţionării şi verificările tehnice
în utilizare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 4 se realizează
de către persoane fizice şi juridice autorizate în acest scop. (3) Responsabilităţile
privind realizarea verificărilor tehnice în vederea autorizării/admiterii funcţionării şi a
verificărilor tehnice în utilizare, precum şi corectitudinea rezultatelor aferente obţinute
revin CNCIR sau persoanelor autorizate prevăzute la alin. (2), după caz."
13. La articolul 14, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "b) să solicite şi
să obţină autorizarea/admiterea funcţionării;".
14. La articolul 19 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul
cuprins: "a) să solicite informaţii şi documente de la persoanele fizice sau juridice ce
construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, repară, întreţin, asigură
realizarea reviziilor, efectuează verificări tehnice în vederea autorizării/admiterii
funcţionării, verificări tehnice în utilizare, verificări tehnice în utilizare pentru
estimarea duratei remanente de viaţă, deţin, utilizează şi/sau comercializează
instalaţii/echipamente; b) de acces, cu scopul efectuării controalelor prevăzute la art.
4 alin. (2), la sediul şi/sau în locul în care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice
sau juridice ce construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, repară, asigură
realizarea reviziilor, întreţin, comercializează, efectuează verificări tehnice în
vederea autorizării/admiterii funcţionării, verificări tehnice în utilizare, verificări
tehnice în utilizare pentru estimarea duratei remanente de viaţă, deţin şi/sau
utilizează instalaţii/echipamente, precum şi în locurile în care sunt utilizate
instalaţii/echipamente, indiferent de forma de deţinere a acestora."
15. La articolul 22, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2)
Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la punerea în funcţiune,
autorizarea de funcţionare, admiterea funcţionării, verificarea tehnică în utilizare,
repararea, întreţinerea, exploatarea sau modificarea instalaţiilor ori echipamentelor
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi
interzicerea unor drepturi."
16. La articolul 23, alineatul (3) se abrogă.
17. La articolul 25, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 25
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de
specialitate din cadrul ISCIR, desemnaţi şi delegaţi pentru activitatea de control."
18. La articolul 27, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 27
(1) Anexele nr. 1 - 4 fac parte integrantă din prezenta lege."
19. La anexa nr. 2, după punctul 2 se introduce un nou punct, punctul 2^1, cu
următorul cuprins: "2^1. Instalaţii pentru gaze petroliere lichefiate - GPL, instalaţii
pentru gaze naturale comprimate - GNC şi instalaţii pentru gaze naturale
comprimate pentru vehicule - GNCV"
20. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 4, cu următorul cuprins:
"ANEXA 4 Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate
consumatoare de combustibil şi componente ale acestora la care verificările tehnice
în utilizare sunt efectuate de către persoane fizice şi juridice autorizate ISCIR 1.
Cazane pentru abur şi pentru apă fierbinte având presiune x volum < 100 kg 12.
Mecanisme şi instalaţii de ridicat pentru teatre, acţionate manual 13. Echipamente
pentru spaţii de joacă 14. Dispozitive de siguranţă aferente instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute la pct. 1 - 3 din prezenta anexă şi dispozitive de siguranţă

pag. 114
aferente instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute la pct. 1 - 3 şi 5 din anexa nr. 2
ART. II
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. II alin. (1) şi (4) din
Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,
instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 26 august 2010, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 93/2011, cu modificările ulterioare, şi poziţia
nr. 21 din anexa nr. 2 la Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi
instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi
respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar
Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9
noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. III
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
ART. IV
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prescripţiile tehnice
elaborate şi aprobate în temeiul Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de
siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor
consumatoare de combustibil, republicată, se modifică şi se completează prin ordin
al ministrului economiei, conform modificărilor şi completărilor dispuse prin prezenta
lege.
ART. V
Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi
Recipientelor sub Presiune - S.A. nu îşi poate schimba structura acţionariatului.
ART. VI
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Hotărârea
Guvernului nr. 34/2012 privind aprobarea tarifelor pentru activităţile cu caracter
specific prestate de Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de
Ridicat şi Recipientelor sub Presiune - S.A. se modifică şi se completează conform
modificărilor şi completărilor dispuse prin prezenta lege.
ART. VII
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Hotărârea
Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, cu
modificările şi completările ulterioare, se va modifica şi completa conform
modificărilor şi completărilor dispuse prin prezenta lege.
ANEXA 4
Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de
combustibil şi componente ale acestora la care verificările tehnice în utilizare sunt
efectuate de către persoane fizice şi juridice autorizate ISCIR
1. Cazane pentru abur şi pentru apă fierbinte având presiune x volum < 100 kg
12. Mecanisme şi instalaţii de ridicat pentru teatre, acţionate manual
13. Echipamente pentru spaţii de joacă

pag. 115
14. Dispozitive de siguranţă aferente instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute la pct.
1 - 3 din prezenta anexă şi dispozitive de siguranţă aferente instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute la pct. 1 - 3 şi 5 din anexa nr. 2
NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii
de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor
consumatoare de combustibil, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
93/2011, cu modificările ulterioare, care nu sunt încorporate în forma republicată a
Legii nr. 64/2008 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului
modificator
ART. II (1) Abrogat (1^1) CNCIR nu îşi poate schimba structura acţionariatului până
la împlinirea termenului prevăzut la alin. (4).
(1^2) Tarifele percepute pentru activităţile cu caracter specific prestate de CNCIR se
propun de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, se avizează
de către Ministerul Finanţelor Publice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe,
Guvernul va aproba prin hotărâre înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea CNCIR,
precum şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind
organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, cu modificările şi completările
ulterioare.
(3) Până la data înfiinţării CNCIR verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării
şi verificările tehnice în utilizare prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, se realizează de către ISCIR.
(4) Abrogat
(5) În termen de 60 de zile de la data publicării ordinului prevăzut la alin. (4), CNCIR
trebuie să îndeplinească condiţiile şi cerinţele tehnice prevăzute în prescripţia
tehnică şi să obţină autorizarea conform prevederilor prezentei ordonanţe. Conform
art. 32 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012, în cuprinsul
actelor normative în vigoare denumirea "Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului
de Afaceri" se înlocuieşte cu denumirea "Ministerul Economiei". A se vedea
Hotărârea Guvernului nr. 34/2012 privind aprobarea tarifelor pentru activităţile cu
caracter specific prestate de Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor,
Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune - S.A. A se vedea Hotărârea
Guvernului nr. 1139/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Companiei
Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub
Presiune - S.A., precum şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
1340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat.
NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile art. IV - VII din Legea nr. 49/2019.
ART. IV În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prescripţiile
tehnice elaborate şi aprobate în temeiul Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în
condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor
consumatoare de combustibil, republicată, se modifică şi se completează prin ordin
al ministrului economiei, conform modificărilor şi completărilor dispuse prin prezenta
lege.

pag. 116
ART. V Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi
Recipientelor sub Presiune - S.A. nu îşi poate schimba structura acţionariatului.
ART. VI În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
Hotărârea Guvernului nr. 34/2012 privind aprobarea tarifelor pentru activităţile cu
caracter specific prestate de Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor,
Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune - S.A. se modifică şi se
completează conform modificărilor şi completărilor dispuse prin prezenta lege.
ART. VII În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei
de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat, cu modificările şi completările ulterioare, se va modifica şi completa conform
modificărilor şi completărilor dispuse prin prezenta lege."
Legea nr. 93/2011 care aproba cu modificari Ordonanta nr. 22/2010,

prevede la art. II.-
(1) Pana la autorizarea persoanelor fizice si juridice prevazute la art. 9 alin. (2)
din Legea nr. 64/2008 republicată în MO 399-2015, modificată cu legea nr.
49/2019 verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile
tehnice in utilizare la instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 2 la
aceasta lege se efectueaza de catre Compania Nationala pentru Controlul
Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune-S.A., denumita
in continuare CNCIR, societate comerciala pe actiuni, de interes strategic
national, cu actionar unic statul roman, care functioneaza sub autoritatea
Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, infiintata ca urmare
a reorganizarii prin divizare a Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat, denumita in continuare
ISCIR.
(3) Pana la data infiintarii CNCIR verificarile tehnice in vederea autorizarii
functionarii si verificarile tehnice in utilizare prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea nr.
64/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, se realizeaza de catre ISCIR.
ANEXA Nr. 1
Instalaţii si echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi
1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor si echipamentelor de franare,
basculare si semnalizare, montate pe autovehicule
2. Instalaţiile si echipamentele sub presiune, instalaţiile si echipamentele de ridicat
montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele apartinand
Sistemului national de transport al gazelor naturale, precum si cele apartinand
sistemelor de distributie si instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
ANEXA Nr. 2
Instalaţii sub presiune si instalaţii de ridicat clasice, aparate
consumatoare de combustibil si componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru apa calda sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
pag. 117
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de
ridicat pe plan inclinat, poduri rulante si alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de incalzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzatoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele si aparatele prevazute la
pct. 1 si 3-6
8. Aparatura si instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor si echipamentelor
prevazute la pct. 1-7
9. Instalaţii si echipamente destinate, montate si utilizate in cadrul parcurilor de
distractii
ANEXA Nr. 3
Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat si unele instalaţii din cadrul
obiectivelor nucleare, precum si componente ale acestora
1. Generatoare si cazane de abur, de apa calda sau fierbinte, inclusiv corpul
reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Conducte pentru lichide, vapori si gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armaturi
7. Pompe
8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante si alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile si echipamentele prevazute la pct. 1, 3, 4
si 8
Hotărârea Guvernului Nr. 1340/2001, cu modificările şi completările

ulterioare privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
Hotararea de Guvern stabileste ca Inspecţia de Stat pentru Controlul

Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în
continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraţiei publice centrale cu
personalitate juridică, a cărui activitate principală este asigurarea, în numele statului,
a măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor
prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii
de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor
consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în
continuare instalaţii şi echipamente.
În cadrul ISCIR funcţionează cinci inspecţii teritoriale fără personalitate
juridică.
Pentru realizarea obiectului de activitate, în domeniul său de competenţă,
ISCIR exercită următoarele funcţii:
a) de autoritate, prin care asigură controlul respectării prevederilor reglementărilor în
domeniu şi a regimului de autorizare şi verificare tehnică;
b) de reglementare, prin care asigură elaborarea actelor cu caracter normativ;

pag. 118
c) de reprezentare, prin care asigură cooperarea şi schimbul de informaţii, pe plan
intern şi extern, în domeniul său de activitate, potrivit legislaţiei în vigoare.
De asemenea, aceasta hotarare stabileste atributiile ISCIR, si anume:
c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice şi de Legea nr. 64/2008 republicată în MO 399-2015, modificată
cu legea nr. 49/2019, persoane fizice sau juridice care realizează, pentru instalaţii şi
echipamente, verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării, verificări tehnice în
utilizare, verificări tehnice în utilizare pentru stabilirea duratei remanente de viaţă,
activităţi de construire, montare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere
tehnică, lucrări de revizie, reparaţii şi de întreţinere; pentru instalaţiile/echipamentele
din domeniul nuclear se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996 privind
desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor
nucleare, republicată, cu modificările ulterioare;
c^1) efectuează verificări tehnice în vederea autorizării şi verificări tehnice în utilizare
la instalaţii/echipamente, în condiţiile stabilite de Legea nr. 64/2008 republicată în
MO 399-2015, modificată cu legea nr. 49/2019.
d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa
nr. 1;
e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr.
1^1;
i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea
din funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi
aplică sigilii;
j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în
funcţiune, dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată
că nu sunt respectate cerinţele aplicabile acestora;
k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe
care le-a autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor
emise;
n) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în
care s-au produs accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse controlului
ISCIR, evaluează efectele produse şi dispune măsurile ce se impun privind siguranţa
în funcţionare a acestora, după caz;
p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează
programe de formare profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1;
condiţiile şi cerinţele pentru avizarea furnizorilor de formare profesională se stabilesc
prin ordin al inspectorului de stat şef al ISCIR, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I;
(2) ISCIR îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în responsabilitatea sa potrivit
legislaţiei în vigoare.

pag. 119
HOTĂRÂRE Nr. 1.139 din 17 noiembrie 2010 privind înfiintarea,
organizarea şi funcţionarea CNCIR-SA, publicată în Monitorul Oficial • Partea I
nr. 279/2010
Aceasta Hotarare de Guvern stabileşte, urmare a aprobarii Ordonantei nr.

22/2010 ca se înfiinţează Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor,
Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune-S.A., denumită în continuare
CNCIR, ca urmare a reorganizării prin divizare a Inspecţiei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în
continuare ISCIR.
CNCIR are în structura sa 12 sucursale.
CNCIR are ca obiect principal de activitate realizarea de testări şi analize

tehnice, cod CAEN 7120-ed. rev. 2/2008, în scopul efectuării de verificări tehnice în
vederea autorizării funcţionării şi de verificări tehnice în utilizare, pentru instalaţiile şi
echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în
condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor
consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare.
In scopul realizării obiectului său de activitate, CNCIR desfăşoară, în principal,
următoarele activităţi:
a) efectuează verificări tehnice în utilizare la echipamentele/instalaţiile prevăzute în
anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008 republicată în MO 399-2015, modificată cu legea
nr. 49/2019, în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice;
b) efectuează verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului 1.340/2001 privind
organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, cu modificările şi completările
ulterioare, în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, cu excepţia celor prevăzute la
pct. 5 din aceeaşi anexă;
d) efectuează verificări tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele la care se
solicită stabilirea duratei remanente de viaţă, în condiţiile stabilite în prescripţiile
tehnice;
e) evaluează documentaţii de reparaţii pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute
în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008 republicată în MO 399-2015, modificată cu legea
nr. 49/2019, raportat la cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice;
f) efectuează, în condiţiile legii şi cu respectarea cerinţelor stabilite în prescripţiile
tehnice, verificări tehnice în utilizare, după reparaţii şi propune Inspecţiei de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
(ISCIR) data următoarei verificări tehnice în utilizare;
g) efectuează, raportat la cerinţele din prescripţiile tehnice, evaluări de documentaţii
pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele
prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001, cu modificările şi
completările ulterioare;
h) efectuează analize şi examinări tehnice de laborator;
k) execută expertize tehnice, testări şi măsurători în domeniile specifice obiectului
său de activitate;
l) desfăşoară şi alte activităţi pentru realizarea scopului şi obiectului său de activitate.
pag. 120
PRESCRIPŢIA TEHNICĂ CR 8-2009 „Autorizarea personalului de
deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de
deservire”.
Personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor, este examinat în vederea

autorizării de către ISCIR după absolvirea unui program de formare profesională.
Programele de formare profesională în vederea autorizării personalului se
organizează de furnizori de formare profesională avizaţi şi autorizaţi.
Examenul constă dintr-o probă teoretică ce are ca scop evaluarea cunoştinţelor
privind aplicarea legislaţiei naţionale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile, necesare
pentru deservirea instalaţiei/echipamentului.
În acest scop, solicitantul depune la ISCIR următoarele documente:
a) cerere din care să rezulte tipul şi parametrii maximi ai echipamentului care
doreşte să-l deservească;
b) copia actului de identitate/paşaport;
c) o copie a unui certificat medical sau document cu funcţie echivalentă emisă de
autorităţile competente în domeniu din statul membru de origine;
d) copia autorizaţiei eliberată de autoritatea competentă din statul membru.
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare, ISCIR înscrie persoanele
care au promovat examenul în Registrul ISCIR.
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru a deservi stivuitoare

(cu excepţia celor cu acţionare manuală) conform prevederilor prescripţiei
tehnice R 1 - 2010, este denumită în continuare "stivuitorist".
Se admit la examenul de autorizare ca "stivuitorist" persoanele fizice
care au urmat un curs de perfecţionare/specializare, conform programei
analitice prezentate la art. 45 din PT CR 8 - 2009.
Eliberarea autorizaţiei
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare în vederea autorizării,
ISCIR eliberează candidaţilor care au promovat examenul o autorizaţie tip, însoţită
de talonul pentru vize anuale.
Valabilitatea autorizaţiei se confirmă anual, prin vizarea talonului pentru vize
anuale de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Valabilitatea talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care însoţeşte autorizaţia atrage
suspendarea dreptului de exercitare a activităţii pentru care a fost autorizat.
În cazul pierderii/deteriorării autorizaţiei şi/sau a talonului pentru vize anuale,

pentru eliberarea unui duplicat, solicitantul depune la ISCIR emitentă a autorizaţiei
următoarele documente:
a) cererea pentru eliberarea duplicatului;
b) copia actului de identitate;
c) o fotografie color mărimea ¾;
d) copia certificatului de absolvire/calificare a programului de formare
profesională sau a adeverinţei de participare la ultimul stagiul de instruire periodică;

pag. 121
e) declaraţia pe propria răspundere privind pierderea/deteriorarea autorizaţiei
şi/sau talonului.
ISCIR emitentă eliberează duplicatul în termen de 30 de zile de la depunerea
documentelor.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiilor eliberate personalului de deservire

Personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor autorizat trebuie instruit
periodic şi examinat în vederea prelungirii valabilităţii autorizaţiei.
Instruirea şi examinarea anuală în perioada de valabilitate a talonului

În perioada de valabilitate a talonului, personalul de deservire trebuie instruit şi
examinat anual, pentru verificarea cunoştinţelor profesionale.
Instruirile se desfăşoară sub îndrumarea operatorului RSVTI care are obligaţia
de a întocmi procesul-verbal de instruire.
Examinarea se efectuează de către o comisie internă a
deţinătorului/utilizatorului din care face parte în mod obligatoriu şi operatorul RSVTI.
Examinarea constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică. Pentru a fi
declarată "admis" persoana examinată trebuie să promoveze atât proba teoretică cât
şi proba practică.
Rezultatele examinării se consemnează de către operatorul RSVTI într-un
proces-verbal de examinare anuală..
Confirmarea valabilităţii autorizaţiei se face prin semnarea şi aplicarea
ştampilei proprii de către operatorul RSVTI, în rubrica "viză anuală" din talonul care
însoţeşte autorizaţia.
Organizarea stagiului de instruire la expirarea perioadei de valabilitate a

talonului
La expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizaţiei eliberate până la
intrarea în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, pentru obţinerea unui nou talon în
vederea prelungirii valabilităţii autorizaţiei, personalul de deservire trebuie să urmeze
un stagiu de instruire.
Stagiul de instruire se organizează de persoane juridice avizate.
Avizarea persoanelor juridice se face de către ISCIR.
Programa analitică a stagiului de instruire este următoarea:
Numărul orelor
Partea teoretică
de predare
Legislaţie şi reglementări tehnice 2
Noi tipuri de instalaţii/echipamente 2
Deservirea eficientă şi în condiţii de siguranţă a 2
instalaţiilor/echipamentelor
Avarii şi accidente 2

pag. 122
Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator
următoarele documente:
a) cererea de participare la stagiul de instruire;
b) copia autorizaţiei şi a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.
La sfârşitul stagiului de instruire, persoana juridică avizată care a organizat stagiul

de instruire eliberează participanţilor:
- adeverinţă de participare la stagiul de instruire;
- talon pentru vize anuale, primit de la ISCIR, model prevăzut în Anexa nr.5.
Personalul auxiliar de deservire a instalaţiilor de ridicat (legători de

sarcină) este instruit anual de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului
instalaţiei/echipamentului. Instruirile anuale se desfăşoară pe baza programelor
analitice din PT CR 8 – 2009, în funcţie de tipul instalaţiei/echipamentului deservit.
Instruirea anuală se finalizează cu susţinerea unui examen pentru verificarea
cunoştinţelor profesionale şi a deprinderilor practice.
Pentru a putea participa la examinarea în urma instruirii anuale, candidaţii
trebuie să prezinte fişa de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru
prestarea ocupaţiei de ............”.
Rezultatele examinării sunt consemnate într-un proces-verbal de examinare
periodică întocmit de către operatorul RSVTI.
Pe baza datelor din procesul-verbal de examinare periodică, participanţilor
declaraţi „admişi” le sunt eliberate adeverinţe, (conform modelului din anexa 9 din PT
CR 8 – 2009).
Adeverinţa este valabilă timp de 1 (un) an, numai pentru deservirea
instalaţiilor/echipamentelor pentru care personalul a fost instruit.
Evidenţa adeverinţelor eliberate este ţinută de operatorul RSVTI.
Personalul care nu se prezintă la examinările anuale sau care obţine rezultate
necorespunzătoare, nu poate deservi instalaţia/echipamentul.
Personalul care a întrerupt practicarea efectivă a activităţii mai mult de 12 luni,
poate relua activitatea numai cu condiţia respectării prevederilor prezentate mai sus.
Personalul de deservire instruit conform prevederilor prezentei prescripţii
tehnice, este obligat să poarte adeverinţa permanent la locul de muncă.
Programa analitică de instruire anuală a legătorilor de sarcină este
următoarea:
Numărul orelor de
Tema predare
Teorie Practică
Elemente de prindere şi legare a sarcinii, tipuri
2
constructive
Cabluri, lanţuri, benzi
2 2
Definiţii; tipuri constructive; verificarea în

pag. 123
utilizare/exploatare a cablurilor, lanţurilor, benzilor
Obligaţiile legătorului de sarcină 2
Măsuri de prevenire a accidentelor la prinderea şi
1 2
legarea sarcinilor
Codul de semnalizare 2 2
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 1 -
ORDINUL ISS Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei
privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a
instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR-operator RSVTI.
În sensul prezentului ordin se defines urmatorii termini:

a) autorizare-activitatea de evaluare, efectuată de ISCIR, a competenţei şi
capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura activităţile prevăzute de
prezenta metodologie;
b) atestat-documentul eliberat de ISCIR, obţinut pe baza unei evaluări scrise;
d) deţinător-persoana fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o instalaţie/un
echipament în exploatare;
g) operator RSVTI-operatorul autorizat, responsabil cu supravegherea tehnică a
instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR;
h) persoană juridică-orice entitate constituită potrivit legii naţionale, precum şi cele
constituite în temeiul dreptului altui stat membru al Uniunii Europene sau
reglementat de acesta;
j) supraveghere tehnică a instalaţiilor-totalitatea activităţilor desfăşurate pentru
respectarea prevederilor Legea nr. 64/2008 republicată în MO 399-2015, modificată
cu legea nr. 49/2019 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu
modificările şi completările ulterioare, şi a prescripţiilor tehnice aplicabile,
desfăşurate de către operatorul RSVTI în scopul funcţionării în condiţii de siguranţă
a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR;
k) utilizator-persoana fizică sau juridică ce are în folosinţă o instalaţie/un echipament.
Acest ordin stabileste ca deţinătorii/Utilizatorii de instalaţii/echipamente din

