Infiintare Si Amenajare Parc in Localitatea Tartasesti, Sat Baldana, Judetul Dambovita

PROGRAM DE IMBUNATATIREA MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPATII VERZI PRIN REA LIZAREA
DE SPATII VERZI IN LOCALITATI

INFIINTARE SI AMENAJARE PARC IN LOC. TARTASESTI
Faza: P.T.+ D.D.E.
INFIINTARE SI AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA

TARTASESTI, SAT BALDANA, JUDETUL DAMBOVITA
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
DATA ELABORARII: MARTIE 2010
PROIECTANT : S.C. EUROROM CONSTRUCT INVEST S.R.L.

BENEFICIAR :PRIMARIA COMUNEI TARTASESTI, JUDETUL DAMBOVITA
1
Faza: P.T.+ D.D.E.
COLECTIV ELABORARE PROIECT:

SEF PROIECT SPECIALITATE:
ING. DIPL. ARH.PEISAGERA: ILEANA NICOLAE
ARHITECTURA PEISAGERA :
ING. DIPL. ARH. PEISAGERA: ILEANA NICOLAE
ING. DIPL. ARH. PEISAGERA: BOGDAN NICOLAE
CONSTRUCTII :
ARH. VERONICA MIHALACHE
INSTALATII DE IRIGATII :
ING. CIRIBASA RADU
LUCRARI DE DRUMURI SI STRUCTURI DE MICI DIMENSIUNI:
ING. CRISTIAN CAITA
ING. KORODI FERENCZ
STRUCTURA:
ING. CRISTIAN CAITA
ECONOMIC:
ECONOMIST ALINA IOJA

2
Faza: P.T.+ D.D.E.
CUPRINS:
A. PIESE SCRISE-VOLI.
Cap. 1. DATE GENERALE
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII
1.2. AMPLASAMENTUL
1.3. FORMA DE PROPRIETATE A TERENULUI
1.4. TITULARUL INVESTITIEI
1.5. BENEFICIARUL INVESTITIEI
1.6. ELABORATORUL PROIECTULUI
Cap. 2. DESCRIEREA LUCRARILOR
2.1. AMPLASAMENTUL
2.2. TOPOGRAFIA
2.3. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI
2.4. GEOLOGIA, SEISMICITATEA
2.5. PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITATI
2.6. DEVIERILE SI PROTEJARILE DE UTILITATI AFECTATE
2.7. SURSELE DE APA, ENERGIE ELECTRICA, GAZE
2.8. CAILE DE ACCES PERMANENTE, CAILE DE COMUNICATIE
2.9. TRASAREA LUCRARILOR
2.10. ANTEMASURATOAREA

3
Faza: P.T.+ D.D.E.
Cap 3. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

3.1. AMENAJARI SPATII VERZI
3.2. IRIGATII
3.3. ALEI
3.4. DOTARI SI MOBILIER URBAN
3.5. STRUCTURI
Cap 4. CAIETE DE SARCINI
4.1. AMENAJARI SPATII VERZI
4.3. IRIGATII
4.4. ALEI PIETRIS
4.6. STRUCTURI
Cap 5. CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV
Cap 6. DEVIZ GENERAL
Cap 7. GRAFICUL DE ESALONARE AL LUCRARILOR CU VALORILE AFERENTE

4
Faza: P.T.+ D.D.E.
B. PIESE DESENATE-VOLII.
AP= Arhitectura peisagera

AP 01 - Plan de incadrare in zona
AP 02 - Plan de situatie existenta
AP 03 - Plan situatie propusa - amenajare
AP 04 -Plan trasare
AP 05 - Detaliu alee pietris
AP 06 - Detaliu gard plasa
AP 07 - Detaliu banca odihna
AP 08 -Detaliu cos gunoi
AP 09 - Stalp iluminat
AP 10 - Toaleta ecologica
AP 11 -Detaliu complex de joaca
AP 12 - Detaliu leagan
AP 13 - Detaliu rotativa
AP 14 - Detaliu balansoar
sc.1:1000
sc.1:500
sc.1:250
sc.1:200
sc.1:20
sc.1:20
sc.1:10
sc.1:25
Sc 1:25
Sc 1:20
sc.1:50
sc.1:25
sc.1:20
sc.1:20
I=Irigatii
I 01 - Plan thnic sistem de irigatii
I 02 - Plan de acoperire sistem de irigatii
sc. 1:250
sc. 1:250
R=Structuri
R 01 - Detaliu structura: banca, cos
R 02 - Detaliu structura: stalp iluminat
R 03 - Detaliu structura: complex tip 2
R 04 - Detaliu structura: leagan, rotativa
R 05 Detaliu imprejmuire gard
sc. 1:20
sc. 1:10
sc. 1:20
sc. 1:20
sc. 1:10

5
Faza: P.T.+ D.D.E.
Capitolul 1. DATE GENERALE
1.1.
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII:
INFIINTARE SI AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA TARTASESTI, SAT BALDANA,

JUDETUL DAMBOVITA
1.2.
AMPLASAMENTUL
SAT BADANA, JUDETUL DAMBOVITA teren intravilan: 5 000mp;

- infiintare parc: 5 000mp; Este situat pe DE787, in zona adiacenta zonei de locuinte, cu acces
catre acesta din DN 71.
1.3.
FORMA DE PROPRIETATE A TERENULUI
Terenul pentru care s-a intocmit prezenta documentatie, apartine domneniului public
administrat de Primaria Comunei Tartasesti si este situat in intravilanul acesteia. Folosinta
actuala este de spatiu verde public. Destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism este
de spatiu verde public cu acces nelimitat.
1.4.
TITULARUL INVESTITIEI
PRIMARIA COMUNEI TARTASESTI

1.5.
BENEFICIARUL INVESTITIEI
Beneficiarul investitiei este PRIMARIA COMUNEI TARTASESTI cu sediul in JUDETUL

DAMBOVITA tel: 0245-261261, 261239 / fax: 261261, 261239 reprezentata prin Primar
COSTACHE IONEL CRISTIAN in calitate de achizitor.
1.6.
ELABORATORUL PROIECTULUI
Elaboratorul proiectului este S.C. EUROROM CONSTRUCT INVEST S.R.L. cu sediul social
in strada Poienitei, nr.18, Ploiesti, Judetul Prahova, telefon/fax: 0722222993 / 0344103724
inmatriculata la Registrul Comertului cu nr. J29/1668/31.07.2006, cod unic de inregistrare
RO 18895669.

