TAINA CUNUNIEI

Taina Sfintei Cununii este Taina prin care, un bărbat şi o femeie în mod liber
ACCEPTĂ SĂ TRĂIASCĂ împreună în scopul desăvârşirii şi a creşterii
copiilor.
Ei primesc prin rugăciunea preotului harul divin care sfinţeşte legătura lor.
Familia este cea mai veche instituţie - fiind întemeiată de Dumnezeu în rai
prin cuvintele “Nu este bine să fie omul singur pe pământ, să-i facem ajutor
potrivit pentru el”. (Facere 2,1). În Noul Testament, participând la nunta din
Cana Galileii, Mântuitorul a sfinţit LEGĂTURA NUNȚII (SIMPLA
PREZENȚĂ A LUI DUMNEZEU ESTE SFINȚITOARE).
Cununia este Taina de UNIRE A BĂRBATULUI CU FEMEIA. Taina li se
dă prin preot care conlucrează cu harul Sfântului Duh la ACEASTĂ UNIRE.
Cei doi devin prin aceasta Taina un singur trup.
BĂRBATUL ȘI FEMEIA NUMAI ÎMPREUNĂ ALCĂTUIESC
UMANITATEA COMPLETĂ.
Săvârșitorul Tainei este episcopul sau preotul. Primitorii sunt doi creștini
ortodocși CARE TREBUIE SĂ FIE DE SEX DIFERIT.
Cei care urmează să se căsătorească trebuie să dovedească preotului că au
fost botezați și că au îndeplinit condițiile pe care le prevede statul pentru
încheierea căsătoriei civile (adică AU CERTIFICAT DE CUNUNIE).
Biserica Romano- catolică se deosebeşte DE ORTODOCȘI atunci când
explică TAINA CUNUNIEI. EI CONSIDERĂ CĂ SĂVÂRȘITORUL TAINEI
CUNUNIEI NU ESTE PREOTUL SAU EPISCOPUL CI MIRELE ȘI
MIREASA (TINERII) - preotul ESTE NUMAI martor din punctul lor de
vedere.
Protestanții au împrumutat de la catolici această eroare. La ei pe lângă faptul
că nu se consideră CUNUNIA a fi taină (este doar o binecuvântare).

1
 Accentul binecuvântării se pune nu pe pastorul care săvârșește această
binecuvântare ci pe miri (tineri) – ei se unesc, ei își jură fidelitate, înțelegere,
iertare s.a. Această concepţie este susţinută de toate cultele protestante.
ORTODOCȘII RĂSPUND ACESTOR ERORI: Tainele se săvârşesc de
către Preoţia sacramentală, pentru că numai preoţii sunt “iconomi ai Tainelor lui
Dumnezeu” (I Cor. 4, 1). NICI ÎN Vechiul Testament nu erau lăsați evreii să
săvârșească cele sfinte la Templu – ci săvârșeau prin preoții sacramentali.
Unele culte protestante anumiți luterani, biserica metropolitană, anumiți
anglicani acceptă unirea dintre persoane de același sex (homosexuali și lesbiene)
și îi binecuvântează în biserica lor. Ei motivează faptul că iubirea nu are limite
prin sex.
Practica modernă de căsătorie a persoanelor de acelaşi sex, pe care au
acceptat-o unele culte protestante, chiar şi pastorii lor, este cu totul opusă Sf.
Scripturi şi Sf. Tradiţii şi reprezintă o contrazicere a omului ca fiinţă religioasă.
Omul a fost creat dintru început ca bărbat și femeie – aceasta este conform
Sf. Scripturi. Aceasta este căsnicia dorită şi creată de Dumnezeu. Căsnicia nu
înseamnă numai sexualitate. Nu este la îndemâna omului de a schimba firea pe
care a rânduit-o Dumnezeu în căsnicie.
Este posibilă şi căsătoria celor care au mai fost căsătoriţi şi divorţaţi?
ESTE POSIBILĂ - DAR ACEASTA NU MAI ESTE TAINĂ CI
IERURGIE (BINECUVÂNTARE SPECIALĂ). RUGĂCIUNILE DE LA A 2
CĂSĂTORIE NU SUNT RUGĂCIUNI DE TAINĂ, CI SIMPLE
BINECUVÂNTĂRI.
Biserica Ortodoxă îngăduie divorţul şi recăsătorirea, pe temeiul textului
Matei 5, 32.
Biserica Romano-catolică nu îngăduie divorţul pentru nici un motiv, ci
numai “separarea de masă şi pat”, în scopul împăcării.
Formula Tainei CUNUNIEI este întreită şi anume: “Se cunună robul lui
Dumnezeu, (numele) cu roaba lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui şi al
Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.”
2
 Insuşirile căsătoriei sunt: unitatea şi indisolubilitatea. Unitatea constă ÎN A
AVEA O SINGURĂ FEMEIE. Indisolubilitatea înseamnă că căsătoria este
pentru toată viaţa.
SCOPUL PRINCIPAL AL CĂSĂTORIEI ESTE :