domeniul ISCIR, indiferent de forma de constituire şi proprietate, au obligaţia să
numească un operator RSVTI. Activitatea de operator RSVTI poate fi prestată de
persoane fizice sau juridice în baza autorizaţiei emise de către ISCIR.
În exercitarea activităţii sale, operatorul RSVTI-persoană fizică are
următoarele drepturi:
a) de a păstra originalul autorizaţiei eliberate de către ISCIR, unitatea la care
acesta este angajat sau cu care are raporturi contractuale de altă natură
neputând să le reţină;
b) să primească toate informaţiile şi documentele solicitate cu privire la
instalaţiile/echipamentele pe care le are în evidenţă de la reprezentanţii
unităţilor deţinătoare/utilizatoare. ............................
pag. 124
Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice şi juridice autorizate ca
operatori RSVTI
Operatorul RSVTI-persoană fizică are următoarele obligaţii specifice:
a) să identifice toate instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR ale
deţinătorului/utilizatorului;
b) să permită numai funcţionarea echipamentelor/instalaţiilor autorizate şi
înregistrate la ISCIR;
c) să solicite eliberarea avizului obligatoriu de instalare, pentru
echipamentele/instalaţiile pentru care prescripţiile tehnice prevăd acest lucru;
d) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este
utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi
întreţinerii de către persoane autorizate, conform instrucţiunilor tehnice ale acestora;
e) să se asigure că utilizarea instalaţiei/echipamentului se face numai de către
personalul de deservire autorizat/instruit intern, în conformitate cu prevederile
prescripţiilor tehnice aplicabile şi ale instrucţiunilor de exploatare ale
instalaţiilor/echipamentelor;
f) să anunţe de îndată ISCIR despre producerea unor avarii sau accidente la
echipamentele/instalaţiile pe care le au în evidenţă şi să asigure oprirea acestora din
funcţiune şi, dacă este posibil, izolarea acestora în vederea cercetării;
g) să solicite în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului oprirea unor instalaţii sau
echipamente ISCIR din cauza defecţiunilor apărute ori ca urmare a necesităţii
efectuării unor lucrări de întreţinere, verificare, revizii, înlocuiri de piese sau reparaţii
capitale;
h) să solicite autorizarea funcţionării numai a instalaţiilor/echipamentelor care
îndeplinesc condiţiile de introducere pe piaţă, conform legislaţiei în vigoare;
i) să verifice existenţa documentelor însoţitoare ale instalaţiilor/echipamentelor din
domeniul ISCIR, conform actelor normative aplicabile;
j)să întocmească şi să actualizeze evidenţa centralizată pentru toate
instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR, conform modelului prevăzut în anexa
nr. 9;
k) să instruiască şi să examineze anual personalul de deservire, atât cel autorizat de
către ISCIR, cât şi cel instruit intern, în conformitate cu prevederile prescripţiilor
tehnice aplicabile şi ale instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor;
l) să asigure existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor tehnice specifice
pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor
cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale
instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este
înglobată/înglobat;
m) să solicite în scris deţinătorului/utilizatorului oprirea din funcţiune a
instalaţiilor/echipamentelor la expirarea scadenţei de funcţionare acordate cu ocazia
ultimei verificări tehnice în utilizare;
n) să propună în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului planul de verificări tehnice
în utilizare aferent anului următor, în vederea planificării condiţiilor de pregătire a
instalaţiilor/echipamentelor;
o) să urmărească eliminarea neconformităţilor constatate cu ocazia efectuării
verificărilor tehnice în utilizare;
pag. 125
p) să verifice şi să vizeze registrele de evidenţă a funcţionării
instalaţiilor/echipamentelor, în termenele şi cu respectarea modalităţilor stabilite în
prescripţiile tehnice aplicabile;
q) să urmărească pregătirea instalaţiilor/echipamentelor pentru verificări tehnice în
utilizare;
r) să participe la cercetarea avariilor sau accidentelor produse la
instalaţiile/echipamentele ISCIR pe care le are în evidenţă, în vederea furnizării
tuturor informaţiilor organelor de cercetare a evenimentelor;
s) să informeze în scris ISCIR, în termen de 15 zile, despre datele de identificare ale
noului deţinător de instalaţii/echipamente, în cazul unui transfer de proprietate sau
de folosinţă asupra acestor bunuri;
t) să anunţe ISCIR în vederea scoaterii din evidenţă a instalaţiilor/echipamentelor
casate, în cel mult 15 zile de la data casării;
u) să anunţe ISCIR, în termen de 15 zile, despre oprirea din funcţiune a
instalaţiilor/echipamentelor care intră în conservare şi să urmărească realizarea
lucrărilor de conservare;
v) să anunţe în scris ISCIR, în termen de cel mult 15 zile, încetarea raporturilor
contractuale cu deţinătorul/utilizatorul instalaţiei/echipamentului;
w) să respecte prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR şi celelalte dispoziţii legale în
domeniu.
Persoana juridică autorizată ca operator RSVTI are următoarele obligaţii
specifice:
a) transmiterea către ISCIR a datelor de identificare ale operatorului/operatorilor
RSVTI desemnat/desemnaţi pentru fiecare deţinător/utilizator;
b) verificarea ca operatorii RSVTI nominalizaţi să respecte obligaţiile prezentate mai
sus şi cele din prescripţiile tehnice aplicabile;
c) informarea în scris a ISCIR, în termen de 15 zile, asupra oricăror modificări ale
condiţiilor care au stat la baza eliberării autorizaţiei;
d) să nu permită desfăşurarea activităţii cu operatori care nu deţin la momentul
efectuării activităţii de supraveghere tehnică o autorizaţie valabilă.
Obligaţiile şi responsabilităţile unităţilor deţinătoare/utilizatoare de

instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR
Deţinătorii/utilizatorii de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR au
următoarele obligaţii specifice:
a) să numească prin decizie internă operatori RSVTI pentru toate
instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR pe care le deţin/utilizează;
b) în cazul în care deţinătorul/utilizatorul are subdiviziuni/puncte de lucru ale
persoanei juridice care deţin instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR, în raza de
competenţă teritorială a mai multor inspecţii teritoriale ISCIR, să numească câte un
operator RSVTI corespunzător fiecărei inspecţii teritoriale ISCIR;
c) să identifice şi să înregistreze, împreună cu operatorul RSVTI, toate
instalaţiile/echipamentele supuse autorizării ISCIR pe care le deţin;
d) conducerea unităţii este obligată ca la normarea timpului de lucru al operatorului
RSVTI (angajat propriu) să ţină cont de numărul de instalaţii/echipamente,
complexitatea şi vechimea acestora, precum şi de amplasarea lor pe o anumită arie
geografică;
pag. 126
e) conducerea unităţii deţinătoare/utilizatoare este obligată să asigure operator
RSVTI pentru fiecare punct de lucru unde se desfăşoară activităţi cu
instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR;
f) conducerea unităţii poate să dispună înlocuirea/suplinirea personalului care
desfăşoară activitatea de operator RSVTI, dar asigurând derularea activităţii tot cu
personal autorizat RSVTI, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(2) În vederea înregistrării instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR pe care le
deţine, unitatea deţinătoare/utilizatoare va transmite la ISCIR următoarele
documente:
a) cerere scrisă prin care solicită luarea în evidenţă ca unitate ce beneficiază de
serviciile unui operator RSVTI;
b) evidenţa centralizată, în original, semnată de conducătorul unităţii, a
instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR pe care le deţine, conform tabelului
prevăzut în anexa nr. 9;
c) copia deciziei conducerii unităţii deţinătoare de instalaţii/echipamente din
domeniul ISCIR prin care a fost numit operatorul RSVTI sau copia documentelor
care atestă raporturile contractuale stabilite între operatorul RSVTI şi unitatea
deţinătoare;
d) copia autorizaţiei operatorului RSVTI.
Prescripţia tehnică PT R 1-2010, "Maşini de ridicat (macarale, mecanisme

de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru
persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru vehicule şi maşini de ridicat de tip
special)".
Prescripţia tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru montarea,

punerea în funcţiune, autorizarea funcţionării, supravegherea şi verificarea tehnică în
utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, întreţinerea, revizia şi
repararea maşinilor de ridicat.
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică maşinilor de ridicat şi
a componentelor de securitate destinate acestora şi dispozitivelor de prindere pentru
ridicarea sarcinii menţionate mai jos:
a) ……………….
b) stivuitoare autopropulsate si translatoare stivuitoare;
b) componentelor de securitate:
1) limitatoare de sfârşit de cursă;
2) limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii;
3) dispozitive de reţinere a fluidului în cilindri hidraulici;
4) dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic;
5) tampoane şi opritoare;
6) piese de reazem şi curăţătoare de şină;
7) siguranţe la cârlig;

pag. 127
8) contacte electrice de siguranţă;
9) contact stop (buton stop);
10) anemometre;
11) paracăzătoare;
12) limitatoare de viteză;
13) alte componente de securitate precizate de producător în documentaţia
tehnică, care îndeplinesc o funcţie de securitate atunci când sunt utilizate şi a
căror defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează siguranţa în
funcţionare.
În cap.3 din PT R 1 – 2010 se stabilesc condiţiile referitoare la punerea în

funcţiune şi autorizarea/admiterea funcţionării maşinilor de ridicat.
Art. 10 Se admite autorizarea funcţionării:

a) maşinilor de ridicat noi, care fac obiectul prezentei prescripţii
tehnice si care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de
reglementările naţionale ce transpun directivele europene aplicabile (Directiva
Maşini 2006/42 EC transpusă în legislaţia naţională prin HG 1029/2008);
b) maşinilor de ridicat vechi, care fac obiectul prezentei prescripţii
tehnice, care au funcţionat şi :
1) provin din Uniunea Europeană :
I. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite,
prin directivele europene specifice;
II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor
europene aplicabile şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea
reglementărilor naţionale ale statului membru în care au fost construite;
2) provin din afara Uniunii Europene:
I. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite
prin directivele europene specifice.
Art. 11 (1) Verificarea tehnică în vederea acordării autorizării
funcţionării se efectuează de către personalul din cadrul CNCIR la următoarele
maşini de ridicat:
b) stivuitoarele autopropulsate şi translatoarele stivuitoare;
(2) Maşinile de ridicat menţionate la alin. (1), se înregistrează în evidenţa

