Acciza la carburanți va crește în România de la data de 1 iulie 2024 ceea ce înseamă că, foarte probabil, prețurile la pompă se vor mări.
În ultimele săptămâni, prețurile benzinei și motorinei au avut doar mici variații, o noutate fiind scăderea ușoară la prețului motorinei sub cel al benzinei. În dimineața de 3 iunie 2024, prețul litrului de motorină standard (cea mai ieftină), la o stație din rețeaua Petrom, a fost 7,06 lei. Drept comparație, la 25 mai 2024, deci cu o săptâmână mai înainte, litrul de motorină standard, la același lanț de stații de carburant, a costat 7,12 lei.
Pentru anul 2024 au fost prevăzute două etape de creștere a accizelor la carburanți. Prima etapă a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. A doua etapă este cea care intră în vigoare la 1 iulie 2024.
În România, din prețul final (la pompă) al litrului de carburant, peste jumătate este reprezentat de accize și TVA.
Află cum pot obține antreprenorii profit de până la 200% din investiția în marketing online față de cel tradițional de la experții în domeniu.
Cuantifică profitul din marketingul online prin website, pentru a-l înmulți
În baza datelor analizate de experții Revelia, sfatul acestora pentru antreprenorii este de a cuantifica profitul derivat din marketing-ul online cu ajutorul unui website de prezentare, pentru a optimiza procesul de promovare și pentru a înmulți profitul obținut de pe urma acestuia.
Profitul obținut din marketingul online poate fi cuantificat într-o măsură mai mare decât cel din marketingul tradițional
, explică Alexandru Onoicenco, fondator al agenției de marketing Revelia.
De aceea, poți mări profitabilitatea serviciilor de marketing online, identificând abordările care funcționează și cele care nu aduc rezultate. Acestea pot fi văzute ușor cu ajutorul unor instrumente precise implementate pe website-ul de prezentare, chiar dacă metoda preferată de promovare constă în Facebook Ads, de exemplu.
Recomandarea lui Alexandru pentru antreprenori este să utilizeze instrumente de cuantificare a numărului de utilizatori care interacționează cu reclama sau conținutul promovat și chiar devin clienți odată ce sunt expuși la modalitatea de promovare aleasă.
Acestea sunt instrumente de analiză a ratei de conversie precum Google Analytics, Meta Pixel sau Matomo.
Investește în content marketing pentru a obține până la 200% profit
Conform celor de Just Add Ice, una dintre cele mai renumite florării din Ohio, antreprenorii pot obține până la 200% din investiția în content marketing.
Condiția pentru acest lucru constă în a urma câțiva pași esențiali:
Identificarea canalelor de marketing online pe care publicul tău țintă caută servicii sau produse ca cele pe care le promovezi tu;
Identificarea și îndeplinirea nevoilor reale de informare ale publicului tău țintă, relativ la serviciile și produsele tale;
Crearea unei imagini puternice de brand;
Postarea acestui conținut cu regularitate pe canalele identificate;
Îndeplinirea celor mai bune practici SEO pentru conținutul postat;
Îmbinarea conținutului foto, video și audio în modul în care va capta cel mai bine atenția publicului țintă;
Actualizarea conținutului la 2 săptămâni – 1 lună, în funcție de nișa în care activezi.
Cu ajutorul unei strategii similare bazate pe content marketing, implementată sustenabil pe parcursul primului an, Just Add Ice și-a crescut vânzările cu 200%.
Alege un canal de marketing online din lista celor mai eficiente
Pentru antreprenorii la început de drum, cel mai eficient mod de a investi în marketing online este prin concentrarea pe un singur canal de marketing și investirea ulterioară a profiturilor pentru optimizarea bugetului de promovare.
Experții Ahrefs recomandă să alegi dintr-o listă a celor mai eficiente canale de promovare, precum:
SEO (pentru Google și alte motoare de căutare);
Rețelele sociale;
Reclamele plătite (Google Ads sau Facebook Ads);
Youtube.
Acestea sunt și cele mai populare canale din România.
Alege canalul pe care îl folosește cel mai adesea publicul tău țintă și unde se promovează competiția ta directă.
Bazează-ți strategia de marketing online pe planul de business
Specialiștii de la HubSpot, una dintre cele mai renumite resurse globale de marketing online, recomandă ca orice strategie de marketing să completeze planul de business.
Acest lucru asigură că toate eforturile de marketing contribuie direct la realizarea scopurilor strategice ale afacerii.
Iată câteva moduri în care poți implementa această recomandare:
Începe prin a identifica și a clarifica obiectivele pe termen scurt și lung ale companiei, precum creșterea veniturilor, extinderea pe noi piețe, lansarea de produse sau îmbunătățirea cotei de piață.
Află care sunt obiectivele specifice de marketing (creșterea traficului pe site, generarea de lead-uri calificate, creșterea angajamentului pe rețelele sociale etc.) care sprijină direct obiectivele de business și cum realizează acest lucru.
Analizează care canale de marketing (de exemplu, SEO, marketing pe rețele sociale, email marketing) și ce tipuri de conținut (articole de blog, videoclipuri, studii de caz) sunt cele mai potrivite pentru a atinge obiectivele stabilite.
Detaliază procesul de implementare a campaniilor de marketing și a monitorizării continue a performanței. Acest lucru include setarea KPI-urilor relevante și ajustarea strategiilor în funcție de rezultatele obținute.
HubSpot explică faptul că este absolut necesară optimizarea continuă a strategiei de marketing pentru a răspunde schimbărilor din piață și din comportamentul consumatorilor. Așadar, rămâi pregătit pentru schimbare.
Alege mereu cele mai potrivite opțiuni de marketing pentru afacerea ta
Marketing-ul online nu este o știință exactă, dar poate deveni un mod măsurabil de a crește chiar și cu 200% vânzările, dacă alegi opțiunile cele mai potrivite pentru modelul tău de business.
Conform celor mai mulți experți în marketing online, stabilirea obiectivelor și măsurarea constantă a performanței campaniilor sunt esențiale pentru a asigura succesul eforturilor tale de marketing.
Utilizează instrumente de analiză a traficului, a ratelor de de conversie și a comportamentelor utilizatorilor pentru a evalua eficacitatea strategiilor adoptate.
Adaptarea continuă bazată pe date concrete și feedback-ul audienței va contribui la optimizarea campaniilor și la creșterea eficienței generale a eforturilor tale de promovare online.
În lumea frumuseții, unghiile false au devenit o alegere populară pentru multe femei care doresc să aibă mâini impecabile și elegante. Cu toate acestea, există multe mituri care înconjoară aceste mici opere de artă. În acest advertorial, vom demonta câteva dintre cele mai comune mituri despre unghiile false și vom aduce la lumină realitatea din spatele lor.
Mitul 1: Unghiile false distrug unghiile naturale
Realitate: Dacă sunt aplicate și îndepărtate corect, unghiile false nu ar trebui să deterioreze unghiile naturale. Este esențial să mergi la un tehnician de unghii calificat care să utilizeze produse de calitate și tehnici adecvate. De asemenea, îndepărtarea corectă a unghiilor false cu ajutorul unei freze profesionale și a unor bituri potrivite, fără smulgerea lor, este crucială pentru menținerea sănătății unghiilor naturale.
Mitul 2: Unghiile false arată întotdeauna nenatural
Realitate: Tehnologia și materialele utilizate în industria unghiilor false au evoluat semnificativ. Astăzi, unghiile false pot arăta la fel de naturale ca unghiile tale proprii, dacă sunt aplicate corect. De la geluri și polygel până la unghiile presate, există numeroase opțiuni care se potrivesc perfect fiecărui stil personal și preferințe estetice.