 naşterea de prunci,
 desăvârşirii soţilor,
 împlinirea personală prin iubire.
Deosebiri confesionale
În Biserica Ortodoxă şi Catolică Cununia este Sf. Taină.
Protestanţii şi neoprotestanţii îi neagă calitatea de Taină, afirmând că ea este
numai consimţământul reciproc pe care şi-l dau viitorii soţi, de a întemeia o
familie. De aceea, ritualul lor este foarte simplu.
Când este indicat să fie săvârșită Taina Căsătoriei în Biserică?
În vechime, Căsătoria se săvârșea dupa Liturghia de duminică. La acest
eveniment, participă întreaga comunitate.
Cununiile săvârșite sâmbăta SUNT SUB O PRACTICĂ necanonică, pentru
că petrecerile țin până duminicș dimineața, lucru care nu mai face posibilă
participarea credincioșilor la Liturghia de duminică. Indicat este ca ele să fie
săvârșite DUMINICA, VINEREA, MIERCUREA. Nu se fac nunți în perioada
postului.
Când admite Biserica desfacerea căsătoriei?
Biserica admite desfacerea căsătoriei doar în două situații:
a) când ambii soți au hotărât să intre în monahism;
b) pe motiv de adulter.
Câte căsătorii sunt permise?
Biserica Ortodoxă îngăduie cu pogorământ trei căsătorii. Biserica face acest
lucru pentru a nu lăsa pe cei care au divorțat și trăiesc împreună, să viețuiască în
3
păcat, fără binecuvântarea lui Dumnezeu. A patra căsătorie este oprită cu
desăvârșire în Biserica Ortodoxă.
Când se oficiază a doua căsătorie?
A doua căsătorie?
A DOUA CĂSĂTORIE se oficiaza în cazul în care cei doi miri au mai fost
căsătoriți. În cazul în care unul dintre miri nu a mai fost căsătorit, se ține seama
de rânduiala primei căsătorii.
Căsătoria nu este permisă nici între rude de sânge și rude prin alianță, până la
gradul 7. Și între copiii celor doi soți din căsătorii anterioare se consideră că
există o legatură de rudenie, ca și în cazul copiilor adoptați.
Există o restricție și în ceea ce îi privește pe preoți.
Astfel, un preot hirotonisit fără a fi căsătorit nu se mai poate căsători ulterior.
Nu există în schimb nici o restricție privind căsătoria între două persoane
care au deja copii.
Totodată, cei căsătoriți civil pot veni oricând să se cunune în biserică, oricât
de mult timp ar fi trecut de la încheierea căsătoriei.

ÎNTREBĂRI
1. Este îngăduit SĂ TE CUNUNI CU UN neortodox sau necrestin?
Căsătoriile între ortodocși și alți creștini nu sunt permise de canoanele
Bisericii Ortodoxe, ÎNSĂ DE OBICEI CÂND APARE O SOLICITARE SE
APROBĂ PRIN DISPENSĂ DE LA CANOANE, CU ÎNGĂDUINȚA
EPISCOPULUI.
Nu se poate renunța la canoane, dar este firesc să se acorde dispense, așa
cum există DISPENSE și în cazul postului PENTRU CEI ÎN NEPUTINȚĂ
DE A POSTI.