ISCIR.
Art. 12 (1) Admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi
periodic în exploatare) a maşinilor de ridicat menţionate la alin. (2) se face de către
RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în conformitate cu prevederile prezentului
capitol şi ale capitolului V şi se înregistrează în evidenţa acestuia.
(2) Admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în
exploatare) se referă la următoarele maşini de ridicat:
a) ……………………………..
b) stivuitoarele autopropulsate şi translatoarele stivuitoare acţionate manual;
Art. 13 (1) Maşinile de ridicat menionate la art. 11 alin. (1) nu pot fi utilizate

pag. 128
fără obţinerea autorizării funcionării din partea ISCIR.
(2) Maşinile de ridicat menionate la art. 12 alin. (2) de la lit. a) la lit. d)
nu pot fi utilizate fără admiterea funcţionării din partea RSVTI.
Art. 14 (1) Pentru obţinerea autorizării funcţionării maşinii de ridicat,
deţinătorul/utilizatorul trebuie să înainteze la CNCIR o cerere, însoţită de documentaţia
tehnică a maşinii de ridicat......conform PT R 1 – 2010.
Art. 16 În vederea efectuării verificărilor şi încercărilor tehnice trebuie
îndeplinite, cel puţin, următoarele condiţii:
a) toate lucrările de montare să fie complet terminate;
b) ………………..
c) elementele componente ale maşinii de ridicat supuse frecării să fie gresate;
d) componentele de securitate, frânele, elementele de prindere şi legare
a sarcinii, dispozitivele de semnalizare, aparatele de comandă şi instalaţia
de protecţie împotriva tensiunilor de atingere să fie verificate şi să corespundă;
e) limitatoarele de sfârşit de cursă să fie montate/reglate în conformitate cu
documentaţia tehnică de însoţire;
f) maşina de ridicat să fie prevăzută cel puţin cu următoarele:
1) inscripţionarea sarcinii maxime;
2) ……………………
3) indicatoare de securitate;
4) inscripţionări de avertizare afişate;
5) instrucţiuni de exploatare inclusiv măsurile ce trebuie luate în caz de
avarie, întreruperi şi dereglări ale maşinii de ridicat;
g) personalul de deservire şi personalul auxiliar de deservire să fie autorizat
sau instruit, după caz;
Art. 17 Dacă sunt îndeplinite cerinţele de la art. 14 până la art. 16,

maşina de ridicat se supune următoarelor:
a) verificări tehnice:
1) verificarea montării ansamblurilor şi subansamblurilor maşinii de ridicat
conform prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire şi prezentei prescripţii tehnice;
2) verificarea îmbinărilor nedemontabile ale structurii metalice;
3) verificarea integrităţii şi conformităţii constructive a structurii metalice;
4) ………………………….
5) ……………………..
6) …………………
7) ………………………
8) ……………………….
9) …………………………
10) ………………………
11) verificarea existenţei componentelor de securitate prevăzute în documentaţia
tehnică;
b) încercări tehnice:
1) încercări în gol, care se efectuează prin acţionarea mecanismelor maşinii de
ridicat, fără ca maşina de ridicat să fie încărcată cu sarcină; cu această ocazie
se verifică ţi funcţionarea componentelor de securitate, cu excepţia limitatorului de
sarcină şi/sau de moment;
pag. 129
2) încercări în sarcină, care se efectuează atât static cât şi dinamic în condiţiile
stabilite de producător prin documentaţia tehnică (numai după ce încercările în gol
au dat rezultate corespunzătoare), astfel:
I. încercarea statică se realizează cu sarcina de încercare ridicată la circa
100 mm de sol, timp de 10 minute. Calculul sarcinii de încercare trebuie să ţină
seama de valorile coeficientului de încercare statică astfel încât să se poată
garanta un nivel adecvat de securitate; coeficientul de încercare statică este 1,25
pentru maşinile de ridicat în condiţiile în care nu este precizat în documentaţia
tehnică a maşinii de ridicat. Nu se admite nicio deformaţie remanentă a structurii
portante a maşinii de ridicat.
II. încercările dinamice se realizează cu sarcina maximă de utilizare
multiplicată cu coeficientul de încercare dinamică numai dacă maşina de
ridicat s-a comportat corespunzător la încercarea statică, măsurarea săgeţii şi
încercarea de etanşeitate, după caz. Coeficientul de încercare dinamică este egal cu
1,1 în condiţiile în care nu este precizat în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat.
NOTĂ: Încercarea dinamică se efectuează numai dacă circuitul de
comandă al maşinii de ridicat permite mai multe mişcări simultane în condiţiile cele mai
defavorabile.
3) ……………………..
4) încercări de etanşeitate se efectuează cu sarcina nominală,
prin acţionarea mecanismelor maşinii de ridicat. După întreruperea acţionării, sarcina
nu trebuie să coboare timp de 10 minute peste limitele prevăzute în documentaţia
tehnică a maşinii de ridicat şi nu trebuie să se constate scăpări de fluid;
5) alte încercări se efectuează numai dacă sunt prevăzute în
documentaţia tehnică a maşinii de ridicat.
Art. 18 După efectuarea verificărilor şi încercărilor tehnice

prevăzute la art. 17 producătorul sau persoana juridică autorizată care a efectuat
montarea, menţionează rezultatele verificărilor şi încercărilor în procesul-verbal cu
probe de casă.
Art. 19 Verificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării maşinilor
de ridicat menţionate la art. 11 alin. (1) se efectuează de către personalul din
cadrul CNCIR.
Art. 20 La verificarea tehnică trebuie să participe RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului, personalul de deservire şi personalul auxiliar de
deservire al maşinii de ridicat, după caz, reprezentantul persoanei juridice
autorizate care a efectuat montarea maşinii de ridicat, unde este cazul,
reprezentantul persoanei juridice autorizate care asigură întreţinerea şi revizia
maşinii de ridicat .
Art. 21 Personalul de deservire desemnat pentru efectuarea
manevrelor în timpul verificării tehnice trebuie să fie autorizat ..........pentru
maşina de ridicat respectivă.
Art. 22 (1) În vederea autorizării funcţionării .............., personalul din
cadrul CNCIR, se asigură că verificările şi încercările prevăzute la art. 17 sunt
efectuate cu rezultate corespunzătoare.
Art. 23 (1) Autorizarea funcţionării maşinii de ridicat se acordă
numai după ce au fost efectuate activităţile prevăzute la art. 22, iar
pag. 130
rezultatele verificărilor tehnice sunt corespunzătoare, prin întocmirea unui
proces-verbal de verificare tehnică, al cărui model este prevăzut în anexa 2,
unde se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei
verificări tehnice (ziua, luna şi anul).
Art. 24 Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare,
neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu
se acordă autorizarea funcţionării.
Art. 25 În cazul în care întreţinerea şi revizia nu este asigurată de
o persoană juridică autorizată nu se acordă autorizarea funcţionării maşinii de
ridicat.
Art. 26 Termenul de valabilitate al autorizării funcţionării maşinii de
ridicat este de maxim 3 ani.
Art. 28 (1) Pentru fiecare maşină de ridicat care a obţinut
autorizarea funcţionării se întocmeşte o carte a maşinii de ridicat, ce trebuie să
conţină:
a) documentaţia tehnică menţionată la art. 14 alin. (1) lit. b);
b) partea de evidenţă a verificărilor, eliberată de CNCIR, care se compune
din:
1) copertă fixă;
2) parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la
amplasare şi verificările tehnice efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi
documentaţiilor întocmite pe toată durata de utilizare a maşinii de ridicat.
(2) Cartea maşinii de ridicat se păstrează de către deţinător/utilizator.
Art. 35 (1) Pentru fiecare maşină de ridicat trebuie să existe un
registru de supraveghere .................., care trebuie păstrat în condiţii bune la maşina
de ridicat.
(2) Înscrierile în registru .......... trebuie să fie vizibile, lizibile şi de
neşters, nefiind permise corecturi sau ştersături ci numai anulări
contrasemnate de persoana care le-a efectuat.
Art. 36 Registrul de supraveghere a maşinii de ridicat se
întocmeşte conform modelului prezentat în anexa 3 şi se vizează de către
RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Art. 37 În registru sau în carnet pot face înscrieri personalul de
deservire, RSVTI, factorii responsabili ai deţinătorului/utilizatorului (conducerea
deţinătorului/ utilizatorului şi persoanele însărcinate în scris de către aceasta),
precum şi alte persoane din exploatare, conform atribuţiilor ce le revin prin
instrucţiunile interne.
Art. 38 Deservirea maşinilor de ridicat care fac obiectul prezentei
prescripţii tehnice se realizează numai de personal de deservire autorizat sau
acceptat, după caz, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice CR 8 –
2009.
Art. 40 Personalul de deservire autorizat pentru stivuitoare se
numeste stivuitorist.
Art. 43 Legarea, prinderea ăi fixarea sarcinii la maşinile de
ridicat, care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice se realizează numai de
personal auxiliar acceptat, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice CR 8
pag. 131
– 2009.
Art. 44 Personalul auxiliar de deservire care realizează legarea,
prinderea şi fixarea sarcinii la cârligul maşinilor de ridicat, se denumeşte în
continuare ”legător de sarcină”.
Art. 46 (1)Verificările tehnice periodice în vederea acordării autorizării
funcţionării încontinuare se efectuează în aceleaşi condiţii în care se efectuează
verificarea tehnică in vederea autorizării/admiterii funcţionării.
(3) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice, comparativ cu
prevederile documentaţiei tehnice a maşinii de ridicat şi ale prezentei prescripţii
tehnice, au corespuns, se întocmeşte un proces-verbal de verificare tehnică,
conform modelelor din anexele 2 şi 4, prin care se acordă autorizarea
funcţionării, stabilindu-se şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice
periodice, care este de maxim 2 ani. Data următoarei verificări tehnice periodice
se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi
regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale maşinii de
ridicat.
(4) Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare,
neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu
se acordă autorizarea/admiterea funcţionării în continuare.
(5) Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea maşinii
de ridicat-partea de exploatare, respectiv în evidenţa deţinătorului/utilizatorului.
Art. 47 Este interzisă utilizarea/exploatarea, menţinerea în funcţiune a
maşinii de ridicat cu termenul de valabilitate al autorizării/admiterii funcţionării
depăşit.
Verificarea tehnică periodică se efectuează în aceleaşi condiţii în care