Mitul 3: Unghiile false sunt doar pentru ocazii speciale
Realitate: Deși multe femei aleg să poarte unghii false pentru evenimente speciale, acestea sunt ideale și pentru uz zilnic. Unghiile false oferă o soluție durabilă pentru cei care doresc să evite problemele legate de ruperea sau exfolierea unghiilor naturale. În plus, cu o întreținere adecvată, ele pot fi purtate și pentru perioade mai lungi.
Mitul 4: Unghiile false sunt incomode
Realitate: La început, unghiile false pot necesita o scurtă perioadă de adaptare, dar în general, ele sunt concepute pentru a fi confortabile și funcționale. Tehnicianul tău de unghii poate ajusta lungimea și forma pentru a se potrivi perfect stilului tău de viață, asigurându-se că te vei simți confortabil în orice situație.
Mitul 5: Unghiile false sunt greu de întreținut
Realitate: Îngrijirea unghiilor false nu este atât de dificilă pe cât pare. Este important să urmezi câteva reguli simple: evită să le folosești ca instrumente pentru deschiderea obiectelor, hidratează cuticulele cu ulei special și mergi regulat la întreținere. Aceste măsuri vor asigura că unghiile tale false rămân frumoase și în stare bună pentru o perioadă mai lungă.
De ce să alegi unghiile false?
Unghiile false nu sunt doar un accesoriu estetic, ci și o soluție practică pentru multe probleme ale unghiilor naturale. Fie că ai unghii fragile, care se rup ușor, sau pur și simplu dorești să îți exprimi creativitatea prin designuri elaborate, unghiile false pot fi răspunsul. În plus, cu o gamă variată de stiluri și tehnici disponibile, poți avea mereu unghii perfecte, fără a-ți face griji cu privire la întreținerea lor zilnică.
În concluzie
Miturile despre unghiile false sunt numeroase, dar realitatea este că, atunci când sunt aplicate și întreținute corect, acestea pot fi o opțiune minunată pentru orice femeie. Nu te lăsa descurajată de concepțiile greșite și explorează beneficiile pe care unghiile false le pot aduce vieții tale.
Încearcă unghiile false și descoperă o lume de posibilități estetice și funcționale! Pentru mai multe informații și pentru a găsi cele mai bune produse, vizitează pinknails.ro
Purtatul unui aparat dentar ajută la poziționarea corectă a dinților și la remedierea diverselor anomalii dentare și maxilare. Acest lucru nu numai că îmbunătățește aspectul estetic al zâmbetului, ci și contribuie la sănătatea generală a dinților și a gingiilor, prevenind anumite afecțiuni.
Iată tot ce trebuie să știi despre aparatul dentar, inclusiv tipurile acestora, cum să ai grijă de el și când ai nevoie de un astfel de dispozitiv.
Cine poate purta aparat dentar
Majoritatea pacienților pot purta un aparat dentar, indiferent de vârstă. Indicațiile pentru purtatul acestuia variază în funcție de nevoile individuale ale fiecărui pacient și de natura afecțiunilor dentare. Cel mai bun moment pentru purtarea aparatului dentar este, în general, între vârstele de 9 și 14 ani. În această perioadă, oasele și dinții încă sunt în perioada de dezvoltare, ceea ce face tratamentul ortodontic mai eficient. Aparatul dentar este indicat pentru pacienții ce se confruntă cu următoarele probleme:
Dinți înghesuiți, suprapuși, nealiniați sau strâmbi;
Spații mari între dinți (strungăreață);
Mușcătură incorectă (malocluzie);
Dinții nu au erupt complet și sunt blocați în os.
După o primă evaluare clinică, medicul ortodont va solicita realizarea unui set de investigații: fotografii de diagnostic, ortopantomograma , teleradiografie, scanare intraorala, toate acestea pentru a obține mai multe detalii despre cazul tău specific și pentru a putea personaliza tratamentul. Dacă ai nevoie de un stomatolog Victoriei, ne poți contacta pentru informații suplimentare.
Tipuri de aparat dentar
În funcție de evaluarea medicului ortodont, acesta va prezenta opțiunile de tratament. Luând în considerare inclusiv nevoile individuale ale pacientului, se alege tipul de aparat dentar. Sunt disponibile diverse tipuri de aparate dentare, fiecare cu un rol specific în corectarea problemelor dentare. Aceste tipuri includ:
Aparate fixe metalice – conțin bracketi metalici si sunt cele mai accesibile și frecvent utilizate tipuri de aparat dentar;
Aparate fixe ceramice – sunt asemănătoare cu cele metalice, dar bracketii sunt fabricati din materiale ceramice de culoare similară de cea a dinților, fiind mai plăcute din punct de vedere estetic;
Aparate fixe din safir – se folosesc bracketi din cristal de safir transparent, fiind mai discrete și rezistente la decolorare;
Aparate linguale – se montează pe partea din interior a dinților;
Aparate invizibile – constau în gutiere confecționate dintr-un material transparent și reprezintă o alegere estetică pentru mulți pacienți. O astfel de opțiune o reprezintă aparat dentar Spark;
Aparatul dentar trebuie montat pe o dantură sănătoasă. După ce au fost efectuate fluorizarea, detartrajul și s-au tratat eventualele carii existente, se poate începe tratamentul propriu-zis.
Cum ai grijă de aparatul dentar
În medie, aparatul dentar trebuie purtat atat cat recomanda medicul ortodont , perioada variind de la cateva luni pana la 2 ani. În această perioadă, este important să ai grijă de aparatul tău dentar și să menții o igienă orală adecvată. Iată câteva sfaturi esențiale în această privință:
Periază-ți dinții de cel puțin două ori pe zi, dar și după fiecare masă, folosind o periuță de dinți cu peri moi și pastă de dinți;
Respectă instrucțiunile medicului ortodont;
Folosește ața dentară și dușul bucal pentru a curata spațiile dintre dinți și cele din jurul aparatului dentar;
Folosește apă de gură fără alcool după fiecare periaj;
Evită alimentele tari, crocante sau lipicioase.
Nu uita să te prezinți la controalele regulate la medicul ortodont – te va ajuta nu doar să nu prelungești durata tratamentului ortodontic mai mult decât este nevoie, dar și pentru identificarea unor probleme de igienă necorespunzătoare care ar putea afecta sănătatea dinților tăi și a cavității bucale.
În concluzie, purtatul unui aparat dentar este o opțiune care poate fi luată în considerare de toate categoriile de pacienți care își doresc să corecteze funcționalitatea și estetica danturii lor. Alegerea tipului de aparat dentar depinde de recomandările ortodontului și de preferințele individuale. După montarea aparatului dentar, pacienții trebuie să acorde o atenție deosebită asupra igienei orale.
Echipa națională de fotbal feminin a României a învins la București echipa Bulgariei, cu 1-0, în preliminariile Campionatului European de Fotbal Feminin din 2025.
Unicul gol a fost marcat de Ștefania Vătafu în minutul 76 al meciului. Vătafu este și campioană în Belgia alături de echipa sa, Anderlecht. Meciul tur, cel câștigat de România, s-a disputat vineri, pe stadionul Arcul de Triumf din București.Meciul retur se va juca în ziua de marți, 4 iunie, la Sofia.
Următorul meci de acasă al naționalei feminine a României este programat pe 16 iulie 2024. În acea zi, România va înfrunta Armenia, echipă aflată pe locul doi în grupa preliminariilor.
Dupa victoria de vineri, româncele conduc grupa cu 9 puncte. În cele trei meciuri disputate până acum (anterior au fost scoruri de 1-0 cu Bulgaria și Kazahstan pe teren propriu și 5-0 cu Armenia în deplasare), România nu a primit niciun gol, fiind liderul detașat al grupei. Naționala României este urmată de Armenia, cu 6 puncte. Pe locul al treilea este acum Bulgaria, cu 3 puncte, iar Kazahstan ocupă ultima poziţie, cu niciun punct.
