Podul lui Dumnezeu – o minune a naturii. Cum ajungi și care e legenda

Podul lui Dumnezeu s-a format prin prăbuşirea peretelui superior al Peșterii Podului și se află printre cele mai apreciate obiective turistice din România.

Podul lui Dumnezeu – ce este și unde se află

Podul lui Dumnezeu este cel mai mare pod natural din România și al doilea ca mărime din Europa. Podul Natural de la Ponoarele are 30 m lungime, 13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime. Este unic în lume, fiind singurul pasaj natural deschis traficului rutier, inclusiv de mare tona.

Podul lui Dumnezeu s-a format prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii şi se impune în peisaj prin masivitate.

Pasajul unic se află în centrul localităţii mehedinţene Ponoare. Este o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin. Podul Natural traversează Valea Pragului.

Podul poate fi admirat în toată măreţia sa din Crovul Peşterii, de unde se dezvăluie deschiderea spre Valea Pragului şi structura lui etajată formată din blocuri de calcar suprapuse, supuse eroziunii şi vremuirii.

Recomandări

Politicienii români cu activitate discretă în Parlamentul European. Nu s-au omorât cu munca, dar au încasat lunar peste 7.000 de euro

Privit din partea opusă, dinspre Valea Turcului, Podul se impune ca un arc uriaş, împietrit, pe sub care se admiră Dealul Peşterii şi seninul cerului.

Cum ajungi la Podul lui Dumnezeu

Satul Ponoarele, unde se află Podul lui Dumnezeu, este reşedinţa comunei cu acelaşi nume din judeţul Mehedinţi, comună ce mai are în componenţă încă 14 sate. Este situat în partea de nord a Judeţului Mehedinţi, în unitatea morfologică “Podişul Mehedinţi”, având un relief predominant muntos.Amplasarea comunei în cadrul judeţului.

Această comună din nordul judeţului Mehedinţi se află la 5 kilometri de şoseaua naţională Târgu-Jiu – Băile Herculane (DN67D), la 37 kilometri de Motru şi la o egală distanţă (65 kilometri) de Drobeta Turnu-Severin şi Băile Herculane.

Obiective turistice în zonă

Ponoarele dispune de un mare potenţial turistic. Începând cu anul 2004, zona Ponoarele cu monumentele ei naturale şi istorice este inclusă în aria Geoparcului Platoul Mehedinţi. În apropierea Podului lui Dumnezeu se află și două lacuri, mai puțin obișnuite, Zătonul Mare și Zătonul Mic, care comunică pe căi subterane cu sistemul carstic.

Recomandări

Rusia pregătește acte de sabotaj „cu un potenţial ridicat de daune” în toată Europa, avertizează agențiile de informații

Peştera Ponoarele sau Peștera Podului

În imediata apropiere a Podului lui Dumnezeu se află Peştera de la Pod sau Peştera Ponoarele. Peștera are o lungime de 734 m şi reprezintă un prim drenaj al apelor între Zăton şi subsolul ciuruit de galerii.

Intrarea are forma unei arcade care prezintă similitudine cu Podul . Ea are lăţimea de 15 m şi înălţimea de peste 3 m. E bine ca peştera să fie vizitată cu ghid şi echipament adecvat, ieşirea spre Zăton fiind foarte dificilă.

Bisericuţa de sub Stei

Denumirea oficială este Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon şi Sfântul Ierarh Nicolae. Dar, după amplasarea ei, este cunoscută sub numele de Bisericuţa de sub Stei, datorită faptului că se află chiar sub Steiul Ponorii.

Biserica are aspectul unei căsuţe de lemn cu pridvor susţinut de patru stâlpi care s-au aplecat parcă sub povara vremii.

Pe stâlpul din partea dreaptă de la intrarea în biserică este săpată în lemn o dată care poate fi cea a ridicării bisericii după cum susţin cercetătorii.

Peştera Bulba

Este cunoscută şi sub numele de Peştera Mare sau Peştera de la Baia. Obiectivul se întinde de fapt sub teritoriul comunei Ponoarele, sub dealurile Brăzişori şi Cornet, pe o distanţă de peste 1.560 m lungime.

Recomandări

Traumele Nogăi, tânăra răpită de care s-a îndrăgostit un terorist Hamas: „Toți vor fi eliberați, dar tu vei rămâne aici cu mine și vei avea copiii mei”

Însumând peste 4860 m de galerii, peștera poate fi vizitată numai când apele Bulbei seacă şi permit intrarea şi depăşirea celor două sifoane.

Câmpurile de lapiezuri

Lapiezurile reprezintă forme carstice deosebite pe care apa le-a încrustat în calcare. Ele au forma unor caneluri fiind adevărate riduri brăzdate de timp pe suprafeţele calcaroase.

Şanţurile depăşesc uneori 4-5 metri lungime şi au o adâncime de până al 30 cm, asemănându-se cu nişte coridoare tăiate în rocă în care a apărut vegetaţia: lumânărică, cimbrişor, urzici.

În cadrul castrului din Ponoare sunt cunoscute trei asemenea vetre de lapiezuri. La intrarea în comună, pe partea dreaptă, se află lapiezurile de la Brăzişori, prezentând forme masive şi rotunjite „căpăţâni de calcar ce seamănă cu nişte căpiţe”.

Pădurea de liliac

Pentru a ajunge la pădure pe jos se poate pleca din centrul comunei, de la şcoală, pe Valea Morilor urmând firul apei şi urcând apoi pe Dosul Mare până în Valea Prislopului, pe o potecă marcată turistic. În acest traseu poate fi admirată moara Crăcucenilor şi bisericuţa de sub Stei.

Deplasarea se poate face şi cu autoturismul, plecând tot din centrul comunei, pe lângă căminul cultural, traversând cătunul Tihoi şi mergând apoi în direcţia Delureni.

Cheile Băluţei

Aceste chei sunt încă foarte puţin cunoscute. La ele se poate ajunge abătându-te din drumul care urcă la Pădurea de liliac vreo 3 km şi traversând satul Băluţa.

Podul lui Dumnezeu – legende și povești

Cea mai cunoscută legendă legată de Podul lui Dumnezeu spune că acolo locuia Dracul. Oamenii l-au rugat pe Dumnezeu să-i scape de el. Dumnezeu i-a ascultat şi a lovit cu palma în tavanul peșterii, acolo unde locuia Dracul, care s-a prăbușit peste intrare. Dracul a scăpat, ieșind pe cealaltă gură a peșterii și s-a agățat cu ghearele de vârful Dealul Peșterii. Dracu s-ar fi urcat apoi pe o stâncă, ce-i poartă numele: Stânca Dracului.

Altă legendă spune că podul ar fi fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodin să treacă spre Tismana după ce oamenii l-au alungat din comună, loc unde a vrut să construiască o mănăstire.

Se mai spune şi că Podul ar fi fost construit de însuşi Hercule, sau de Iovan Iorgovan, erou de basm, pentru a putea prinde Hidra.

Malefica Hidra fuge de Iovan, acesta încercându-şi paloşul pe o stâncă, pe care o prăbuşeşte, astfel formând Podul lui Dumnezeu. Rămasă fără unul dintre cele cinci capete, Hidra fuge prin munte, lăsând în urma sa cheile de pe valea Cernei, sperând că va ajunge la izvoarele termale ce-i pot reda puterile.

Urmărește-ne pe Google News