6
Faza: P.T.+ D.D.E.
Capitolul 2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR
2.1.1. AMPLASAMENTUL
Terenul ce face obiectul prezentei documentatii este situat in comuna Tartasesti.
Zona aflata in studiu are urmatoarele vecinatati:
N Terenul primariei Tartasesti
E Terenul primariei Tartasesti
S Drum de exploatare
V Terenul primariei Tartasesti
Suprafata totala a terenului este de 5 000 mp; Zona aflata in studiu nu prezinta nici o
amenajare.
2.1.2. TOPOGRAFIA
Judetul Dambovita - Situat in partea de sud a Carpatilor Meridionali, in zona de
contact a Campiei Romane cu Subcarpatii Munteniei, judetul Dambovita are un relief variat
ce se desfasoara in trepte: la nord se inalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre
sud zona dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma Candesti, in continuare, campia
inalta a Targovistei si campia Titu.
Se invecineaza la vest cu judetul Arges, la est cu judetul Prahova, la sud-est cu
judetul Ilfov, la sud cu judetele Giurgiu si Teleorman si la nord cu judetul Brasov.
Comuna TARTASESTI este situata in extremitatea de sud est a judetului Dambovita
la cca 30 Km fata de Bucuresti. A facut parte din Judetul Ilfov pana in anul 1981, cand a
trecut la Judetul Dambovita in urma reorganizarii administrative, conform Legii 2/1980.
Comuna Tartasesti este localizata la 44 34.6' Nord, 25 48.8' Est.
2.1.3. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI
Date climatice :
Temperatura medie anuala :
+ 10,5C
Temperatura maxima absoluta:
+ 39,2C
Temperatura minima absoluta:
- 27,0C
Precipitatii medii anuale:
550-600 mm/mp
Sarcina data de vant:
Gv= 70 kgf/mp
Sarcina data de zapezi:
Gz= 100 kgf/mp
Intensitatea macroseismica:
VII
7
Faza: P.T.+ D.D.E.
Factorii climatogeni
In desfasurarea diferitelor procese si fenomene climatice
influentate de fluxul
radiatiei solare si circulatia ganerala a atmosferei, un rol important ii revine si suprafetei

subiacente active.
Circulatia generala a atmosferei, si in cazul bazinului Dambovitei, constitue principala
cauza a variatiilor neperiodice ale vremii, imprimand climei, in acelasi timp, un caracter
dinamic. Se simte actiunea celor patru sisteme barice, care se manifesta prin doua arii
anticiclonale si doua arii ciclonale. Deci in Romania se simte influenta anticiclonilor Azoric si
Siberian, precum si aria ciclonilor islandez si mediteraneean.
Suprafata subadiacenta activa se impune, de asemenea, ca un important factor
climatogen. Dispunerea diferitelor tipuri de relief atrage dupa sine numeroase schimbari, in
raport de altitudine, a o serie de elemente climatice.
Precipitatiile atmosferice
Repartitia teritoriala si evolutia regimului precipitatiilor atmosferice prezenta un
deosebit interes practice si teoretic, deoarece, pe de o parte, apa, provenita din ploi si din
topirea zapezilor, constituie principala sursa de alimentare a raurilor iar pe de alta parte
constitue rezerva si umezeala necesara plantelor.
Ca si temperatura, precipitatiile urmeaza zonalitatea verticala, in sensul ca cele mai
mari cantitati de precipitatii cad pe culmile montane ale bazinului- 1200 mm, valorile
acestora scazand pe masura ce altitudinea scade. Valorile medii anuale sunt de 789.5 mm
la Cetateni, 782.0 mm la Voinesti.
In lunile de iarna precipitatiile inregistreaza valori cuprinse intre 27.0 mm si 52.0 mm,
valori care incep sa creasca odata cu luna martie ajungand in lunile de vara la valori
de110.2 mm, dupa care incep din nou sa scada ajungandu- se in luna noiembrie la 51.0
mm.
Ca o concluzie generala se poate spune ca cele mai mari precipitatii cad in lunile de vara iar
cele mai mici in lunile de iarna.
Cele mai mari valori ale precipitatiilor inregistrate in 24 de ore sunt : 40.0 mm la
Voinesti.
In timpul sezonului rece cele mai multe precipitatii cad sub forma de ninsoare, iar
8
Faza: P.T.+ D.D.E.
cand temperaturile solului si aerului sunt mai mici de 0 C, zapada se asterne sub forma
unui strat cu grosimi considerabile. Daca urmarim numarul de zile cu ninsoare observam
urmatoarea situatie : 36.8 zile cand precipitatiile cad sub forma de zapada, iar cantitatile de
apa depasesc 0.1 mm.
Alte fenomene climatice
Ceata - acest fenomen meteorologic se dezvolta in bazinul Dambovitei mai ales la
inceputul primaverii si sfarsitul toamnei.
Roua -
se produce de regula la nivelul vegetatiei ierboase, in primele ore ale
diminetii de vara. Acest fenomen se produce pe un interval de 100- 120 zile pe an.
Bruma - poate sa apara atat toamna, cat si primavara. Desi intervalul cu prezenta a
brumei este aproape acelasi, regimul anual al zilelor cu acest fenomen atmosferic indica un
numar ridicat in zona subcarpatica 58,9 zile la Voinesti, fata de cea de la campie-31 de zile.
Vanturile
Vantul este un element climatic cu actiune discontinua, caracteristicile lui reiesind din
directia, durata si intensitatea. Regimul vanturilor se afla in stransa legatura cu deplasarea
principalelor mase de aer si cu conditiile locale de relief. Valoarea medie a vantului este de
2.0 m/s. vantul atinge valori mai mari in timpul iernii si la inceputul primaverii (2.4m/s), iar
cele mai mici valori caracterizeaza lunile de vara (1.4m/s- iulie).
Din datele statie meteo Voinesti viteza cea mai mare o au vanturile cu directia estica2.2m/s, si vanturile de vest cu 2.1 m/s. cea mai mica intensitate o au vanturile de nord est1.1m/s.
In ceea ce priveste frecventa vantului pe directii la Voinesti ponderea este detinuta de
vanturile de nord vest (17.2%), urmata de vanturile de sud cu 11.6% si cele de sud-est cu
10.5%. Cea mai mica frecventa o au vanturile de nord-est cu o pondere de 0.5%, si cele de
est cu 2.1%.
Valorile calmului atmosferic sunt din cele mai mici de 5%. In regiunile de campie
valorile sunt mai ridicate de 18.9%, valoarea maxima a calmului atmosferic inregistrandu-se
in spatiul subcarpatic, unde calmul atmosferic detine valoarea de 42.6%.
2.1.4. GEOLOGIA, SEISMICITATEA
Geomorfologic, zona studiata se incadreaza in caracteristicile regiunii
Campia Romana.
Structural, compozitia solului este, in general, din clasa argiluvisolurilor
9
Faza: P.T.+ D.D.E.
Stabilitatea zonei
Zona amplasamentului are stabilitatea generala si locala asigurata si nu este supusa
viiturilor de apa sau inundatiilor.
Seismicitatea
Conform STAS 11100/1-77 corelat cu Normativ P100/92 rezulta pentru Judetul Dambovita,
implicit pentru zona amplasamentului zona de seismicitate "C".
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054/77 adancimea de inghet a amplasamentului este de 1,00m
2.1.5. PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITATI
Proiectul tehnic INFIINTARE SI AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA
TARTASESTI, SAT BALDANA, JUDETUL DAMBOVITA este elaborat in vederea realizarii
unui parc ecologic pe domeniul public al Comunei Tartasesti, cu scopul maririi suprafetei
de spatiu verde ce revine locuitorilor din acesta localitate.
Proiectul tehnic si detaliile de executie fac obiectul unei singure documentatii. Acesta
se compune dintr-un volum de piese scrise care cuprinde:
-memoriile
-listele de cantitati
-devizele pe categorii de lucrari
-deviz pe obiect
-deviz general
-extrase de resurse materiale, manopera, utilaje, transport
-lista dotari
si un volum de piese desenate pentru toate specialitatile .
2.1.6. DEVIERILE SI PROTEJARILE DE UTILITATI AFECTATE
Nu este cazul.
2.1.7. CAILE DE ACCES PERMANENTE, CAILE DE COMUNICATIE
Accesul in zona studiata se poate face la nivel pietonal si carosabil. Terenul este situat
pe DE787, in zona adiacenta zonei de locuinte, cu acces catre acesta din DN 71.
2.1.8. TRASAREA LUCRARILOR
Trasarile se vor efectua conform planului de trasare corespunzatoare PARCULUI
DIN SATUL BALDANA - plansaele AP 04 .
Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin care
se transpune pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari.
Ca prima etapa, se delimiteaza pe teren zonele care vor fi amenajate, conform
proiectului. Dupa efectuarea terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului
de amenajare, in etape, conform esalonarii lucrarilor de executie, incepand cu fixarea locului
liniilor importante ale desenului: axele principale si schema generala, terminand cu detaliile.
10
Faza: P.T.+ D.D.E.
Pe suprafete intinse, pichetarea se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor

uzuale.
2.1.9. ANTEMASURATOAREA
Proiectul propune realizarea amenajarii PARCULUI DIN SATUL BALDANA la nivel
de:
- amenajari spatii verzi instalare material dendro floricol: 206 arbori ( 197 buc foiosi si 9
buc rasinosi), arbusti 1907 (1778 buc foiosi si 129 buc rasinosi ), gard viu din arbusti foiosi
512 ml si 3850 mp gazon;
-realizare iluminat functional cu panouri fotovoltaice = 12 stalpi cu panouri solare ;
-realizare instalatie de irigat automatizata pe intreaga suprafata de spatiu verde amenajata
-montarea de mobilier urban: banci 15 buc, cosuri de gunoi 15 buc,
-realizarea a doua spatii de joaca pentru copii dotate cu diferite echipamente pentru
joaca copiilor de diferite varste si zone de odihna pe suprafata de nisip totalizand 225 mp
-realizare alei din pietris 498 mp
-dotarea cu toalete ecologice 3 buc, conform listelor de cantitati.

11
Faza: P.T.+ D.D.E.
CAPITOLUL3.MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

3.1. AMENAJARE SPATII VERZI
MEMORIU TEHNIC
Proiectul tehnic INFIINTARE SI AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA
TARTASESTI, SAT BALDANA, JUDETUL DAMBOVITA presupune:
-
infiintarea de noi spatii verzi care actualmente sunt neamenajate cu vegetatie si

marirea suprafetei de spatii verzi in Comuna Tartasesti;
realizarea unui sistem automatizat de irigatii pe toata suprafata noului parc;
dotarea cu mobilier urban, in vederea imbunatatirii si reabilitarii infrastructurii publice

urbane;
Elaborarea documentatiei in faza P.T. + D.D.E a proiectului INFIINTARE SI

AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA TARTASESTI, SAT BALDANA, JUDETUL
DAMBOVITA s-a facut pe baza temei de proiectare elaborata de beneficiar, a studiului de
fezabilitate si a legislatiei in vigoare cu privire la interventiile de specialitate in domeniul
spatiilor verzi :
- Ordinul nr.863/2008 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din
Hotararea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea continutului - cadru al documentatiei
tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii.
- Hotararea privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, hotarare nr.321/2005,
republicata in 2008;
- Hotarare privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului,
hotarare nr.1408/2007;
- Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane;
- OUG nr. 15/2009 pntru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului
asupra mediului.
Acest proiect isi propune sa aiba un impact pozitiv asupra calitatii vietii pentru locuitori
si sa contribuie la cresterea biodiversitatii din zona.
Prin acest proiect se urmareste crearea unor spatii optim rezolvate functional si estetic, cu
impact pozitiv deosebit asupra mediului natural si social, marirea confortului urban si
imbunatatirea calitatii mediului in concordanta cu obiectivele generale ale Programului de
imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati.

12
Faza: P.T.+ D.D.E.
SITUATIA EXISTENTA
Caracteristicile principale ale zonei
Terenul pe care se va infiinta parcul are suprafata de 5 000 mp, fiind in prezent un
teren viran, cu vegetatie spontana, fara valoare decorativa. Zona nu prezinta sistematizari
peisagistice sau dotari urbane: lipsesc aleile, arborii si arbustii, precum si orice forma de
mobilier urban. Trerenul nu prezintanici o diferenta de nivel.
SITUATIA PROPUSA
Prin interventii complexe, adecvate, acest teren cu suprafata de 5 000 mp va putea fi
amenajat ca parc public, cu dotari ce se vor adresa tuturor varstelor, prilej de intalnire si
petrecere a timpului liber in zona. Aceste deziderate se vor realiza prin crearea de locuri de
joaca si de spatii de odihna intr-un cadru plantat, propice pentru promenada si relaxare .
Solutia a tinut seama de necesarul vegetal al unui parc public folosind arbori, arbusti
si subarbusti pentru a crea diferite perspective.
Nucleul sitului a fost reprezentat de o piateta care poate fi folosit ca si loc de intalnire.
In imediata apropriere datorita modului in care a fost tratat spatiul avem loc de joaca pentru
copii, , precum si zone de odihna. Aceste zone s-au amplasat alveolar de-a lungul aleilor
ele fiind foarte usor de accesat si in acelasi timp deschizandu-se catre compozitii vegetale
deosebite. Accesele (principal si secundare) in parc s-au dat din drumul de exploatare DE
787 (pamant). Trasarea lor a fost conditionata de necesitatea locatarilor de a ajunge cu
foarte mare usurinta in toate punctele de interes. Designul parcului este unul liber punand in
valaore toata suprafata alocata parcului. Cu ajutorul vegetatiei s-a realizat o zona tapon
intre terenurile cu care se invecineaza parcul. Vor exista accente vegetale cromatice si de
volumetrie care se vor profila pe masivul de arbori si arbusti perimetral amplasati. (exemplu
arbori amplasati perimetral - Platanus acerifolia). Vegetatia propusa urmareste
imbunatatirea factorilor de microclimat local si in acelasi timp crearea unei ambiante si
ambient deosebit si remarcabil.
Ca urmare a amenajarii acest spatiu se va transforma intr-un nucleu la nivelul intregii
localitati, indeplinand functiunile caracteristice de parc si in acelasi timp raspunzand la
cerintele contextului din care face parte.
Lucrarile necesare cuprind:
Pregatirea terenului, curatarea solului de deseuri si selectarea acestora:
-incorporarea celor, dure, nonbiodegradabile;
-incarcarea deseurilor biodegradabile si transportul acestora la groapa de gunoi
-reciclarea deseurilor care se preteaza la acest proces
Plantarea de material dendrologic de calitate - arbori si arbusti din specii de foiosi

si rasinosi care indeplinesc cerintele functionale si estetice ale zonei. Alegerea
acestora s-a facut pe criterii de adecvare la conditiile de mediu si crearea unei
ambiante placute, atractive. In vederea plantarilor se va imbunatatii substratul
prin aport de pamant vegetal
Plantarea de garduri vii din arbusti foiosi.
13
Faza: P.T.+ D.D.E.
Gazonarea cu gazon samanta

Plantele prevazute pentru noua amenajare indeplinesc urmatoarele conditii:
-
Necesita eforturi minime de intretinere (rezistenta naturala la factorii fizico-chimici ai

amplasamentului vizat)
Au rezistenta buna la agresiunea antropica la 3 ani de la instalare (sistemul radicular se

extinde suficient de rapid in sol pentru a le asigura toleranta la tasarea solului )
Nu constituie riscuri suplimentare in zona pentru alergii prin productia de polen si

fructificatii sau prin atragerea insectelor
Nu sunt toxice
In general, speciile de arbori selectate pot asigura umbrirea la scurt timp de la plantare
Impactul estetic si social in peisajul de destinatie este optim pe termen mediu si lung.

