Primăria a modificat stema Iaşului, aprobată prin Hotărâre de Guvern. Foloseşte una neoficială de 7 ani. Specialiştii sunt uimiţi

Răspunsul Primăriei este controversat: unele „detalii” la care s-a renunţat scad vizibilitatea, conform graficienilor consultaţi de „Ziarul de Iaşi”. Din punct de vedere heraldic, instituţia respectă blazonarea, dar, din punct de vedere juridic, trebuie utilizată stema oficială, aşa cum ne-au declarat experţi din domeniu.

În unele cazuri, Primăria utilizează chiar două variante de stemă, dar niciuna nu este identică cu cea oficială, iar în situaţia uneia dintre acestea lipsesc elemente grafice care afectează simbolistica.

„În mod evident sunt diferite”

Stema municipiului se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află o cetate crenelată de argint; pe flancurile cetăţii se află două turnuleţe, cu câte o fereastră deschisă, timbrate de câte o cruce cu braţe egale; în centrul cetăţii se află un turn înalt cu poarta şi ferestrele închise.

În mijlocul scutului, pe cetate, se află un ecuson roşu, încărcat cu un cal negru în galop spre dreapta, având deasupra o coroană deschisă de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 7 turnuri, din care iese capul de bour, al cărui gât este terminat în formă de lambrechini, totul negru; între coarnele bourului se află o stea de aur cu 8 raze.

Această descriere a stemei apare în hotărârea Guvernului 307/2014, iar o anexă a deciziei cuprinde reprezentarea grafică. Anterior, stema a fost aprobată de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie din cadrul Academiei Române.

„M-am uitat pe desene. În mod evident, sunt diferite. Din punct de vedere heraldic, este acelaşi lucru, întrucât descrierea (blazonarea) este identică. Din punct de vedere juridic, doar una poate fi oficială, anume exact aceea reprodusă, ca anexă grafică în cadrul respectivei hotărâri de guvern de aprobare”, ne-a declarat Bogdan Atanasiu, din cadrul Comisiei de Heraldică.

Găsiţi trei diferenţe!

ZDI a consultat mai mulţi istorici pe temă, iar toţi, la unison, au confirmat că Primăria ar trebui să utilizeze stema oficială, aşa cum apare în anexă.

Primăria spune că modificările au fost intenţionate

În schimb, Primăria susţine că pe toate materialele grafice produse în regie proprie ar fi utilizată „sigla oficială”.

„În funcţie de tipul de material folosit (antet, afiş, flyer, banner, mesh etc), pentru creşterea vizibilităţii şi ţinând cont de factori estetici, de lizibilitate, de materialul pe care se imprimă (hârtie, carton, poliplan, pânză etc.), s-a decis renunţarea la anumite detalii care ar fi influenţat negativ elementele grafice principale. Diferenţele sunt minore şi nu afectează identitatea vizuală a stemei, elementele definitorii, aşa cum sunt descrise în Hotărârea nr. 307/2014 privind aprobarea stemei municipiului Iaşi, fiind păstrate (cetatea de argint, calul însoţit de coroană; capul de bour al Moldovei, coroana murală cu şapte turnuri etc.)”, a declarat Dan Postolea, şeful Biroului comunicare al municipalităţii.

ZDI a identificat două variante de stemă utilizate de Primărie, dar niciuna nu este identică cu cea oficială: o variantă este folosită în comunicări publice (inclusiv pe pagina de Facebok), iar alta poate fi observată pe steagurile pe care municipalitatea le-a montat, începând cu 2015, în anumite zone din oraş.

Prima variantă respectă blazonarea, dar nu şi toate elementele de grafică, iar în cazul celei de pe steaguri lipsesc unele elemente grafice care afectează însemnătatea stemei: lipsesc crucile şi steaua de aur între coarnele bourului. Întrebare (retorică) pentru Primărie: cum creşte vizibilitatea stemei prin lipsa acestor elemente?

Apoi, în cazul celeilalte variante de stemă, care diferă grafic, în ce măsură creşte vizibilitatea în condiţiile în care cele 7 turnuri (care dau rangul localităţii) abia sunt vizibile? ZDI a identificat un singur loc unde Primăria a folosit stema oficială, aşa cum apare în hotărârea de guvern: un raport de activitate al primarului datând din anul 2015 şi care poate fi consultat pe site-ul instituţiei.

Grafician: „Arată ca o copie xerox alb-negru a unui buletin color”

Variantele de stemă utilizate de către Primărie sunt criticate de graficieni consultaţi de ZDI. Unul dintre aceştia a contracarat argumentul Primăriei de „creştere a vizibilităţii”. Aşa cum ne-a declarat Mădălin N., din cadrul unei firme de IT, „supra-simplificarea” unor elemente grafice este de natură să scadă vizibilitatea şi nicidecum să o potenţeze.

„Turnul central a fost simplificat prin înlăturarea cărămizilor şi, din cetate, arată ca o piesă de şah, geamurile din stânga şi dreapta stemei cu calul în galop sunt centrate pe modelul original, dar sunt în partea superioară pe cel folosit de Primărie. De altfel, nici proporţiile stemei nu sunt aceleaşi: pare că, la transformare, au micşorat şi îngustat sigla”, ne-a declarat acesta.

Un alt grafician ne-a spus că, din punct de vedere tehnic, cel mai probabil nu a fost disponibilă „varianta vectorială a stemei oficiale”, iar persoana care a realizat varianta utilizată a făcut „o reinterpretare de calitate inferioară”. O imagine vectorială permite păstrarea calităţii elementelor atunci când acestea sunt micşorate sau mărite.

„Pentru ochiul neformat: arată ca o copie xerox alb-negru a unui buletin color, spre exemplu, în care se pierd fix detaliile, dar peste care a tras cineva nişte culori roşii. În privat, aşa ceva ar fi de neimaginat: închipuiţi-vă o companie precum Coca-Cola cu afişe scrise cu Times New Roman, în loc de fontul lor, sau cu un roşu deschis în loc de culoarea lor brevetată.

Imaginea contează, la toate nivelurile, iar Primăria Iaşi pare că nu înţelege asta”, a mai spus graficianul.

Semnificaţiile elementelor însumate

Potrivit hotărârii de guvern 307/2014, Cetatea de argint perpetuează stema modernă a capitalei Moldovei, „turnul roman”, adoptat în anul 1851. Calul însoţit de coroană reprezintă emblema sigilară medievală a Iaşilor, atestată în anul 1609. Cele două cruci simbolizează bisericile existente în incinta Curţii Domneşti, respectiv Sf. Gheorghe şi Sf. Treime.

În context, amintim că cele două cruci lipsesc din varianta de stemă de pe steaguri. Capul de bour al Moldovei, amplasat deasupra stemei, ieşind din coroana murală, subliniază statutul de capitală pe care Iaşul l-a deţinut vreme de 3 secole. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reşedinţă de judeţ.