Un parc al poveștilor copilăriei, un loc de basm, plin de culoare și de mister. Așa arată cel mai nou proiect de regenerare urbană din Craiova, inaugurat chiar cu ocazia Zilei Copilului, de 1 Iunie.
Construit pe o suprafață de peste 3,5 hectare, Fantasy Park este un proiect realizat de Primăria Craiova, care a presupus transformarea unui spațiu viran insalubru, din cel mai mare cartier al municipiului, într-unul dintre cele mai frumoase parcuri tematice din România.
„Inaugurăm încă un parc tematic pentru toate vârstele, pe un teren altădată degradat, un parc inspirat din basme și care arată ca în basme. De la prințese și dragoni, până la căsuțe fantezie și locuri de joacă, toate vor face experiența vizitării acestui loc una memorabilă.
Căsuța de turtă dulce din Hansel și Gretel, căsuța piticilor, uriașul, pădurea Ghionoaiei, balauri, feți frumoși, zâne și alte atracții pentru toate vârstele se regăsesc în Fantasy Park, situat în cel mai mare cartier al Craiovei. Așa cum am promis, strategia noastră este de a avea câte un parc în fiecare cartier, astfel încât cetățenii să nu parcurgă mai mult de 15 minute de mers pe jos până la prima oază de verdeață.
Cu siguranță, acest parc este unic în țara noastră și va deveni un punct de atracție al orașului“
, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
Administrația craioveană, model de urmat
La rândul său, Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, a afirmat:
Vreau să felicit în mod deosebit Primăria Municipiului Craiova și pe doamna primar Lia Olguța Vasilescu pentru amenajarea acestui parc, pentru că știm cu toții ce loc era aici înainte. Este o reușită deosebită, mai ales că Fantasy Park este realizat în cel mai mare cartier al Craiovei – Craiovița Nouă, iar principalii beneficiarii sunt copiii. Când un spațiu degradat este recuperat și redat comunității, când proiecte de regenerare urbană se află pe agenda unei municipalități, atunci putem spune că sunt preocupări ale unei administrații responsabile, care merită lăudată.
Fantasy Park a fost proiectat pentru valorificarea zonei, crearea de spații verzi și a unui loc nou de promenadă, cu alei și mobilier urban care completează atmosfera de basm, locuri de joacă, elemente inedite de butaforie realizate de artiștii locali, un sat al piticilor, un teatru de vară și căsuțe-restaurant. Întreg parcul este supravegheat video și beneficiază de iluminat arhitectural pe timp de noapte.
Comandat de PSD Dolj, executat de Romania Libera Media Group SRL, CUI mandatar financiar 21240002.
Asociația Prosumatorilor si a Comunităților de Energie (A.P.C.E.) va participa la elaborarea legislației privind dezvoltarea Comunităților de Energie din România.
A.P.C.E. anunță că, în această săptămână, va participa la prima întâlnire de lucru organizată de Ministerul Energiei, privind elaborarea legislației pentru Comunitățile de Energie în România.
La aceasta prima întâlnire au fost invitați reprezentanți de ONG-uri, specialiști și entități care pot ajuta la elaborarea unei legislații coerente în acest domeniu. “Așa cum spunea și domnul ministru Sebastian Burduja, ministerul are nevoie de toti specialiștii din societatea civila, iar formarea unui grup de lucru cu oameni implicați în acest domeniu nu poate duce decât la un rezultat bun”, precizează un comunicat de presă transmis de A.P.C.E.
A.P.C.E. anunță că va colabora activ pentru elaborarea unei legislații bazate pe experiențele altor state europene în această direcție. “Susținem cu tărie ca o lege pentru Comunitățile de Energie să fie elaborată de la început cu prevederi clare și concise, astfel încât ANRE să aibă doar misiunea de a aplica legea și nu de a reglementa. Experiența cu legislația prosumatorilor instabilă și favorizantă elaborata de ANRE pana acum, ar trebui să fie “inspirațională” în acest caz”, precizează comunicatul transmis de președintele A.P.C.E., Dan Pîrșan.
Pentru ca țările emergente din Europa Centrală și de Est să atingă un ritm rapid de dezvoltare economică, atragerea investițiilor străine directe (ISD) este esențială.
Pe termen mediu și lung, aceste investiții contribuie la stabilitatea economică și la îmbunătățirea standardelor de viață. Astfel, ISD generează oportunități de angajare și stimulează creșterea productivității prin transferul de tehnologie, know-how și competențe manageriale. De asemenea, ele diversifică baza industrială a acestor țări, reducând dependența de importuri în domenii cheie și sporind reziliența economiilor locale la șocuri externe. În plus, capitalul atras favorizează inovația și facilitează accesul companiilor locale pe piețele internaționale. Astfel, creșterea atractivității țărilor pentru ISD devine un obiectiv strategic în contextul competiției regionale și globale, inclusiv în contextul fenomenului recent, dar aparent tot mai accentuat, de “reshoring” (fenomen determinat de contextul geopolitic al ultimilor ani și opus, ca sens de acțiune, celui de diversificare regională și globală a activităților companiilor).
România, în special, trebuie să valorifice aceste oportunități, iar accentul nu trebuie pus doar pe dezvoltarea infrastructurii (chiar dacă avem nevoie să recuperăm cât mai rapid decalajul mare creat în timp în defavoarea noastră). Infrastructura are efecte favorabile în lanț pentru evoluția economică, dar trebuie mers în paralel cu programe care să adreseze direct nevoia de a menține ritmul de creștere a productivității activităților de tip ISD. Totodată, trebuie continuat să acționăm cu un spectru larg de măsuri pentru creșterea competitivității pe piețele externe: îmbunătățirea cadrului legal, reducerea birocrației în interacțiunea dintre mediul de afaceri și administrația publică, o conduită fiscală previzibilă și ușor de aplicat, menținerea unui mediu concurențial, sancționarea fermă și fără excepții a practicilor incorecte pentru a păstra condiții egale pentru toate companiile pe domenii specifice de activitate, o funcționare mai echilibrată a pieței muncii, susținerea accesului la programe de formare adaptate nevoilor de astăzi și de mâine ale angajatorilor, sprijinirea cercetării aplicate în parteneriat cu mediul de afaceri, asigurarea în continuare a accesului la programe de finanțare.
1. Investițiile în țările emergente din Europa Centrală și de Est reprezintă în continuare o bună oportunitate pentru investitorii care doresc să își diversifice portofoliile și să profite de potențialul alert de creștere economică al regiunii (eng. “catching-up”).
Afirmația nu este exagerată, chiar dacă o serie de factori exogeni, în special cu manifestare recentă, influențează atractivitatea Europei ca destinație pentru investitori. Pandemia de COVID-19 a determinat rupturi semnificative ale lanțurilor de distribuție și o reorientare strategică în acest sens, ajungându-se chiar până la punerea sub semnul întrebării a modelului bazat pe globalizare și la agrearea unor modele alternative de dezvoltare, care să răspundă noilor necesități și provocări economice. Șocul pandemic a fost în scurt timp dublat de conflictul din Ucraina, care a indus un sentiment crescut de incertitudine, în special în arealul țărilor limitrofe acestui focar. Costurile energiei, inflația, dar și probleme mai vechi, de fond, legate de criza climatică și cea demografică se adaugă la noua imagine de ansamblu. Creșterile ratelor dobânzilor aplicate de băncile centrale, încetinirea ritmului creșterii economice, dar și deteriorarea relațiilor economice cu Rusia au conturat, în esență, o nouă realitate în Europa.