14
Faza: P.T.+ D.D.E.
Materialul dendro-floricol selectat pentru amenajarea PARCULUI DIN SATUL BALDANA

este:
NR.CRT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
DENUMIRE
BERBERIS JULIANE
BERBERIS THUMBERGII
CYTISUS PRAECOX
EUONIMUS JAPONICUS
WEIGELLA
LONICERA PILEATA
MAHONIA SP
PIERIS SP
PIRACANTHA
SPHIREA BUMALDA
YUCCA FILAMENTOSA
JUNIPERUS HORIZONTALIS
ACER PSEUDOPLATANUS
ALBITZIA JULIBRISIM
ABIES CONCOLOR
BETULA PENDULA
BETULA PENDULA MULTITULPINAL
CEDRUS ATLANTICA
FRAXINUS EXCELSIOR
MAGNOLIA KOBUS
MALUS FLORIBUNDA
PLATANUS ACERIFOLIA
PINUS NIGRA
PRUNUS CERASIFERA PISARDII
RHUS TIPHINA
TILLIA TAMENTOSA
QUERCUS RUBRA
GRAMINEE
SPIREA VANHOUTEI
BUDLEJA
FORSITHIA INTERMEDIA
PHILADELPHUS CORONARIES
CHAENOMELES JAPONICA
CORYLUS AVELANA
COTTINUS
CORNUS ALBA
SYRINGA VULGARIS
TAMARIX
THUJA COLUMNARIS
CATALPA BIGNOINOIDES PENDULA
TISA FORMA
GARD VIU
GAZON
U.M.
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
ML
MP
CANTITATE
102
60
70
400
115
120
95
138
65
160
150
90
12
1
1
30
14
3
9
5
1
89
5
5
12
9
7
151
21
15
31
6
21
9
9
19
24
18
17
3
1
512
3850
Caracterizarea materialului vegetal propus

15
Faza: P.T.+ D.D.E.
Fiecare arbore si arbust va trebui plantat in conditii bune, intr-o groapa de plantatii
destul de mare (minim 1/1m), in care va fi instalat un sol calitativ pamant pietre (35%
pamant vegetal + 65% pietris 40/60).
Fiecare arbore va fie sustinut de un tutor si o teava pentru distribuirea apei, iar
groapa de sadire va fi ingrosata si aerisita inainte de efectuarea sadirilor.
Dupa plantare, zonele arbustive vor fi acoperite cu un star de 5 cm de scoarta de pin, pentru
a proteja plantele noi de buruieni si a pastra umiditatea solului.
ABIES CONCOLOR BRAD ARGINTIU

Arbore de talia I , frunzis de culoare deschisa verde albastruieargintie.Ace mari 4-6 cm .Rezista la ger si este tolerant la seceta . Soluri
profunde , mijlocii , revene.Tolereaza mai bine fumul si praful atmosferei
PINUS NIGRA PIN NEGRU

Arbore de talia II, cu coroana larg ovoidala. Ace rigide, grupate cate 2,
lungi pana la 14 cm, verzi inchis. Formeaza conuri de 5 8 cm de culoare
deschisa, galbuie bruna, lucitoare. Climat mai bland. Tolereaza seceta;
prefera lumina; se acomodeaza pe sol calcaros. Nu suporta atmosfera
poluata.
ALBIZZIA JULIBRISSIN ARBORE DE MATASE
Arbore de talia III, frunzis elegant foarte fin, inflorirea de durata in
iulie august. Specie repede crescatoare, termofila, soluri bune permeabile
in iernile grele lastarii si ramurile tinere pot degera,insa plantele se refac
prin noi cresteri.
CATALPA BIGNONIOIDES CATALPA

Este un arbor foarte decorativ, cu coroana altoita, ce creste in forma
rotunda, fara a necesita taiere.
Frunzele sunt de un galben - auriu toamna.

16
Faza: P.T.+ D.D.E.
ACER PSEUDOPLATANUS , ARTAR

Arbore de talia I- II, frunze mari palmat lobate, cu 5 lobi, devin galbene toamna. Flori
verzi galbui, apar in aprilie. Raspunde bine la taieri.
BETULA PENDULA:
Arbore de talia II, frunzele devin toamna galbene aurii, rezistent la
ger, nepretentios la fertilitatea solului, evita solurile prea calcaroase si
excesiv umede.Nu este rezistent la seceta excesiva.
FRAXINUS EXCELSIOR FRASIN COMUN

Arbore de talia I , tulpina dreapta, scoarta cenusiu verzuie, frunzele au 9
-15 foliole sesile, verzi inchis,pe dos verzi palid. Flori poligame; fructele
samare.

Inaltime si diametru 4-8m, forma erecta, frunzele rosii inchis, toamna
devenind vinetii. Florile mici, simple, roz, apar inaintea infrunzirii. Se
utilizeaza si pentru garduri vii.
PLATANUS HYBRIDA PLATAN

Arbore de talia I , coroana larga, scoarta decorativa marmorata, cenusie
albicioasa, care se exfoliaza in placi mari neregulate. Frunze mari 3 5
lobi dintati. Produce capitule fructifere sferice, de 2 3 cm, paroase.
Crestere viguroasa, suporta bine tunderea. Specie heliofila, rezistenta la
ger, tolerant la seceta. Rezista la fum si praf.
QUERCUS RUBRA STEJAR ROSU AMERICAN

17
Faza: P.T.+ D.D.E.
Arbore de talia I II, cu tulpina dreapta, are scoarta mult timp neteda si subtire. Toamna
frunzele devin pieloase si se coloreaza in variante nuante de aramiu, rosu pana la brun
roscat. Specie longeviva, crestere mai rapida este uneori afectat de ingheturile timpurii,
suporta semiumbra, este mai adaptabil pe solurile calcaroase si nisipoase.
TILIA TOMENTOSA:
Arbore de talia I, coroana deasa, frunze subrotund-cordiforme,
verzi-inchis, slab lucioase, revers argintiu, pana la cenusiu tomentos,
florile galbene sunt intens parfumate; creste incet, necesita un climat
mai cald, si este adaptabil la seceta, este pretentios fata de lumina, se
adapteaza bine la soluri compacte.
MAGNOLIA KOBUS
Arbore de talia a IIIa. Frunzele sunt simple cu marginea intreaga
sau rar-lobata, acute, scurt-petiolate, alterne, caduce sau persistente.
Florile sunt mari, solitare, hermafrodite (cca 12 foliole, numar mare de
stamine si stile), de culoare roz, alb, purpur, albastru sau verzi-galbui.
Fructul este compus, in forma de con. Se inmulteste prin seminte si pe
cale asexuata (marcotaj, altoire), in soluri fertile.
RHUS TYPHINA OTETAR ROSU
Arbust de 3 8 m , uneori mic arbore, ramificat cu lastari grosi
catifelat parosi, frunzele devin toamna rosii aprins si aramii in diferite
tonuri; florile formeaza panicule terminale compacte, paroase la
fructificare, devin rosii inchis, paroase foarte decorative, mentinandu-se
si iarna. Au crestere rapida, drajoneaza, necesita clima blanda, prefera
un sol cald, calcaros, cresc bine si pe soluri pietroase. Se adapteaza la
lumina si la semiumbra, rezista la poluarea atmosferica.
BUDDLEJA DAVIDII
Creste viguros, de 3-4 m, frunze mari lanceolate verzi cenusii
cu reversul alb tomentos, infloreste in iulie septembrie.Culoarea
florilor este diferita in functie de cultivar. Cresc foarte repede, raspund
bine la taierile de refacere , se pot butasii, sunt termofile ,rezistente la
seceta, cresc bine in lumina dar sunt adaptabile si la semiumbra. Anual
se taie sever putin inainte de inceperea vegetatiei.
BERBERIS THUMBERGII DRACILA JAPONEZA
18
Faza: P.T.+ D.D.E.
Arbust cu tufa deasa pana la 1,5m inaltime avand lastari cu spini simplii , frunzele devin
toamna rosii oranje, fructele rosii lucioase se mentin si dupa caderea frunzelor.Ritm de
crestere mediu, reactioneaza bine la taieri, prefera insorirea si sunt rezistente la seceta.
BERBERIS JULIANE
Ramurile au spini puternici mari trifurcati, crestere viguroasa 2-3 m,
are frunze persistente, toamna capata nuante roscate de intensitati
diferite. Se adapteaza la semiumbra si necesita soluri revene.
CHAENOMELES JAPONICA GUTUI JAPONEZ