se efectuează verificarea tehnică in vederea autorizării/admiterii funcţionării. La
verificările tehnice efectuate în vederea verificării tehnice periodice trebuie să
participe persoanele menţionate la art. 20.
Art. 49 Înaintea începerii verificării tehnice se verifică dacă sunt
îndeplinite cerinţele de la art. 16.
Art. 50 La verificarea tehnică periodică maşina de ridicat este
supusă la verificările şi încercările de la art. 17.
Art. 51 (1) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice,
comparativ cu prevederile documentaţiei tehnice a maşinii de ridicat şi ale
prezentei prescripţii tehnice, au corespuns, personalul din cadrul CNCIR sau
RSVTI, după caz, întocmeşte un procesverbal de verificare tehnică prin
care se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilindu-se data
(ziua, luna şi anul) efectuării următoarei verificări tehnice periodice, care este
de maxim 2 ani.
Art. 55 Cu ocazia verificării tehnice periodice se verifică dacă registrul
de supraveghere este completat corect şi ţinut la zi şi dacă întreţinerea şi revizia
maşinii de ridicat se efectuează planificat, în condiţii corespunzătoare, de către
persoane juridice autorizate şi se asigură funcţionarea acesteia în condiţii de
siguranţă.
Art. 56 Maşinile de ridicat care deţin autorizarea funcţionării sunt
supuse unor verificări tehnice pentru repunerea în funcţiune, înainte de
pag. 132
termenul stabilit pentru verificarea tehnică periodică, în următoarele cazuri:
a) ………………..
b) dacă se aduc modificări ale configuraţiei la maşina de ridicat,
conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică dată de producător sau
instrucţiunilor din documentaţia tehnică de montare;
d) dacă maşina de ridicat a suferit modificări faţă de documentaţia
tehnică dată de producător şi/sau documentaţia tehnică de montare, ulterior
unei acţiuni de reparare, dar care nu au dus la modificarea performanţelor iniţiale,
a scopului sau a tipului acesteia.
Art. 60 (1) Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat se

face cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi a celorlalte acte
normative aplicabile.
(2) Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat se efectuează
de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de ISCIR
sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din
statele membre.
(3) Autorizarea pentru lucrări de reparare nu este necesară
atunci când acestea se efectuează de către producătorul maşinii de ridicat.
Art. 61 (2) Pentru lucrările de reparare producătorul sau persoana
juridică autorizată trebuie să emită o declaraţie conform modelului din anexa 1.
Art. 62 Efectuarea lucrărilor de întreţinere şi revizie se
consemnează de către RSL al persoanei juridice autorizate în registrul de
evidenţă a lucrărilor de întreţinere şi revizie, al cărui model este prevăzut în
anexa 6 şi de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în registrul de
supraveghere al maşinii de ridicat, al cărui model este prevăzut în anexa 3.
Art. 63 (3) Prin revizie se asigură reglarea sau înlocuirea
pieselor, aparatelor sau modulelor înglobate în maşina de ridicat în scopul
asigurării menţinerii în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Art. 64 (1) Repararea se execută conform instrucţiunilor date
de producător în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat, conform instrucţiunilor
din documentaţia tehnică de verificări şi încercări tehnice în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform documentaţiei tehnice de
reparare preliminară, după caz şi ori de câte ori se constată o defecţiune.
(2) Prin reparare se asigură înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor
constatate la maşina de ridicat, în scopul aducerii acesteia la performanţele
iniţiale prevăzute de producător în documentaţia tehnică asigurându-se
funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia conform prevederilor prezentei
prescripţii tehnice.
Art. 67 (1) Repararea maşinilor de ridicat se face pe baza unei
documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată de către RADTP.
Art. 75 (1) Verificările tehnice după reparare a maşinii de
ridicat se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

pag. 133
Prescripţia tehnică PT R 3-2010 ”Verificarea în utilizare a
elementelor de transmitere a mişcării, a elementelor/dispozitivelor de
legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii
de ridicat: cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii şi alte asemenea”
Art. 1 (1) Prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţele tehnice

minime obligatorii pe care trebuie să le satisfacă elementele de transmitere a mişcării,
elementele/dispozitivele de legare/prindere şi elementele de tracţiune a sarcinii utilizate
la instalaţii de ridicat pentru a fi permisă utilizarea acestora.
Art. 2 Personalul din cadrul CNCIR sau RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului instalaţiei de ridicat, efectuează verificarea în utilizare a
elementelor de transmitere a mişcării, a elementelor/dispozitivelor de
legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţiile de
ridicat menţionate la art. 3, cu ocazia efectuării verificării tehnice periodice a acestora.
Art. 3 Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică elementelor de
transmitere a mişcării, elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi elementelor de
tracţiune a sarcinii utilizate la următoarele instalaţii de ridicat:
a) maşini de ridicat;
b) ..................;
Art. 8 În timpul exploatării, cablurile şi lanţurile pentru transmiterea mişcării

se verifică conform prevederilor tabelului 1 din anexa 1.
Art. 9 Înainte de verificare, cablurile şi lanţurile se curăţă prin spălare cu
petrol, astfel ca eventualele defecte să poată fi observate uşor.
Art. 10 Observaţiile rezultate în urma verificării se consemnează, după caz,
în registrul de supraveghere a instalaţiei de ridicat sau în procesul-verbal de
verificare tehnică.
Art. 11 Pentru verificarea gradului de uzură, cablurile şi lanţurile se
examinează în timp ce se înfăşoară/desfăşoară cu viteză redusă pe tambur, roată
de fricţiune, moletă, roată cu alveole sau rolă, după caz.
Art. 12 La verificarea cablurilor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:
a) deteriorări: striviri, ruperi de toroane, aplatizări şi altele asemenea sau înnodări;
b) sârme rupte, încrucişate sau fisurate vizibil;
c) uzuri provenite din utilizarea normală, din ruginire, din corodare etc.
Art. 13 (1) Un cablu se scoate din uz conform criteriilor prevăzute în
standardele în vigoare şi/sau în documentaţia tehnică de însoţire a instalaţiei de ridicat.
(2) La scoaterea din uz a unui cablu se vor avea în vedere, cel puţin, următoarele
criterii:
a) unul din toroane este deteriorat: rupt, strivit şi altele asemenea;
b) cablul prezintă deformări, cum ar fi: deformare elicoidală,
deformare în colivie, extrudare a toroanelor şi sârmelor, creştere sau diminuare
locală a diametrului cablului, sârmele din stratul exterior, pe o porţiune sau pe întreg
cablul, şi-au micşorat diametrul cu sau peste 40% din diametrul iniţial, aplatizare,
ochiuri sau bucle strânse, frângeri;
c) numărul sârmelor rupte este egal cu sau mai mare decât cel
indicat în tabelul 3 coroborat cu tabelele 4 şi 5 din anexa 1;
d) cablul prezintă sârme rupte în dreptul fixărilor de capăt;
e) concentraţia de sârme rupte este limitată la o lungime mai mică
decât 6d sau se situează într-un toron, chiar dacă numărul de sârme rupte este mai
mic decât cel indicat în tabelul 3 coroborat cu tabelele 4 şi 5 din anexa 1;