În același timp însă, nici atuurile nu pot fi neglijate, într-o Uniune Europeană care a demonstrat valorile care au consacrat-o. În timpul crizelor recente, Uniunea a oferit un exemplu puternic de solidaritate și reziliență, păstrând în același timp ca obiectiv primordial transformarea pentru lumea viitorului, o lume “verde”, incluzivă, digitalizată. Totodată trebuie afirmat că țările UE și-au dovedit reziliența depășind așteptările – ratele inflației deși aflate peste țintele multianuale, sunt pe un trend descendent relativ alert, iar activitatea economică se estimează că va crește treptat în 2024 susținută de investiții, dar și de revenirea consumului, potrivit celui mai recent Raport privind previziunile economice al Comisiei Europene.
În contextul european general și în pofida crizelor recente, țările din Europa Centrală și de Est rămân ancorate pe o traiectorie în general pozitivă, având drept motor specific al creșterii accesarea de fonduri UE. În condițiile menținerii previziunilor unei creșteri economice superioare celei din țările vestice, acestea își păstrează atractivitatea ca destinații de fructificare a capitalurilor investiționale. Apartenența la UE, evoluția economică pozitivă a ultimilor ani, progresele semnificative pe zona de digitalizare, dar și preocuparea pentru crearea unui mediu legislativ propice investițiilor străine au transformat țările central și est-europene în destinații extrem de atractive pentru investitori.
2. Multe țări din Europa Centrală și de Est au cunoscut o dezvoltare semnificativă și au atras tot mai multe investiții străine directe în ultimii ani. Interesul investitorilor s-a datorat creșterii economice, forței de muncă superior calificate și locației strategice.
Sursa: Banca Mondială, calcule proprii
Dincolo de trăsături și avantaje comune (apartenența la UE, statutul de membru sau candidat OCDE, disponibilitatea fondurilor europene, cadrul european de reglementare), fiecare dintre țările centrale și est europene, prezintă avantaje individuale și particularități care le diferențiază în abordarea privind atragerea ISD.
Spre exemplu, atractivitatea Poloniei ca destinație pentru investitorii străini este susținută de preocuparea pentru dezvoltarea unui cadru legal propice investițiilor, de renumita eficiență în accesarea și utilizarea fondurilor europene și, nu în ultimul rând, de orientarea pro-europeană demonstrată la alegerile de la finalul anului 2023.
Confirmarea Poloniei ca destinație ofertantă pentru investitori este susținută și de ratingurile impresionante: A2 (Moody’s) și A- (Standard&Poor’s și Fitch), valori ce indică 4 sau chiar 5 trepte peste nivelul “non-investițional”. Chiar dacă în 2023, economia Poloniei a înregistrat o creștere sub cea previzionată, de doar 0,2%, așteptările pentru 2024 sunt de accelerare la 2,7% (cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene).
Agenția Poloneză pentru Investiții și Comerț (PAIH) a anunțat un record al investițiilor străine directe în 2023 care vor fi implementate prin agenție, estimat la peste 7,4 miliarde euro, un cuantum aproape dublu față de cel din 2022 (https://www.trade.gov.pl/en/news/a-record-breaking-2023-for-paih/).
În același timp, este de remarcat consolidarea poziției Poloniei în sectorul semiconductorilor, prin investiția anunțată de Intel, cu un rol crucial în determinarea avansului tehnologic și deci implicit, în transformarea lumii noastre datorită tehnologiei, transformare la care asistăm deja de o bună perioadă de timp. Dezvoltarea fără precedent în domeniul inteligenței artificiale, Internet of Things (IoT) sau al rețelelor 5G și implicațiile pentru toate sectoarele economice sunt nemijlocit legate de evoluția sectorului semiconductorilor. Să ne amintim că doar cu câțiva ani în urmă, am asistat la o scădere a producției de semiconductori, agravată de debutul pandemiei de COVID-19 suprapus peste dificultățile deja existente în a răspunde unei cereri în creștere (accentuat inclusiv de fenomenul de “friend-shoring” indus de tensiunile recente între SUA şi China), ceea ce a determinat o serie de efecte negative în diverse industrii, variind de la indisponibilitatea unor produse până la creșterea prețurilor.
Nu în ultimul rând, Polonia este recunoscută pentru sectorul IT, extrem de dinamic, cu peste jumătate de milion de specialiști bine pregătiți.
La rândul său, Republica Cehă este în topul țărilor central și est europene în ceea ce privește fluxul de ISD, atingând 9,3 miliarde euro în 2022, în creștere față de 2021 (UNCTAD’s World Investment Report 2023).
Printre proiectele importante de investiții străine directe dezvoltate în Cehia în ultimii ani se numără cele din sectorul de cercetare și dezvoltare ale unor giganți tehnologici precum IBM și Honeywell, cu susținerea politicilor guvernamentale locale care oferă stimulente pentru proiectele de înaltă valoare adăugată, în special în domenii precum IT, nanotehnologie și științe aplicate. Totodată, Republica Cehă este un hub important pentru industria auto, companii precum Škoda Auto (parte a Volkswagen Group) și Hyundai Motor Company continuând să investească masiv în modernizarea și extinderea capacităților locale de producție. În industria prelucrătoare, investitori din Japonia și Coreea de Sud au realizat investiții semnificative în fabrici și facilități de producție, contribuind la creșterea capacității industriale a țării.
CzechInvest, agenția guvernamentală de promovare a investițiilor care operează sub Ministerul Industriei și Comerțului, a promovat activ atragerea de investiții străine în special din partea unor companii de tehnologie. Totodată, CzechInvest oferă asistență în timpul implementării proiectelor de investiții, servicii de consultanță pentru investitorii străini care intră pe piața cehă, sprijin pentru furnizori și asistență pentru dezvoltarea firmelor nou înființate care favorizează inovarea.
Și Ungaria a atins un nou nivel record al ISD în 2023, depășind 13 miliarde euro, un nivel dublu față de recordul anului precedent, de 6,5 miliarde euro, conform HIPA (Agenția Maghiară de Promovare a Investițiilor) (https://hipa.hu/news/previous-all-time-high-fdi-inflow-doubled-in-hungary/). Ca şi în anii anteriori, Ungaria a atras un volum mare de investiții în industria automobilelor, în special cele electrice (https://www.intellinews.com/hungary-s-fdi-soars-to-over-13bn-in-2023-306525/), demonstrând preocuparea pentru transformare și adaptare la noile exigențe ale economiei și societății. Astfel, Ungaria devine un jucător important în acest sector, cu perspective de a ajunge al doilea mare producător de baterii auto electrice din lume. Este o performanță remarcabilă, cu un impact major pe termen mediu asupra întregii economii. De asemenea, este de remarcat că Ungaria a devenit destinația predilectă de investiții în zonă pentru unele țările asiatice (China, Coreea de Sud sau Japonia), ţări care furnizează aproape 82% din fluxul total al ISD (https://hipa.hu/news/previous-all-time-high-fdi-inflow-doubled-in-hungary/).
Spre deosebire de țările anterior menționate, Bulgaria rămâne atractivă în primul rând pentru costurile mici cu forța de muncă și pentru nivelul scăzut al impozitării. În același timp însă, persistă îngrijorări cu privire la situația politică, birocrație și lipsa de predictibilitate cauzată de schimbări relativ frecvente ale cadrului legal. Sectoare importante, cum sunt turismul, serviciile, logistica au fost afectate puternic de pandemia Covid-19, iar războiul din Ucraina a provocat ruperea lanțurilor de distribuție și a contribuit la creșterea inflației.