Arbust cu inaltimea de pana la 1 m, tufos, cu lastari prevazuti
cu spini rari si frunze lat-ovale, de 3-5 cm, avand stipele mari. Flori
rosii-caramizii, sesile, solitare sau cate 2-4, care imbraca ramurile
timpuriu, in martie aprilie, inaintea infrunzirii depline. Fructe
globuloase, de 4-5 cm, galbene, parfumate.
CYTISUS SCOPARIUS- MATURA VERDE
Arbust 1-2 m, cu ramuri erecte subtiri de culoare verde, sarace in
frunze, mici rare , flori de diferite culori apar in mai iunie , fructele
sunt pastai de 4-5 cm. Creste destul de incet, specie iubitoare de
caldura,nu rezista bine la ger.Au nevoie de locuri insorite si soluri
usoare.Evita solurile calcaroase si pe cele umede.
COTINUS COGGYRIA - SCUMPIE

Cresre de talie mare pana la 5 m, cu frunze care devin toamna
portocalii roscate. Inflorescentele cu flori mici, verzi galbui; in
faza de fructificare ( iunie iulie), drvin plumoase, foarte
decorative, la inceput roz apoi cenusii.Este usor termofila,
rezistenta la seceta, creste arar la lumina cat si la semiumbra.
Nepretentioasa la sol iubitoare de calcar, infloreste mai bine pe
terenurile mai sarace. Rezista la fum.
CORYLUS AVELLANA ALUN
Arbust puternic, pana la 5 - 6 m inaltime. La sfarsitul iernii retine
19
Faza: P.T.+ D.D.E.
atentia prin amentii lungi, galbeni. Forma horticola Contorta are un mare efect pitoresc prin
ramurile si lastarii contorsionati.
LONICERA PILEATA
Arbust creste inalt pana la 0,8 m, ramuri arcuite, lastari subtiri cu
frunze mici, ( 12 25 mm ), verzi intens. Flori foarte mici galben
pal ; fructe mici sferice, violet purpuriu, lucioase de 5 mm.Cresc
repede, lastaresc si suporta tunderea. Rezistenta mica la ger.
Cresc bine la soare, tolereaza si semiumbra. Rezista la poluare.
WEIGELLA FLORIDA
Arbust, formeaza o tufa erecta inalta, pana la 3 m, frunze
pubescente pe fata inferioara; flori roz; infloreste in mai iunie;
creste mai incet; rezista la ger; pretind soluri revene; infloreste bine
la soare dar tolereaza bine si semiumbra .
EUONYMUS JAPONICUS
Arbust cu frunze persistente, tufos foarte ramificat, cu inaltimea
pana la 2 m, frunze verzi inchis, lucioase are forme horticole
bicolore.Suporta foarte bine tunderea. Prefera semiumbra, soluri
mijlocii,chiar calcaroase, sunt rezistente la poluarea atmosferica.
FORSYTHIA X INTERMEDIA
Arbust inalt pana la 3 m, lastari galbeni
maslinii, frunzele sunt oval
alungite, este prima
specie cu inflorire puternica, ramurile se imbraca
aproape in intregime in flori gabene. Crestere rapida,
suporta tunderea si se butasesc foarte usor. Rezista
bine la ger, prefera soluri usoare, fertile, suficient de
calcaroase. Reusesc atat la soare cat si la
semiumbra
SPIRAEA BUMALDA

20
Faza: P.T.+ D.D.E.
Arbust, pana la 0,8 m cu frunzisul tanar roscat, flori roz albe, nu este pretentioasa fata de
sol, se cultiva atat in plina lumina cat si la umbra; rezista la poluarea atmosferica.
SPIRAEA VANHOUTTEI
Arbust viguros de 2 m, frunze verzi- inchis, cu reversul verdealbastrui, remarcabila prin abundenta florilor mici, albe, infloreste in
mai-iunie; nu este pretentioasa fata de sol , se cultiva in plin soare
cat si la umbra; rezista la poluarea atmosferica. Are plasticitate
ecologica cea mai mare, rezista la seceta.
PHILADELPHUS CORONARIUS
Arbust ornamental cu flori parfumate. Ajunge la inaltimea de 3m si la
un diametru de 2.5m, cu flori duble sau semiduble, albe. Specie
rezistenta la ger si sensible la seceta. Prefera locurile insorite.
YUCCA FILAMENTOSA
Tufa alcatuita din frunze liniar-lanceolate, dese lungi, rigide drepte,
cu margini filamentoase, formand o rozeta mare, din mijlocul careia
in iulie-august apar tije florifere inalte de 1,5 2 m, se termina prin
panicule mari cu flori albe-galbui. Prezinta muguri pe radacini; usor
termofila, rezista la seceta si arsita; prefera soluri calde, usoare,
calcaroase, permeabile. Tolereaza si semiumbra, dar nu infloreste.
TAMARIX TETRANDRA CATINA ROSIE

Arbust viguros de 2-4 m inaltime, lastari foarte subtiri, purpurii,
frunze verzi, infloreste in aprilie-mai, inaintea infruzirii depline, flori
roz; cresc repede, rezista bine la ger, suporta bine seceta, nu sunt
exigente fata de sol, cresc forte bne in soluri nisipoase, se adapteza
la concetratiile rdicate de saruri in sol, rezistent la vant, specie
iubitoare de insorire.
PYRACANTHA COCCINEA
Arbust formeaza o tufa erecta inalta de 2 3 m, cu ramuri spinoase,
21
Faza: P.T.+ D.D.E.
frunze semipersistente, verz inchis, lucioase; infloreste bogat in mai-iunie, imbracandu-se in

inflorescente albe, frumusetea deosebita a speciei o constituie fructele abundente viu
colorate in rosu portocalii, sensibil la boli criptogamice, rezistente la ger si seceta, cresc bine
atat la soare cat si la semiumbra, nepretentioase la sol.
LIGUSTRUM OVALIFOLIUM LEMN CAINESC