pag. 134
f) creşte numărul de sârme rupte până la valorile indicate în tabelul 3
coroborat cu tabelele 4 şi 5 din anexa 1;
g) se diminuează elasticitatea constatată în cadrul examinărilor
periodice sau prin analize specializate;
h) cablul prezintă coroziune exterioară, interioară sau apar pete de rugină;
i) cablul prezintă deteriorare vizibilă la exterior, produsă prin căldură sau
prin fenomen electric, manifestată prin culori de recoacere;
j) s-a produs ieşirea capetelor de sârmă din împletire sau ruperea şi
desfacerea matisării pe un sfert din lungimea acesteia;
k) s-a produs ieúirea sârmelor din inelele presate, în cazul cablurilor de
legare presate, ruperea sau deformarea acestor inele.
Art. 14 Dacă prin construcţie un cablu nu se încadrează în prevederile
tabelului 3 din anexa 1, numărul de sârme rupte care determină scoaterea acestuia
din uz se stabileşte înmulţind numărul de sârme prevăzute în tabelul 3 din anexa 1
pentru cablul de construcţia cea mai apropiată cu un coeficient de corecţie egal cu
raportul dintre numărul de sârme ale cablului care trebuie încadrat şi cele ale cablului de
referinţă.
Art. 15 Cablurile instalaţiilor de ridicat pentru persoane, precum şi cele
pentru manipularea metalelor topite sau incandescente, substanţelor toxice, explozive,
inflamabile sau acide se scot din uz atunci când numărul sârmelor rupte este egal cu
sau mai mare decât jumătate din cel indicat în tabelul 3 din anexa 1 pentru cablul
respectiv.
Art. 16 Secţiunea utilă a cablului aflat în utilizare se determină scăzând
secţiunea însumată a sârmelor rupte sau corodate din secţiunea totală a sârmelor
cablului nou. Pentru o determinare corespunzătoare a sârmelor defecte este
indicată folosirea metodelor de examinare nedistructivă.
Art. 17 Numărul de sârme rupte se stabileşte pe porţiunea cea mai uzată a
cablului. Dacă sarcina se suspendă pe două cabluri separate, atunci fiecare cablu se
înlocuieúte în funcţie de starea sa.
Art. 19 Utilizarea cablurilor este permisă numai dacă fixarea
capetelor acestora corespunde prevederilor standardelor în vigoare şi/sau indicaţiilor din
documentaţia tehnică a instalaţiei de ridicat.
Art. 20 După montarea unui cablu nou, este necesar să se execute mai
întâi unele mişcări cu o sarcină redusă cu 10% din sarcina nominală, după care sarcina
se măreúte treptat până la sarcina maximă de utilizare, prin aceasta realizându-se
aşezarea corectă a construcţiei cablului şi prelungirea duratei fizice de viaţă a acestuia.
Art. 21 La verificarea lanţurilor se urmăreşte dacă există următoarele
defecte:
a) deteriorări: îndoiri, turtiri, lovituri, fisuri şi altele asemenea;
b) alungiri;
c) uzuri provenite din utilizarea normală, din ruginire, din corodare etc.
Art. 22 (2) La scoaterea din funcţiune a unui lanţ cu zale se vor avea
în vedere, cel puţin, următoarele criterii:
a) zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate;
b) lanţul s-a alungit mai mult de 5% din lungimea sa iniţială sau cu o valoare
mai mare decât cea indicată de producător în documentaţia tehnică de însoţire;
c) uzura, chiar a unei singure zale, în sensul micşorării diametrului, este
egală cu sau depăşeşte 20% din diametrul iniţial.
Art. 23 (2) La scoaterea din funcţiune a unui lanţ cu eclise şi bolţuri se vor
avea în vedere, cel puţin, următoarele criterii:
a) eclisele prezintă îndoiri, lovituri sau fisuri;
pag. 135
b) s-a rupt una din eclise;
c) diametrul bolţurilor este cu sau peste 20% mai mic decât diametrul iniţial.
Art. 24 Alungirile şi uzura lanţurilor se vor determina pe porţiunea cea mai
solicitată.
Art. 25 În timpul exploatării, cârligele se verifică conform prevederilor
tabelului din anexa 1.
Art. 26 Observaţiile rezultate în urma verificării se consemnează, după caz, în
registrul de supraveghere a instalaţiei de ridicat sau în procesul-verbal de verificare
tehnică.
Art. 27 La verificarea cârligelor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:
a) deteriorări: aplatizări, îndoiri, lovituri, fisuri şi altele asemenea;
b) uzuri provenite din utilizarea normală, din corodare, etc.
Art. 28 Un cârlig se scoate din funcţiune conform criteriilor prevăzute în
standardele în vigoare şi/sau în documentaţia tehnică a instalaţiei de ridicat.
Art. 29 Deteriorările şi uzura cârligelor se determină pe porţiunea cea mai
solicitată.
HOTĂRÂRE Nr. 1029 din 3 septembrie 2008 privind condiţiile introducerii
pe piaţă a maşinilor
CAP. 1
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Domeniu de aplicare şi definiţii
ART. 1 Prezenta hotărâre se aplică următoarelor produse: maşini, echipamente
interschimbabile, componente de securitate, dispozitive de prindere pentru ridicarea
sarcinii, lanţuri, cabluri şi chingi, arbori de transmisie cu articulaţii cardanice,
cvasimaşini, stabilind cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate specifice acestora,
prevăzute în anexa nr. 1.
CAP. 2
Condiţii de introducere pe piaţă
SECŢIUNEA 1
Supravegherea pieţei
ART. 5) (1) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în calitate de autoritate
competentă în domeniu, trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru ca
maşinile să fie introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune numai dacă acestea
satisfac prevederile prezentei hotărâri şi nu compromit sănătatea şi securitatea
persoanelor şi, dacă este cazul, a animalelor domestice sau bunurilor, atunci când
ele sunt instalate şi întreţinute corespunzător şi utilizate în conformitate cu destinaţia
lor sau în condiţii rezonabil previzibile.
(2) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse trebuie să adopte toate măsurile
necesare pentru ca cvasimaşinile să fie introduse pe piaţă numai dacă acestea
satisfac prevederile prezentei hotărâri.
(3) Autoritatea competentă în domeniul maşinilor este Ministerul Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse. Organul de control care verifică respectarea prevederilor
pag. 136
prezentei hotărâri şi este responsabil pentru supravegherea pieţei este Inspecţia
Muncii.
(4) Sarcinile şi competenţele organului de control sunt stabilite prin Hotărârea
Guvernului nr. 891/2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei
produselor din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind
evaluarea conformităţii produselor, republicată. Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii
de Şanse informează Comisia şi celelalte state membre ale Uniunii Europene cu
privire la orice modificare ulterioară.
(5) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (3) şi (4), Inspecţia Muncii, organ de
specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse, desemnează personal cu atribuţii specifice, pentru
realizarea supravegherii pieţei.
SECŢIUNEA a 2-a
Reglementări specifice
ART. 4 În situaţia în care, pentru o maşină, riscurile prevăzute de anexa nr. 1 sunt
reglementate, total sau parţial, în alte reglementări specifice armonizate, prezenta
hotărâre nu se aplică ori încetează să se aplice de la data intrării în vigoare a
acestora pentru maşina în cauză, în ceea ce priveşte acele riscuri.
CAP. 2
Condiţii de introducere pe piaţă
SECŢIUNEA 1
Supravegherea pieţei
ART. 5*) (1) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în calitate de autoritate
competentă în domeniu, trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru ca
maşinile să fie introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune numai dacă acestea
satisfac prevederile prezentei hotărâri şi nu compromit sănătatea şi securitatea
persoanelor şi, dacă este cazul, a animalelor domestice sau bunurilor, atunci când
ele sunt instalate şi întreţinute corespunzător şi utilizate în conformitate cu destinaţia
lor sau în condiţii rezonabil previzibile.
(2) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse trebuie să adopte toate măsurile
necesare pentru ca cvasimaşinile să fie introduse pe piaţă numai dacă acestea
satisfac prevederile prezentei hotărâri.
(3) Autoritatea competentă în domeniul maşinilor este Ministerul Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse. Organul de control care verifică respectarea prevederilor
prezentei hotărâri şi este responsabil pentru supravegherea pieţei este Inspecţia
Muncii.
(4) Sarcinile şi competenţele organului de control sunt stabilite prin Hotărârea
Guvernului nr. 891/2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei
produselor din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind
evaluarea conformităţii produselor, republicată. Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii
de Şanse informează Comisia şi celelalte state membre ale Uniunii Europene cu
privire la orice modificare ulterioară.
(5) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (3) şi (4), Inspecţia Muncii, organ de
specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse, desemnează personal cu atribuţii specifice, pentru
pag. 137
realizarea supravegherii pieţei. Conform art. I pct. 2 şi art. IV din Hotărârea
Guvernului nr. 517/2011, începând cu data de 15 decembrie 2011, la articolul 5,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
ART. 5 (1) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în calitate de autoritate
competentă, adoptă măsurile necesare pentru ca maşinile să fie introduse pe piaţă
şi/sau puse în funcţiune numai dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute de
prezenta hotărâre şi nu pun în pericol securitatea şi sănătatea persoanelor şi, după
caz, a animalelor domestice şi a bunurilor şi, atunci când este cazul, a mediului,
atunci când ele sunt instalate şi întreţinute corespunzător şi utilizate potrivit
destinaţiei lor sau în condiţii rezonabil previzibile.
SECŢIUNEA a 2-a
Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune
ART. 6 (1) Înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a unei
maşini, producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie:
a) să se asigure că aceasta satisface cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate
care îi sunt aplicabile, prevăzute în anexa nr. 1;
b) să se asigure că este disponibil dosarul tehnic prevăzut în anexa nr. 7 lit. A;
c) să pună la dispoziţie, în special, informaţiile necesare, cum ar fi instrucţiunile;
d) să aplice procedurile specifice de evaluare a conformităţii, potrivit prevederilor art.
13;
e) să întocmească declaraţia CE de conformitate, potrivit prevederilor anexei nr. 2 lit.
A pct. 1, şi să se asigure că aceasta însoţeşte maşina;
f) să aplice marcajul CE în conformitate cu prevederile art. 16.
(2) Înainte de introducerea pe piaţă a unei cvasimaşini, producătorul sau
reprezentantul său autorizat se asigură că a fost îndeplinită procedura prevăzută la
art. 14.
(3) În sensul procedurilor menţionate la art. 13, producătorul sau reprezentantul său
autorizat dispune ori are acces la mijloacele necesare pentru a se asigura de
conformitatea maşinii cu cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate prevăzute în
anexa nr. 1.
ART. 7 (1) În cazul în care maşina face obiect şi al altor reglementări armonizate,
care se referă la alte aspecte şi care prevăd, de asemenea, aplicarea marcajului CE,
acest marcaj trebuie să indice şi conformitatea maşinilor cu prevederile respectivelor
reglementări.
(2) În situaţia în care una sau mai multe dintre reglementările armonizate prevăzute
la alin. (1) lasă producătorului ori reprezentantului său autorizat, într-o perioadă
tranzitorie, posibilitatea alegerii regimului de aplicare, marcajul CE indică
conformitatea numai cu dispoziţiile respectivelor reglementări aplicate de către
producător sau de reprezentantul său autorizat. Declaraţia CE de conformitate
trebuie să menţioneze referinţele reglementărilor aplicabile, astfel cum au fost
publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. SECŢIUNEA a 3-a Libera circulaţie
ART. 8 (1) Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a maşinilor care sunt
conforme cu prevederile prezentei hotărâri nu pot fi interzise, restrânse sau
împiedicate.
(2) Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a cvasimaşinilor nu pot fi interzise,
restrânse sau împiedicate în cazul în care producătorul ori reprezentantul său
autorizat stabileşte, prin declaraţia de încorporare prevăzută în anexa nr. 2 lit. B pct.
pag. 138
1, că aceste cvasimaşini sunt destinate a fi încorporate într-o maşină sau asamblate
cu alte cvasimaşini în vederea constituirii unei maşini.
(3) Cu ocazia târgurilor, expoziţiilor, demonstraţiilor tehnice şi a altor manifestări
similare, maşinile şi cvasimaşinile care nu sunt conforme cu prevederile prezentei
hotărâri pot fi expuse cu condiţia ca un indicator vizibil să indice clar neconformitatea
acestora, precum şi imposibilitatea vânzării înainte de punerea lor în conformitate cu
prevederile prezentei hotărâri. În timpul demonstraţiilor cu aceste maşini şi
cvasimaşini neconforme, expozantul ia măsuri de securitate corespunzătoare pentru
asigurarea protecţiei persoanelor.
SECŢIUNEA a 4-a
Prezumţia de conformitate şi standardele armonizate
ART. 9 (1) Se consideră ca fiind conforme cu prevederile prezentei hotărâri maşinile
care poartă marcajul CE şi care sunt însoţite de declaraţia CE de conformitate ale
cărei elemente sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit. A la pct. 1.
(2) O maşină fabricată în conformitate cu un standard român şi/sau un standard
naţional al unui alt stat membru al Uniunii Europene, care adoptă un standard
european armonizat al cărui număr de referinţă este publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, se presupune că este conformă cu cerinţele esenţiale de sănătate
şi securitate acoperite de standardul respectiv.
(3) Lista standardelor române care adoptă standardele europene armonizate
referitoare la maşini se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de
şanse şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această listă se
actualizează ori de câte ori este necesar.
(4) Asociaţia de Standardizare din România trebuie să asigure condiţiile pentru a
permite partenerilor sociali să participe şi să îşi exprime punctul de vedere la nivel
naţional asupra procesului de elaborare şi urmărire a standardelor armonizate.
CAP. 7
Alte dispoziţii
SECŢIUNEA 1
Instalarea şi utilizarea maşinilor
ART. 20 Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse poate emite, dacă este
necesar, reglementări care cuprind cerinţe specifice pentru protecţia persoanelor şi,
în special, a lucrătorilor care utilizează maşinile, cu condiţia ca acestea să nu
conducă la modificarea maşinilor într-un mod care să contravină prevederilor
prezentei hotărâri.