În 2022, investițiile străine directe în România au atins un nivel record de peste 10 miliarde de euro, o creștere de 12,3% față de 2021 (BNR – Investițiile străine directe în România în anul 2022). Acest avans a fost sprijinit de o multitudine de factori favorabili, unii dintre ei fiind doar de natură conjuncturală, în vreme ce alții au reflectat relaxarea restricțiilor pandemice, dar și reziliența climatului investițional românesc, în ciuda tensiunilor geopolitice și a crizei energetice. Investițiile s-au concentrat în principal în industrie, comerț și servicii financiare și de asigurări. În anul 2023, ISD au scăzut însă la circa 6,6 miliarde de euro. Nivelul din 2023 este inferior inclusiv celui consemnat în 2021, anterior declanșării de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei, dar se plasează totuși pe un palier vizibil superior celui din anii pre-pandemici.
Datele din contul financiar al balanței de plăți privind structura fluxului net al ISD (Figura 2) arată că toate cele trei categorii importante de componente au avut un aport la scăderea din anul 2023. De asemenea, se observă că investițiile străine directe sub forma aportului la capitalurile proprii ale firmelor românești au consemnat în 2023 al doilea an consecutiv de scădere și s-au plasat la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 19 ani. În același timp însă, profitul reinvestit a rămas la unul dintre cele mai ridicate niveluri din perioada menționată.
Figura 2. Structura fluxului net al ISD, pe componente, în intervalul 2005 – 2023
Sursa: Banca Națională a României, calcule proprii
Un element pozitiv ce poate fi observat in figura de mai sus este faptul că, pe ansamblul întregului interval analizat, cele două elemente ale participațiilor la capitalurile proprii menționate anterior rămân dominante în raport cu cuantumul instrumentelor de natura datoriei. Astfel, în luna martie 2024 (conform celor mai recente date disponibile privind soldul ISD conform principiului direcțional), participațiile la capitalurile proprii au consemnat cea mai ridicată pondere din totalul soldului ISD în România din ultimii 10 ani, de aproximativ 72,7 %.
Figura 3. Ponderea în soldul ISD al participațiilor la capitalurile proprii (aport la capitalul întreprinderilor ISD și profit reinvestit)
Sursa: Banca Națională a României, calcule proprii
În cazul României, necesitatea finanțării deficitului de cont curent prin surse negeneratoare de datorie este un argument pentru menținerea măsurilor de încurajare a ISD, alături de o absorbție ridicată a fondurilor europene de tip “transferuri de capital”.
Multe dintre detaliile privind structura investițiilor străine pe țări, regiuni și tipuri de activități nu sunt deocamdată disponibile pentru anul 2023, dar este util să observăm că la finele anului 2022 soldul ISD de circa 108 miliarde de euro era format în majoritate (65,8%) de investiții de tip “greenfield”. Polarizarea la nivel de regiuni se menține, însă, la un nivel ridicat și din perspectiva atragerii ISD: regiunea București-Ilfov se plasa pe prima poziție, cu o pondere de 62,7% din soldul ISD. În ceea ce privește țările partenere din care provin investitorii, Germania se plasează pe prima poziție conform criteriului investitorului final cu 14,9%, iar Țările de Jos conduc în clasamentul investitorilor imediați (criteriu care ține cont de rezidența investitorului care deține în mod direct participațiile la capital), cu 21,9%.
Tot la nivelul anului 2022 observăm că, deși ISD sub formă de capital au avut ponderea cea mai ridicată în totalul fluxurilor, investitorii străini și companiile locale au continuat să utilizeze într-o proporție semnificativă și instrumentele de datorie. Astfel, datoria externă brută a companiilor beneficiare de ISD a reprezentat 47,3% din totalul datoriei externe a României în 2022. Creșterea ISD implică în mod natural și o amplificare a remunerării acestora, astfel că veniturile nete ale nerezidenților au crescut cu 36,8%, ajungând la peste 12 miliarde de euro, în special datorită dinamicii ascendente a profiturilor nete ce au revenit investitorilor străini din totalul profiturilor întreprinderilor de tip ISD. Este de menționat și faptul că în anul 2022, jumătate din aceste profituri au fost reinvestite în România.
Statistica publicată de banca centrală pentru anul 2022 evidențiază însă și un alt efect al creșterii ISD, pentru care există preocupare deoarece se asociază cu unele probleme structurale (pe partea de ofertă) care sunt încă specifice economiei românești, în pofida dezvoltării din ultimii ani. Așadar, din cauza caracterului deficitar al producției interne (cantitativ, dar și din perspectivă competitivă privind design-ul, calitatea și prețul), firmele beneficiare de ISD recurg adesea la importuri pentru realizarea obiectivelor de investiții. Datele arată că, pentru anul 2022, cifra de afaceri a întreprinderilor ISD a crescut cu 30,2%, exporturile de bunuri au crescut cu 19,3%, însă în același timp importurile au crescut și ele cu 27,5%. Cu toate acestea, ca element conjunctural, trebuie menționat că o parte semnificativă din creșterea valorii importurilor de bunuri din ultimii doi ani poate fi atribuită majorării prețurilor la materii prime și energie și, mai recent, inflației generale.
Fiind o economie emergentă, la fel ca celelalte economii aflate într-un stadiu similar de dezvoltare, România atrage mult mai multe investiții directe din străinătate comparativ cu cele pe care companiile românești le realizează în afara țării. Totuși este îmbucurător să observăm că investițiile românești în afară țării au totalizat în anul 2022 circa 1,2 miliarde de euro, fiind de aproximativ cinci ori mai mari față de 2021, astfel că soldul acestora a depăși pragul de 4,4 miliarde de euro. Principalele destinații imediate au fost Țările de Jos, Cipru și Republica Moldova.
Figura 4. Valoarea anuală a investițiilor directe ale nerezidenților în România
Coroborând cele două figuri de mai sus, putem afirma că, deși raportat la PIB, România atrage anual ISD la un nivel mai redus comparativ cu Cehia sau Polonia, dinamica acestora este una favorabilă pe ansamblu, în special având în vedere climatul economic şi geopolitic volatil de pe parcursul ultimilor 4 ani. Astfel, reducerea de amploare a valorii ISD din primul an pandemic (deși considerabil mai puțin amplu comparativ cu scăderile înregistrate în criza din 2008-2009), a fost urmată de creșteri puternice în 2021 și 2022. De aceea, cuantumul din 2023 (mai redus față de 2022 și 2021) poate fi interpretat ca o normalizare a situației și o reașezare pe un trend care rămâne ascendent pe termen mediu, dar într-un un ritm mai apropiat de condițiile actuale din economia locală, în contextul vulnerabilităților ce afectează percepția investitorilor străini față de noi (deficitele gemene), în etapa curentă de dezvoltare pe care o parcurgem, dar și în contextul tensiunilor geopolitice locale și globale, care se dovedesc a fi mult mai persistente decât ne-am așteptat.
Datele prezentate în Figura 5 arată că, pentru trimestrul I al anului curent, evoluția lunară a ISD este similară celei observate pe parcursul aceleiași perioade din 2021 și 2023, dar mai redusă comparativ cu 2022. Această observație trebuie însă coroborată cu faptul că pentru 2024 estimarea oficială (publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză) indică un nivel al PIB nominal mai mare cu aproximativ 10 la sută față de 2023 și cu 26 la sută față de 2022. Așadar, avem nevoie în a doua parte a anului curent de o îmbunătățire a nivelului nominal al ISD atrase, comparativ cu 2023, pentru menținerea unei ponderi a acestora în PIB superioare nivelului de circa 2 la sută din 2023, care este oricum mai redusă comparativ cea din anii pre-pandemici, 2016-2019.
Figura 5. Investițiile directe ale nerezidenților în România, valoare cumulată de la începutul anului
3. Regiunea Europei Centrale și de Est s-a confruntat în ultimii ani cu amenințări similare, dar și cu multe oportunități comune de dezvoltare.