Arbust, crestere erecta, ajunge pana la 5 m inltime, frunze de 3 7
cm, verzi inchis, lucioase cu reversul verde galbui. In iernile blande
frunzisul este semipersistent. Flori mici, albe galbui, apar in iunie.
Prefera climat moderat, creste bine la soare si la semiumbra.
THUJA SP
Arbore de talia III, 10-12 m, coroana conica, frunze
solziforme, verde mat pe fata superioara si verde pal pe cea
inferioara, iarna are nuanta de bronz, degaja miros placut, aromatic,
conuri mici, brune -deschis, ovoidale; rezista moderat la ger, putin
pretentioase la soluri prefera soluri reavane, bine drenate,
calcaroase, suporta semiumbra
Arbust tarator inalt pana la 1 m si larg pana la 3 4 m, cu
ramificatii orizontale, lungi, lastari scurti, desi; frunze aciculare, lungi
de 2 6 mm, grupate frecvent cate 3; culoare verde
albastruie.Creste incet, marcoteaza natural, se comporta bine pe
solurile permeabile, calcaroase, suficient de revene. Pot fi cultivati la
lumina si la semiumbra.
Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu
Protectia calitatii apelor:
Materialul vegetal propus pentru amenajare are rezistenta buna la daunatori si la conditiile
de mediu, astfel incat tratamentele fitosanitare necesare mentinerii sale sunt minime (ca si
riscurile de poluare cu pesticide).
Protectia aerului:
In parc se prevede plantarea de arbori, arbusti, plante perene si gard viu precum si
gazonarea peluzelor. Acestea vor contribui la ameliorarea calitatii aerului in zona si in
localitate.
Nu se vor incinera deseuri de orice natura in perimetrul parcului.
22
Faza: P.T.+ D.D.E.
Protectia impotriva radiatiilor:

In parc nu se vor utiliza materiale radioactive
Protectia solului si a subsolului:
Solul degradat se decoperteaza si se degajeaza amplasanmentul in perimetrul noii
amenajari urmand a fi asternut un substrat din pamant fertil.
S-au prevazut circulatii pietonale permeabile.
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:
Suprafata de spatiu verde va fi slab fragmentata in contextul utilitatii propuse. Plantarea
arbusti arbori, gard viu si gazon va contribui la sporirea masei verzi in parc.
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:
Zonele rezidentiale vor beneficia de asemenea de constituirea noului parc prin asigurarea
functiunilor loisir si jocuri de copii in apropiere.
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:
Colectarea si evacuarea deseurilor din parc se va realiza cu ajutorul cosurilor de gunoi fixe
ce vor fi golite zilnic.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase:
Tratamentele fitosanitare se vor face respectand normativele in vigoare, cu substante din
grupele III si IV de toxicitate, doar sub supravegherea specialistilor.
Implicatii asupra mediului inconjurator
Prin amenajarea spatiilor verzi la o calitate superioara se urmareste ridicarea calitatii
mediului prin:
- reducerea poluarii prin absorbtia de CO2
- cresterea confortului ambiental si termic la nivelul zonei.
Conditii generale de receptie
In cadrul receptiei se va verifica aspectul estetic si functional al lucrarilor prevazute.
Procesul verbal de receptie va cuprinde: data efectuarii receptiei amenajarii, functia,
calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea datelor din teren, defectele
observate la elementele supuse verificarii, observatii privind inlaturarea defectelor
constatate.
Asistenta tehnica
Pe parcursul derularii lucrarilor de realizare a zonei verzi se va efectua asistenta
tehnica si verificarea din partea proiectantului si a beneficiarului, prin personal calificat
pentru fiecare etapa de executie, inclusiv in cazurile de aparitie a unor neconcordante de
aplicare a proiectului.
23
Faza: P.T.+ D.D.E.
Urmarirea in timp
Beneficiarul are obligatia de a urmari comportarea in timp a lucrarilor sub exploatare.
In acest sens, observatiile periodice se vor face conform prescriptiilor tehnice in vigoare
pentru fiecare categorie de lucrari in parte.
Conform P 130/97 Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor,
lucrarile la spatii verzi se incadreaza in categoria urmarire curenta .
Intretinerea spatiilor verzi
Planificarea lucrarilor de intretinere si reparatii se fac de catre administratorii spatiilor
verzi respective.
Periodicitatea efectuarii lucrarilor de intretinere la zona verde amenajata cuprinde
intervalul de timp la care lucrarea respectiva se repeta, pentru acelasi obiectiv. In cazul
PARCULUI DIN SATUL BALDANA:
-Gazonul necesita 32 toaletari-tunderi incepand din primavara si pana toamna si doua
fertilizari/an.
-Arbustii necesita toaletari de 2ori/an , odata la 6 luni.
-Gardul viu necesita tunderi de 2 ori /an primavara si toamna
-Arborii necesita toaletare o data pe an, primavara.
Intocmit,
Ing. Dipl. Arh. Peisajului ILEANA Nicolae
3.2. IRIGATII
MEMORIU TEHNIC
DATE GENERALE
Prezentul proiect s-a realizat un sistem de irigatie automatizat pentru spatiul verde
din PARC DIN SATUL BALDANA, COMUNA TARTASESTI, JUDETUL DAMBOVITA.
24
Faza: P.T.+ D.D.E.
Sistemul de irigatii va fi ulterior utilizat si administrat de catre Beneficiar, urmand sa