pag. 139

CURS STIVUITORIST - Revizuit Final - Compressed

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS STIVUITORIST - Revizuit Final - Compressed

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programa cursului de perfecţionare/specializare de „STIVUITORIST”:

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

CAPITOLUL 1 - Clasificarea stivuitoarelor

CAPITOLUL 2 - Componente de securitate la stivuitoare

CAPITOLUL 3 - Dispozitive de franare

CAPITOLUL 4 - Cabluri si lanturi

CAPITOLUL 5 - Dispozitive de manevrare a sarcinilor

CAPITOLUL 6 - Obligatiile stivuitoristului

CAPITOLUL 7 - Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor

CAPITOLUL 8 - Intretinerea, revizia, reparatia si verificarea tehnica

CAPITOLUL 9 - Avarii si accidente la stivuitoare

CAPITOLUL 10 - Masuri de prim ajutor in caz de avarie/accidente

CAPITOLUL 11 - Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

Conform acestei prescriptii tehnice, se definesc următorii termeni:

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

1. Definiţie. Clasificare. Parametri principali

1.1. După modul în care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica în:

stivuitoare autopropulsante (moto si electro stivuitoare)

electrostivuitoare: la care energia electrica necesara funcţionarii motorului electric de

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

1.3. După tipul constructiv, stivuitoarele se clasifica in:

stivuitoare cu furci frontale

1.4. După locul de comanda, stivuitoarele se clasifica in:

stivuitoare cu conducător pe scaun

stivuitoare care se deplasează cu sarcina în dreapta/stanga deserventului

1.6. După felul catargelor, stivuitoarele se clasifica in:

simplex (cu catarg intr-o treapta)

1.7. După felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in:

1.8. Parametri principali

Sarcina nominala / Centru de greutate

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

2. Descrierea detaliată a tipurilor de stivuitoare.

Datorită faptului că acţionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

2.1.1. Motostivuitoare cu furci frontale

Sunt cele mai răspândite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice,

❖ motorul de acţionare, care poate fi cu benzina, gaz sau motorina (Diesel);

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

2.1.2. Motositvuitoarele cu furci laterale / catarg retractabil

Acest tip de stivuitor se utilizează îndeosebi la manipularea sarcinilor de lungime

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

La motostivuitoarele cu furci laterale, ansamblurile mai importante pot fi diferite,

a) motorul de acţionare, cu benzina, gaz sau diesel (motorina);

Reglarea spătarului şi a scaunului

Reglarea scaunului şoferului"

ATENŢIE: Scaunul trebuie să fie fixat în totalitate, astfel ca

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

Reglarea înclinaţiei coloanei de direcţie

Folosirea centurii de siguranţă

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

- Fixaţi dispozitivul de prindere (4) în dispozitivul de

ATENŢIE: Butonul trebuie strâns foarte bine.

Vom exemplifica în continuare prin doua tipuri de motostivuitoare, de fabricaţie mai

Descriere R70-16/20, Sn = 1600 kg; H = 3300 mm

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

1. Catarg 12. Pompă hidraulică

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884

BORDUL DESERVENTULUI (stivuitoristului)

A. sistem comanda - motostivuitoare

e-mail: office@eongrup.ro M: 0726.302.884 / 0766.322.884