Țările din Europa Centrală și de Est au fost afectate în ultimii ani de numeroase crize, ca de altfel o mare parte a țărilor lumii, confruntându-se cu perturbări ale activității economice, ale lanțurilor de aprovizionare și cu provocări privind ocuparea forței de muncă. Eforturile de redresare economică, măsurile de stimulare fiscală și sprijinul acordat întreprinderilor, au fost esențiale pentru restabilirea creșterii și pentru consolidarea rezistenței împotriva unor potențiale șocuri viitoare.
Reformele structurale care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri, creșterea competitivității și atragerea investițiilor sunt vitale pentru stimularea creșterii economice. Țările ECE implementează reforme în domenii precum impozitarea, reglementarea, infrastructura, educația și inovarea pentru a crește productivitatea și pentru a promova dezvoltarea durabilă. Valorificarea resurselor UE și participarea la inițiativele UE, cum ar fi European Green Deal sau Next Generation EU, pot sprijini creșterea economică și transformarea în regiune.
Inclusiv ca efect al alocărilor țintite al unei părți a fondurilor europene, regiunea oferă oportunități de investiții în diverse sectoare, inclusiv producție, servicii, tehnologie, energie regenerabilă, infrastructură și turism. Diversificarea economică dincolo de industriile tradiționale și promovarea inovației, a antreprenoriatului și a digitalizării contribuie la perspectivele de creștere pe termen lung.
Îmbunătățirea infrastructurii, inclusiv a infrastructurii de transport, energie, digitală și socială, îmbunătățește conectivitatea, facilitează comerțul și stimulează dezvoltarea economică. Investițiile în proiecte de infrastructură, susținute de un mix între finanțarea publică și cea privată, contribuie la integrarea regională, sporesc competitivitatea și potențează creșterea economică.
Abordarea provocărilor demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației, tendințele de emigrare ori preferința unor grupuri sociale de a rămâne în afara pieței muncii, necesită politici care să promoveze participarea forței de muncă, dezvoltarea competențelor și gestionarea migrației. Investițiile în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții stimulează dezvoltarea capitalului uman și pot conduce, alături de preocuparea pentru înzestrare tehnologică, la menținerea trendului de creștere a productivității muncii.
Instabilitatea politică poate genera incertitudini legate de politicile de investiții, modificări ale cadrului de reglementare și posibile perturbări ale operațiunilor comerciale.
4. Apartenența la Uniunea Europeană, OCDE și alte forme de cooperare și integrare economică regională și internațională susțin îmbunătățirea guvernanței, un cadru general care încurajează mai mult dezvoltarea afacerilor, amplificarea comerțului exterior și atractivitatea pentru investitorii străini.
În sine, calitatea de țară membră a UE are un impact pozitiv asupra percepției investitorilor; de exemplu, există studii empirice care evidențiază o legătura pozitivă semnificativă între apartenența la UE și fluxurile ISD.
În mod similar, și apartenența la diverse organizații internaționale cu reputație acumulată, poate avea un impact pozitiv asupra fluxurilor de investiții străine directe, cel puțin prin perspectiva unei întăriri a guvernanței economice și implicit a perspectivelor de evoluție favorabilă a ratingului de țară. De pildă, țările membre UE din Europa Centrală și de Est cu care ne comparăm adesea în privința fluxurilor de ISD sunt, totodată, membre ale OCDE sau se află în proces de aderare, așa cum este cazul României și al Bulgariei.
Riscul politic perceput de investitorii străini poate fi diminuat prin apartenența țării de destinație la diverse organizații internaționale, implicit prin aderarea la principiile și politicile promovate de respectivele organizații, reducându-se astfel gradul de incertitudine inerent investițiilor străine. Credibilitatea autorităților din țara de destinație este dublată de convențiile aplicate de organizațiile internaționale, ceea ce, așa cum este de așteptat, îmbunătățește guvernanța locală, implicit și percepția investitorilor prin diminuarea probabilității lipsei de consecvență a autorităților naționale în atitudinea față de investitorii străini.
În plus, nu este de neglijat faptul că politicile promovate de organizațiile internaționale în domeniul investițiilor tind să aibă un caracter mai stabil decât politicile promovate de guverne. Totodată, aderarea la o organizație internațională asumă implicit angajamentul pe termen lung al guvernelor față de politicile promovate de respectiva organizație.
Această potențială garanție pentru investitorii străini este cu atât mai importantă pentru economiile emergente, prin afirmarea aderării la principiile și politicile promovate de aceste organizații. Drepturile de proprietate, principiul non-discriminării față de investitorii străini, tratamentul corect al acestora sunt aspecte importante ce stau la baza deciziilor de investiții. Apartenența la organizații internaționale și alinierea la principiile promovate de acestea mențin deci credibilitatea angajamentelor guvernamentale privind susținerea unui mediu adecvat și chiar propice derulării afacerilor.
5. Concluzii
Ideea de a crește constant investițiile ca motor al dezvoltării economice nu este nouă. Investițiile sunt un motor important al creșterii PIB, iar în timp acestea pot avea un efect de stimulare a exporturilor nete, împreună acționând complementar pentru a echilibra contribuția consumului la creșterea economică, asigurând, astfel, o structură mai robustă a economiei. Pentru economiile emergente, este esențială o focusare pe investițiile în infrastructură, care vor spori atractivitatea pentru investitori și competitivitatea companiilor. Totuși, este suboptimal ca întreg efortul investițional să fie concentrat doar în acest domeniu. Este necesară și creșterea productivității și competitivității firmelor, ceea ce se poate realiza printr-o combinație de măsuri legislative, de finanțare, de susținere a cercetării și inovării, și prin dezvoltarea capacităților antreprenoriale interne. Acest proces nu este simplu și necesită întotdeauna perseverență și echilibru.
Îmbunătățirea productivității prin creșterea inovării și a investițiilor trebuie să fie prioritară. Dezvoltarea infrastructurii are un rol important și contribuie, indirect, la sporirea productivității și a competitivității, dar nu trebuie să neglijăm investițiile legate direct de procesul de producție. Parafrazându-l pe Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel și profesor de economie la Princeton University, productivitatea nu este chiar totul, dar pe termen lung este aproape tot ce contează, atunci când ne referim la capacitatea unei țări de a îmbunătăți nivelul de trai al populației.
Actualul primar general, Nicușor Dan, ar fi în fruntea preferințelor electoratului din București, care l-ar vota în proporție de 43 la sută, susține cel mai recent sondaj transmis de IRSOP.
Pe următoarele locuri în preferințele pentru funcția de primar general s-ar plasa Cristian Popescu Piedone (23 la sută), Gabriela Firea (18 la sută) și Sebastian Burduja (4 la sută).
Rezultatele acestui sondaj au fost transmise de IRSOP către redacția ziarului “România Liberă” în dimineața de 3 iunie 2024. Chestionarul a fost realizat în perioada 27 – 31 mai 2024, la nivelul municipiului București.
Nicușor Dan se prezintă drept candidat independent (nu face parte din niciun partid politic) dar este susținut oficial de partidele USR, PMP și Forța Dreptei. Piedone este candidat din partea PUSL, Gabriela Firea este din partea PSD iar Sebastian Burduja este candidat din partea PNL. PSD îi făcuse lui Piedone o ofertă să renunțe să candideze pentru Primăria Capitalei, astfel încât Gabriela Firea să beneficieze, ipotetic, și de voturi de la electoratul lui Piedone și să-l întreacă pe Nicușor Dan. Însă Piedone a refuzat oferta lansată de PSD.