4
 Condiția CARE SE PUNE ESTE să-și boteze copiii rezultați din
căsătorie dupa ritul ortodox.
CĂSĂTORIILE MIXTE AU DEVENIT CEVA OBIȘNUIT ÎN AFARA
ȚĂRII (și totuși preoții trebuie să încerce să aducă în ortodoxie pe rătăcit,
dacă nu este posibil abia atunci trebuie să-l îndrume spre episcop).
De altfel, înainte să aprobe oficierea căsătoriei interconfesionale, și
episcopul trebuie să stea de vorba cu cei doi soți și să încerce să îi transmită
celui neortodox căteva dintre principiile ortodoxiei.
De asemenea, celor doi li se cere să îsi boteze copiii rezultați din
căsătorie în credința ortodoxă, dar bineînteles nu este ceva ce poate fi
impus și verificat ulterior.
În schimb, ca și celelalte biserici eterodoxe (nimeni nici catolicii, nici
protestanții) nu oficiază căsătorii între un ortodox și o persoană de altă
religie decât cea creștină.
Dacă nu ești în Biserică deloc, adică n-ai nici o legătură cu creștinismul,
cu Hristos, n-ai fost botezat, atunci e cumva absurd, pentru că nu poți să
oferi taina creștină unui om care nu este creștin, nu pot să oficiezi taina
Sfintei Cununii cu un budist sau musulman. Dar unul dintre soți poate
trece, din dragoste, la credința celuilalt.
O persoană de altă religie se creștinează prin botez, după ce ia
cunoștință de principiile fundamentale ale învățăturii creștine - Dumnezeu,
Sfânta Treime, tainele Biserici. Și abia după aceasta se cunună.

2. Ce rol au nașii de cununie și ce condiție trebuie să îndeplinească?

Nașii au un rol foarte important, deoarece ei devin părinți sufletești și
spirituali ai finilor.
Tradiția bisericească cere ca nașii să îndeplinească anumite calități sau
condiții: ei trebuie să fie ortodocși, să cunoască bine credința ortodoxă,

5
Crezul, Catehismul Ortodox, Sfânta Scriptură și să meargă regulat la
Biserică.
Mai mult decât atât la cununie ei : îndeplinesc împreună cu preotul
anumite gesturi sau acte liturgice, între care punerea inelelor în degetele
mirilor, la Logodnă, și punerea și luarea cununiilor de pe capetele mirilor.
Se recomandă ca nașii să fie mai în vârstă decât mirii, pentru a avea mai
multă autoritate în fața lor și mai multă experiență de viață, din care să
împărtășească și viitorilor soți.
Nașii trebuie să fie cununați și să aibă o viață morală exemplară.
Nu pot fi nași cei ce trăiesc în concubinaj, în desfrânare, cei ce nu vor să
aibă și să crească copii, cei bețivi, divorțați și cu nume rău în societate.

3. Ce trebuie să stie și să facă preotul înainte de Taina Cununiei:

SĂ ÎNDRUME TINERII :

 Să fie spovediţi şi împărtăşiţi cu Preacuratele Taine, cu cîteva zile

mai înainte;
 să fie împăcaţi şi cu toate rudele;
 să se îmbrace cuviincios pentru Taina Nunţii, cum se cuvine
creştinilor iubitori de Hristos;
 să vină în biserică, la slujba cununiei, cu multă credinţă, cu evlavie
şi nemîncaţi, pentru a primi ajutorul şi binecuvîntarea lui
Dumnezeu.
TREBUIE SĂ ȘTIE DACĂ NU AU MAI FOST CUNUNAȚI.
DACĂ NU SUNT RUDE DE SÂNGE SAU SPIRITUALE.

6
 4. Când nu poate preotul cununa pe cei doi miri, chiar dacă sunt
ortodocşi ?
Preotul nu poate săvârşi Cununia religioasă în următoarele cazuri:
– Dacă mirii nu cunosc deloc religia ortodoxă şi sunt îndoielnici în
credinţă;
– Dacă nu ştiu cel puţin Tatăl Nostru, Crezul, Psalmul 50 şi Rugăciunile
începătoare, pe care sunt datori să le rostească în timpul cununiei;
– Dacă nu s-au spovedit din copilărie, înainte de cununie;
– Dacă mirii şi părinţii lor sunt rude apropiate;
– Dacă părinţii mirilor nu sunt de acord cu căsătoria fiilor lor.
– Dacă unul dintre miri este logodit şi chiar cununat cu o altă persoană.
– Dacă unul din soţi huleşte în faţă pe Dumnezeu.
În toate aceste cazuri preotul este oprit de Biserică să săvîrşească slujba
cununiei celor doi tineri, până când constată că s-au înlăturat
împiedimentele canonice de mai sus.