asigure irigarea automatizata in regim permanent a spatiilor verzi prevazute a fi nou
infiintate in parcul din satul Baldana aflate in administrarea Beneficiarului .
In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii: "C"
normala.
SITUATIA EXISTENTA
Terenul pe care se amenajeaza parcul nu prezinta nici o amenajare.
SITUATIA PROIECTATA
Suprafata totala de spatii verzi ce urmeaza a fi amenajata, masurata conform planului
de situatie pus la dispozitie de Beneficiar este de 5 000 m2 si consta din zone verzi cu
plantatii de arbori, arbusti, plante perene si gazon.
Amplasamentul nu este dotat utilitar cu retea de apa potabila si canalizare
Pentru alimentarea sistemului de irigatii va fi necesara alimentarea cu apa din retea sau
prin forarea unor puturi. Prin proiect se vor propune parametrii si localizarea acestor foraje.
La calcularea timpilor de udare si a cantitatilor de apa, s-a considerat o norma de
5mm/zi (5 l/mp) pentru toate suprafetele considerate, urmand ca pentru zonele mai umbrite
sa se ajusteze timpii de udare corespunzator in faza de exploatare.
Volumul de apa necesar estimat pentru asigurarea acestei norme de precipitatii, in
conditii de lipsa totala a precipitatiilor naturale va fi de:
(5 000m2 x 5 l)/1000 + 10% = 27,5 m3/ ciclu de irigatie
Durata maxima zilnica alocata irigatiei este de 8h (intervalul orar 24:00 06:00),
dimensionarea retelei de alimentare cu apa si a numarului de zone cu functionare simultana
tinand cont de acest factor.
Stropirea suprafetelor de spatiu verde se va realiza cu aspersoare telescopice
instalate subteran,amplasate corespunzator pentru realizarea unei irigatii uniforme pe
intreaga suprafata propusa.
Fiecare zona de irigatie este alimentata din conducta principala prin intermediul unei
vane cu deschidere/inchidere comandata electric. Electrovanele se monteaza ingropat in
camine de vizitare din polietilena ranforsata cu fibra de sticla. In situatiile in care a fost
posibil, electrovanele au fost grupate cate doua in acelasi camin. Amplasarea acestora si
detaliile de montaj in camin pentru fiecare situatie tip sunt indicate in proiect.
Comanda electrica de inchidere/deschidere a electrovanelor este data de un
dispozitiv
de comanda cu alimentare cu baterii, ce se monteaza de asemenea in caminele de irigatii
pentru electrovane.
Modulele de comanda prevazute in acest proiect pot comanda 1 sau 2 electrovane in
masura in care acestea se monteaza intr-un camin cu 1 sau 2 electrovane grupate.
Reteaua de cablu de semnal. Nu este cazul la acest proiect.
Conexiunea electrica intre modulul de comanda si solenoidul electrovanei se realizeaza in
caminul de vizitare folosind conectori rezistenti la apa si umezeala, iar modulele de
comanda au gradul de protectie electrica IP68.
S-a intocmit proiectul de amplasare a aspersoarelor telescopice pentru intreaga
suprafata propusa
(Scara 1:250), apoi in baza acestuia s-a realizat proiectul tehnic pentru sistemului de irigatii,
cu impartirea in zone de udare si indicarea tuturor elementelor de instalatii ce urmeaza a fi
executate subteran.
S-au intocmit detalii de executie pentru echipamentele speciale de irigatii ce urmeaza
a fi instalate subteran
25
Faza: P.T.+ D.D.E.
In baza proiectului tehnic de irigatie s-a determinat numarul exact de aspersoare din
fiecare tip, necesare pentru realizarea proiectului. De asemenea, in baza proiectului tehnic
se face impartirea in zona de irigatie respectiv electrovane considerand numarul maxim de
aspersoare a caror functionare simultana este asigurata de debitul existent la sursa de apa.
Considerand numarul, consumul orar de apa si durata de functionare pentru fiecare
tip de aspersor, s-a calculat consumul zilnic total de apa pentru stropirea spatiilor verzi
propuse, cu aplicarea unei norme de udare de 5mm/zi.
In baza proiectelor realizate s-au intocmit Listele cu cantitati de lucrari, Devizele
estimate de materiale, Lista de echipamente si Caietul de Sarcini pentru executie.
DESCRIEREA SOLUTIEI PROPUSE
Sistemul de irigatii automatizat este o instalatie compusa din tubulatura de apa,
electrovane,componente electrice si aspersoare, destinat sa aduca aportul zilnic de apa
necesar supravietuirii si dezvoltarii corespunzatoare a plantelor, in conditiile climatice locale.
La alegerea solutiei si realizarea proiectului s-a tinut seama de urmatoarele elemente:
- Sa se asigure apa la debitul si presiunea necesara functionarii corespunzatoare a
aspersoarelor amplasate in orice punct al terenului, conform proiectului de stropire.
- Parametrii de pierderi de presiune dinamica si viteza apei pentru a nu provoca
suprasolicitarea tubulaturii si echipamentelor de irigatii, peste parametrii garantati de
producator.
- Sa distribuie apa prin metoda aspersiei pe toata suprafata propusa a functiona ca spatiu
verde, si fara a uda spatiile din beton sau unde nu este necesara irigatia, cu un inalt grad de
uniformitate pentru a reduce la minim consumul de apa si energie.
- Sa asigure irigarea tuturor suprafetelor proiectate, conform cerintelor de mai sus, in timpul
maxim alocat (maxim 8h pe perioada de noapte);
- Sistemul sa poata opri automat irigatia in caz de precipitatii naturale cu o intensitate mai
mare de 5mm.
- Irigarea toturor spatiilor verzi sa poata fi programata unitar de catre utilizator de la un
programator portabil ce va transmite programul stabilit fiecarui modul de comanda din
teren. Este necesar ca programele stocate in modulele de comanda sa nu poata fi
modificate in mod neautorizat.
- Sistemul de control sa fie modular si sa functioneze cu alimentare cu baterii, avand in
vedere distantele mari intre electrovane, iar transmiterea programelor catre modulele de
comanda amplasate teren sa poata fi facuta de la distanta prin radio (ex. din masina ce
ruleaza de-a lungul amplasamentului).
Componentele principale ale sistemului automatizat de irigatii:
a) Coloana de alimentare in sistem inelar, executata din conducta PEID cu De63mm,
care transporta apa de la sursa de apa catre toate suprafetele de teren ce vor fi irrigate din
acea zona. Din coloana principala de alimentare se realizeaza bransamente laterale catre
fiecare zona de spatiu verde ce urmeaza a fi udata automat, prin intermediul unei
electrovane.
b) Electrovana Master se monteaza la fiecare din cele 2 foraje de alimentare, in cabina
capului de foraj sau in apropiere in camin separat, si are rolul de a opri sistemul de irigatie in
caz de ploaie, primind comanda de la un senzor.
c) Electrovanele fac legatura intre coloana de alimentare si grupurile de aspersoare ce
sunt proiectate a functiona simultan. Electrovana este prevazuta cu un dispozitiv de
deschidere/inchidere cu actionare prin impuls electric 9V c.c.
26
Faza: P.T.+ D.D.E.
d) Modulele de comanda dispozitive electronice cu alimentare cu baterii ce