Alegerile locale din România sunt comasate cu alegerile europarlamentare ceea ce înseamnă că se vor desfășura simultan, în ziua de duminică, 9 iunie 2024. Alegerile locale din România vor fi într-un singur tur.
Cabinetul israelian ar fi acceptat o variantă de plan de pace în Orientul Mijlociu, variantă pe care a propus-o președintele SUA, Joe Biden.
Agențiile occidentale de presă îl citează pe un consilier al premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, care a anunțat că Israelul acceptă planul propus de liderul SUA.
Totuși, gruparea Hamas încă nu a avut o reacție oficială după această știre venită din Israel.
Actualul război din Orientul Mijlociu a început la data de 7 octombrie 2023, când teroriști din gruparea Hamas, cu baza în Fâșia Gaza, au atacat statul Israel. Pentru Israel, o mare problemă continuă s-o reprezinte ostaticii pe care Hamas i-a răpit de pe teritoriul Israelului, la data de 7 octombrie 2024. Faptul că ostaticii încă n-au fost eliberați a generat și proteste de stradă, în Israel, contra premierului Netanyahu.
PNL va avea un candidat propriu pentru funcția de președinte al României, la alegerile din toamna anului 2024, excluzându-se ideea ca PNL să susțină un candidat al PSD.
Această precizare a fost făcută de președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, într-o emisiune din seara de 2 iunie 2024, la postul Digi 24.
Nicolae Ciucă a evitat să spună direct că el va fi candidatul PNL pentru funcția de președinte al României, motivând că liderii PNL încă nu au luat o decizie oficială în acest sens. Decizia conducerii PNL cu privire la candidatul la alegerile prezidențiale va fi luată imediat după alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024, a precizat Ciucă.
Conform celui mai recent sondaj de opinie, candidatul favorit în cursa pentru Palatul Cotroceni ar fi Mircea Geoană (candidat independent). Pe locul al doilea în preferințele electoratului ar fi Marcel Ciolacu (PSD) iar pe locul al treilea ar fi Nicolae Ciucă (PNL).
Președintele PNL a admis că el și președintele PSD, Marcel Ciolacu, se află deja într-o concurență în ceea ce privește campania pentru funcția de președinte al României. Pe de altă parte, liderul PNL a susținut că alianța PNL – PSD ar trebui menținută și după toate seriile de alegeri din anul 2024. Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a subliniat că PNL este un “partener loial” al PSD.
Prima serie de alegeri este programată la 9 iunie 2024, când sunt alegeri locale în România și alegeri europarlamentare în mai multe țări europene, inclusiv în România.
Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat că două fete care au murit în inundațiile din Italia erau cetățeni români.
Confirmarea din partea MAE a venit în seara de duminică, 2 iunie 2024, pe baza informațiilor transmise de autoritățile din Italia.
A treia persoană, un băiat de 25 de ani, care le însoțea pe cele două fete, încă este căutată. Aproape cu certitudine, și acesta este cetățean român.
În apropierea locului în care cei trei tineri (un băiat și două fete) au dispărut în apă a fost găsit parcat un automobil cu număr de înmatriculare de România. Cei trei tineri coborâseră, se pare, pentru a face baie, fiind însă surprinși de o viitură.
Românii aflați în zona din Italia afectată de inundații pot solicita asistență la Consulatul General al României din orașul Trieste. În circumcripția Consulatului General al României la Trieste se află regiunile Friuli Venezia Giulia și Veneto.
În cinstea Zilei Mondiale a Mediului, în România se semnează un Memorandum pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov.
Ziua Mondială a Mediului se serbătorește în data de 5 iunie. Memorandumul va fi semnat în după-amiaza de 3 iunie 2024, în prezența premierului Marcel Ciolacu.
Potrivit unui comunicat transmis de Guvernul României, semnarea Memorandumului va avea loc în Pădurea Balotești.
Ziua Mondială a Mediului se sărbătorește începând cu anul 1972, conform unei decizii a ONU.
În comuna Cozieni din județul Buzău, tensiunile au atins cote maxime după ce un locuitor a postat pe rețelele sociale informații compromițătoare despre o proprietate din localitatea Ostrov, jud. Tulcea, despre care se presupune că aparține primarului. În urma dezvăluirilor, primarul ar fi reacționat vehement, strigând în primărie: “M-au nenorocit!”.
Foto: researchgate.net
Investigațiile inițiale au arătat că proprietatea respectivă este deținută de concubina…
În Republica Moldova vor funcționa secții de votare pentru alegerile europene din anul 2024, deși Republica Moldova încă nu este membră UE.
Secțiile din Republica Moldova vor fi deschise la data de 9 iunie 2024, ca și cele din țările membre UE. În Republica Moldova, la aceste alegeri vor vota acele persoane care dețin cetățenia unei țări membre UE – pe lângă cetățenia Republicii Moldova. Este vorba de persoane care dețin cetățenia României sau a Bulgariei.
În total, în Republica Moldova vor funcționa 52 asemenea secții de vot. Cele mai multe dintre ele vor fi în orașul Chișinău.
În toamna anului 2024, în Republica Moldova vor fi alegeri prezidențiale. Actuala șefă a statului, Maia Sandu, va candida pentru cel de-al doilea mandat.
După cazul fostului prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, care a fost pus sub acuzare pentru trafic de influenţă, premierul Marcel Ciolacu a declarat că ar trebui impuse reguli clare ca atunci când părăseşti funcţia de ofiţer, să nu ai voie, o perioadă de timp, să faci consultanţă politică.
„Poate prin contractele pe care le semnezi când eşti ofiţer în interiorul instituţiei, să fie nişte reguli foarte clare: în momentul în care părăseşti funcţia, nu ai voie o perioadă de timp să faci consultanţă politică sau în domeniul pe care l-ai gestionat. La un moment dat trebuie reglementat. Cel mai corect ar fi printr-o lege. (…) Un cadru legislativ în care să vorbeşti cu toate instituţiile, eu nu văd alt cadru decât CSAT. Ori parlamentul să cheme toate instituţiile şi apoi să legifereze, în ultimă instanţă. Până atunci, anumite reguli ar trebui trase. Nu ştiu dacă domnul Coldea este vinovat sau nu este vinovat şi nici nu este treaba mea, este treaba magistraţilor. În momentul în care deja există anumite măsuri date de către un magistrat, înseamnă că este ceva întemeiat. Se aduc atingeri instituţiilor statului. Un stat nu îşi permite aceste lucruri”, a declarat Marcel Ciolacu la Prima News.
El a adăugat că, dacă mai apar astfel de cazuri, atunci va avea statul, în integralitatea sa, de suferit
„Ceva trebuie să se întâmple. Nu contează că îl cheamă Coldea, că îl cheamă Popescu, că îl cheamă Georgescu, important e să nu se mai întâmple aşa ceva, pentru că instituţia în sine are de suferit, şi ca imagine, şi în interiorul ei. (…) Cred că tema este: dacă ai avut acces la anumite informaţii, dacă ai folosit acele informaţii. Să ştiţi că acest lucru se numeşte trădare. Eu văd că nu este vorba de aşa ceva, e vorba de trafic de influenţă, de acte de corupţie. Cu adevărat trebuie reglementat acest lucru, pentru că, dacă mai apar astfel de cazuri, atunci va avea statul, în integralitatea sa, de suferit şi nu cred că este corect, mai ales că statul şi-a făcut datoria, adică ai o anumită pensie decentă. E afectată imaginea României şi a statului român”, a spus premierul.
DNA a anunţat, pe 24 mai, într-un comunicat de presă, că i-a pus sub acuzare pentru trafic de influenţă pe Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, şi pe generalul Dumitru Dumbravă, fost şef în SRI, aceştia fiind plasaţi sub control judiciar pe cauţiune, cu interdicţia de a părăsi teritoriul ţării.
România a încheiat participarea la Campionatele Europene de canotaj Under-19 de la Kruszwica cu un total de zece medalii cucerite (şapte de aur şi trei de argint), clasându-se pe primul loc în ierarhia pe națiuni.
România a cucerit medaliile de aur în probele de patru plus unu rame masculin (Alexandru-Mihai Ilie, Daniel Vasile Chitic, David Costel Chitic, Aurelian Marian Vărgău şi Ştefania-Jakril Băicuşi), dublu rame masculin (Mateus Simion Cozminciuc şi Fabrizio Alexandru Scripcariu), dublu rame feminin (Iulica Maria Ursu şi Gabriela Tivodariu), patru rame feminin ((Stejara Marinica Petruţa Ionela Olariu, Adina Alexandra Florea, Ionela Elena Scutaru şi Bianca Elena Drăghici), schif simplu feminin (Bianca Camelia Ifteni), 8+1 masculin (Gavril Dumbravă, Andrei Perdei, Robert Ioan Murariu, Florinel Gabriel Ureche, Ivan Petcovici, Ştefănuţ Airinei, Samuel Moldovan, Sebastian Claudiu Văcaru şi Ştefania-Jakril Băicuşi) şi 8+1 feminin (Ionela Elena Scutaru, Adina Alexandra Florea, Iuliana Irina Cantoriu, Denisa Ancuţa Nicolaie, Stejara Marinica Petruţa Ionela Olariu, Gabriela Tivodariu, Iulica Maria Ursu, Bianca Elena Drăghici şi Irina Lucia Andreea Despa).
Cele trei medalii de argint au fost cucerite în probele de patru plus unu rame feminin (Sava Elena Danci, Ana Maria Bumbuc, Teodora Lehaci, Elena Maria Toma şi Irina Lucia Andreea Despa), patru rame masculin (Sebastian Vasile Osoianu, Daniel Roman, Darius Florin Simion şi Răzvan Marian Simerea) şi la dublu vâsle feminin (Sonia Teodora Biţă şi Denisa Mihaela Vasilică). De remarcat că la patru plus unu rame feminin au participat doar două echipaje.
Singura finală în care România nu a obţinut o medalie a fost la patru vâsle feminin, în care echipajul compus din Marina Ariana Balint, Ioana Gabriela Cristescu, Francesca Iulia Stejar şi Angela Gabriela Cazacu s-a clasat pe locul al şaselea.
În clasamentul pe medalii, România (șapte medalii de aur, trei de argint, niciuna de bronz) a fost urmată de Italia (4-5-1) şi de Grecia (3-1-0).
Anul trecut, la Europenele de juniori din Franţa, canotorii români au obţinut două medalii de aur şi trei medalii de argint, ţara noastră ocupând locul al doilea pe naţiuni.
Suporterii lui Real Madrid s-au bucurat sâmbătă de câștigarea celui de-al 15-lea trofeu în Liga Campionilor, iar duminică au primit o veste și mai bună: unul dintre cei mai buni jucători din lume a semnat cu “Los Blancos” și urmează să fie anunțat oficial săptămâna viitoare.
Conform jurnalistului Fabrizio Romano, toate documentele au fost semnate, toate detaliile au fost stabilite, iar fanii așteaptă cu nerăbdare anunțul oficial din partea celor de la Real Madrid în zilele următoare: Kylian Mbappe va evolua pentru Real Madrid.
”Kylian Mbappe la Real Madrid, here we go! Toate documentele au fost semnate. Real Madrid, gata să-l anunțe oficial pe Mbappe în săptămâna de după câștigarea Champions League. Mbappe, care a luat decizia din februarie, poate fi considerat acum noul jucător al lui Real Madrid”, a transmis jurnalistul Fabrizio Romano.
🚨⚪️ Kylian Mbappé to Real Madrid, HERE WE GO! Every document has been signed, sealed and completed.
Real Madrid, set to announce Mbappé as new signing next week after winning the Champions League.
Mbappé made his decision in February; he can now be considered new Real player. pic.twitter.com/MMqEp1C0pK
Mbappe, în vârstă de 25 de ani, a transmis oficialilor PSG în februarie că va părăsi clubul atunci când îi va expira contractul, notează DailyMail.
Zvonurile privind o mutare la Real Madrid a atacantului francez curg de mult timp. Mbappe aproape că s-a alăturat Los Blancos în vara anului 2022. Cu toate acestea, s-a întors din drum și a semnat un nou contract cu echipa din Ligue 1.
Cu toate acestea, el va reprezenta în cele din urmă giganții spanioli după ce Fabrizio Romano a raportat că totul a fost convenit și a spus că Mbappe a semnat un contract cu clubul.
Real Madrid a câștigat pentru a 15-a oară trofeul Ligii Campionilor la fotbal, iar un român se numără printre cei care au beneficiat de acest succes.
Marius este originar din Buzău, dar locuiește în Madrid de peste 30 de ani. În timpul unei vacanțe de iarnă petrecute în Brașov, a avut inspirația să își încerce norocul la pariuri. Cu doar 2 euro pariați, Marius a reușit să câștige. Pe bilet avea mai multe meciuri de fotbal, tenis și baschet, notează știrileprotv.ro.
Finala Ligii Campionilor, în care Real Madrid a triumfat, a fost evenimentul care i-a adus câștigul. După impozitare, Marius se va bucura de un premiu în valoare de 600.000 de euro.
Într-un eveniment memorabil pentru fanii artelor marțiale mixte, Islam Makhachev (32 de ani) l-a învins pe Dustin Poirier (35 de ani) în main eventul galei UFC 302. Această confruntare a avut loc la categoria lightweight, iar Makhachev și-a păstrat centura într-o demonstrație de forță și determinare.
Dustin Poirier este recunoscut pe scară largă drept cel mai mare luptător UFC care nu a reușit niciodată să obțină un titlu necontestat, iar Islam Makhachev s-a asigurat că această afirmație rămâne valabilă sâmbătă seara, când l-a învins în runda a cincea pentru a-și păstra titlul la categoria ușoară în cadrul UFC 302, desfășurat la Prudential Center, notează espn.
Highlights Islam Makhachev vs Dustin Poirier. Islam accepted the challenge from Dustin to box with him and Islam outbox Dustin. Crazy fight between the two, fotn. #UFC302pic.twitter.com/JPUz05yzAi
Makhachev a trebuit să lupte din greu împotriva unui adversar rezistent care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-l detrona pe luptătorul nr. 1 din UFC, în fața unei mulțimi care dorea cu disperare să-l vadă pe Poirier îndeplinindu-și visul.
Sportivul din Dagestan, Islam Makhachev, a dominat întreaga luptă împotriva lui Dustin Poirier. Victoria a venit printr-o tehnică cunoscută sub numele de „ghilotină” în runda a cincea. Islam a prins piciorul stâng al lui Dustin și a așteptat momentul potrivit pentru a-l prinde în capcană, în timp ce americanul încerca să execute o lovitură. Cu o mișcare rapidă, l-a răsucit și a intrat într-un control la sol. După câteva secunde de luptă, Poirier a fost obligat să cedeze.
Momentul victoriei a fost însoțit de scene emoționante. Khabib Nurmagomedov a sărit în ring pentru a-și îmbrățișa discipolul, Islam. În timp ce alți luptători UFC încercau să ajungă în ring pentru a-l felicita, Usman Nurmagomedov a fost scos din arenă.
“Nu sunt 100% sigur dacă e ultima mea luptă. Vreau să le mulțumesc tuturor care au fost alături de mine în această călătorie. M-au ajutat să devin omul care sunt acum!”, a declarat Dustin Poirier.