receptioneaza si stocheaza programe si genereaza impulsuri electrice de
deschidere/inchidere pentru
electrovane, in functie de programul rulat. Acestea se monteaza impreuna cu electrovanele
in camine speciale pentru irigatii, conexiunile electrice facundu-se in acelasi camin.
e) Aspersoare dispozitive care imprastie apa pe o suprafata circulara sau rectangulara,
prin aspersie, si sunt conectate in grupuri la o conducta de alimentare ce este alimentata la
randul ei din coloana principala de alimentare printr-o electrovana.
NOTA: Ansamblul format dintr-un grup de aspersoare, tubulatura la care sunt conectate si
electrovana care le alimenteaza se numeste ZONA DE UDARE sau STATIE.
f) Sistemul de Control al irigatiei poate fi programat, stocheaza programul si genereaza
impulsuri de deschidere si inchidere a electrovanelor conform programului memorat.
Sistemul propus pentru acest proiect este modular, special conceput pentru spatiile
verzi pe domeniul public unde spatiile largi si vandalismul constituie o problema.
Programul de irigatie consta din stabilirea orei de pornire, duratei de functionare si a
perioadei de succesiune pentru fiecare electrovana din sistemul de irigatie.
Programul propriuzis se realizeaza pe o unitate de programare cu interfata grafica
LCD si dupa stabilirea tuturor parametrilor se poate memora sau transmite catre modulele
de
comanda instalate in teren.
Transmiterea programelor de la unitatea de programare la modulele de comanda
serealizeaza de la distanta prin radio. In acest sens modulele de comanda instalate in teren
sunt prevazute cu o interfata radio care permite comunicare unitatii de programare cu
modulul de comanda si in acelasi timp are asociat un cod unic ce nu permite transmiterea
programului catre alt modul decat cel caruia ii este destinat, avand in vedere ca toate
modulele functioneaza in aceeasi zona.
Fiecare modul de comanda instalat in caminele pentru electrovane, stocheaza
programul de irigatie care i-a fost transmis si transmite la randul sau prin cablu electric
impulsuri de pornire/oprire pentru fiecare electrovana la care este conectat, in conformitate
cu orarul
programat. Atat modulul de comanda cat si interfata de comunicare radio sunt alimentate cu
baterii de 9V alkaline, garantate de producator sa asigure functionarea sistemului pentru o
perioada de minim un sezon (Martie Noiembrie).
Modulele de comanda folosite in acest proiect pot gestiona 1 sau 2 electrovane.
Avand invedere lungimile mari de trasee pentru care se realizeaza irigatia in acest proiect,
numarul maxim de electrovane care este eficient a fi grupate in acelasi camin este de doua,
iar incazurile in care gruparea nu a fost posibila, electrovanele au fost prevazute individual
intr-un camin.
Schema logica de functionare si comunicare a sistemului automatizat de udare tip
TBOS Radio cuprinde Modul de Comanda /Interfata Radio Electrovane Unitate de
Programare si Aspersoare .
COLOANA DE ALIMENTARE CU APA PENTRU STROPIRE
Toata tubulatura aferenta retelei de stropit se va monta ingropat conform proiectului.
Legaturile bransamentelor la elecrovanele sistemului de irigatie se executa in camine de
vizitare din polietilena ranforsata cu capac de culoare verde, montate ingropat in zona de
spatiu verde, conform
27
Faza: P.T.+ D.D.E.
proiect.
Tubulatura cu De 63mm din care se realizeaza coloanele de distributie a apei, se va
monta ingropat in santuri la adancimea de 55cm si latimea de min 15cm, pe pat de nisip.
Retelele secundare de distributie a apei de la electrovane la aspersoare (zonele de irigatie)
se realizeaza din PEID cu De 32mm.
Tubulatura din care se realizeaza retelele secundare de distributie a apei de stropire
se va monta ingropat, in santuri executate mecanizat cu latimea de min. 10cm, la o
adancime de min. 40cm.
Conexiunile intre conducte realizeaza cu fitinguri din polietilena cu etansare prin
compresiune PN10. Pentru toata reteaua de stropit (coloane de alimentare si retele
secundare cu aspersoare) se va utiliza tubulatura din PE80 SDR17,6 sau PE100 SDR21 cu
PN 6 bar.
ELECTROVANE
Electrovanele permit impartirea sistemului in zone distincte, divizare ce are rol atat de
micsorare a debitului instantaneu al sistemului in perioada de functionare, cat si de adaptare
a timpilor de udare si a ratelor de precipitatie la cerintele specifice diferitelor zone (umbra,
drenaj mai puternic, etc.)
Sistemul de irigatie se imparte in zone de udare pentru a evita utilizarea unui consum
de apa instantaneu mult prea mare, care ar implica utilizarea unor conducte cu dimensiuni
mari, greu de instalat si mult mai costisitoare si ar depasi cu mult disponibilul din
bransamentul de alimentare cu apa existent.
Pentru controlul zonelor de irigatii au fost prevazute electrovane cu FI 1 cu bobine
comandate la 9V c.c. cu circuit basculant. Diametrele, debitele si pierderile de presiune ale
acestora sunt correlate cu cele ale retelei de conducte pe care ele au fost montate.
Electrovanele se monteaza subteran in camine speciale de vizitare din polietilena,
unde se realizeaza bransamentele la reteaua de distributie a apei si conectarea lor la
retelele secundare cu aspersoare.
Caminele de electrovane se monteaza ingropat in gropi poligonale, si se instaleaza
pe un pat de pietris si folie de geotextil. Capacul de vizitare este de culoare verde si se
monteaza la nivelul
solului. Electrovanele au fost grupate pe cat posibil intr-un camin de vizitare unde se
instaleaza si modulul de comanda electrica.
ASPERSOARE
Presiunea apei din coloanele de distributie ridica tija telescopica de 10cm a
aspersoarelor si de asemenea actioneaza mecanismul de rotatie al acestora (in cazul
aspersoarelor tip rotor), rezultatul fiind o stropire distribuita uniform pe o raza/sector in jurul
aspersorului. Raza de stropire variaza in functie de presiunea apei si se poate regla si
manual in anumite limite
(cca 10-20%) in functie de parametrii de presiune si de duzele de stropire utilizate.
La terminarea timpului de stropire stabilit, sistemul de control transmite un semnal
electric de inchidere a electrovanelor, acestea inchid circuitul de alimentare cu apa a
aspersoarelor, iar aspersoarele se retrag in pamant, la un nivel apropiat de nivelul solului,
stabilit la montaj (de obicei-1,00cm).
Procesul se repeta pana ce toate zonele de udare au functionat conform timpului
stabilit la programare pentru a livra apa necesara suprafetei de teren deservite.
28
Faza: P.T.+ D.D.E.
Aspersoarele utilizate sunt de tip pop-up (telescopic) si montaj subteran, cu

mecanism rotativ sau cu stropire pe sector predefinit, si functioneaza prin ridicarea
pistonului interior prevazut cu duza de stropire, la 10cm deasupra cotei terenului.
Duzele prevazute pentru aspersoare arunca apa de stropire la o distanta de 4m, si de
asemenea debitul acestora variaza in functie de sectorul de cerc pe care sunt reglate sa
stropeasca.
Fiecare tip de duza este indicat prin cod de culori in Legenda PLANULUI DE
IRIGATIE TEHNIC realizate in cadrul proiectului, iar sectoarele pe care acestea stropesc
precum si tipul duzei sunt indicate in Legenda PLANULUI DE IRIGATIE - AMPLASARE
ASPERSOARE din Proiect. Tabel Centralizator denumiri pentru tipuri de duze si
aspersoare utilizate la proiectare:
Cod Aspersor Tip Aspersor Descriere Duza: Raza / Sector / Setare Rata medie de
precipitatie (mm/h) Timp de functionare pentru asigurarea normei de 6mm
Spray_15_EST (8) Spray 4,6 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h 8 min.
Spray_15_SST (12) Spray 9,2 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h 8 min..
VAN 8 (16)spray 2.4m/ Fix / 180o 94mm/h 4 min.
VAN 10 (20) spray 3.1m/ Fix / 180o 71 mm/h 5 min.
VAN 12 (43) spray 3.7m/ Fix / 180o 44 mm/h 8.min.
VAN 15 (26) spray 4.6m / Fix / 180o 40mm/h 9 min.
VAN 18 (8.) spray 5.5m/ fix / 180o 40mm/h 9.min
RN17-24(40) Multijet 4m / Fix / 360o 20 mm/h 15 min
5004_3 (66) Rotor 9m / Rotativ / 360o 16 mm/h 20 min.
5004_6 (198) Rotor 9m / Rotativ / 180o 16 mm/h 20 min.
5004_1.5 (38) Rotor 9m / Rotativ / 90o 16 mm/h 20 min.
5004_30_F (8.) Rotor 9m / Rotativ / 360o 16 mm/h 20 min
5004_30_H (24). Rotor 9m / Rotativ / 180o 16 mm/h 20 min
5004_25_F (23) Rotor 7,6m / Rotativ / 90o 16 mm/h 20 min
5004_25_H (50) Rotor 7,6m / Rotativ / 90o 16 mm/h 20 min
Nota: norma de precipitatii orara calculate pentru fiecare tip de aspersor in functie de
parametrii de catalog
Pentru o aplicare uniforma a ploii artificiale, aspersoarele se pozitioneaza la o
distanta unul de celalalt egala cu raza de lucru in cazul stropirii pe sector circular, respectiv
latimea in cazul sectoarelor rectangulare.
Pozitionarea exacta a aspersorului in teren se face de catre executant care va tine
cont de aceasta regula la citirea proiectului, precum si de elementele specifice ce pot
impiedica amplasarea intr-un anumit punct precum materialul dendrologic, radacini de
copaci, etc.
Alimentarea cu apa a aspersoarelor se face la partea inferioara, pravazuta cu filet
interior si iar conectarea acestora la teava de alimentare se face prin intermediul unui
record din teava flexibila cu De 16mm si a piesei de bransament conform plansei cu detalii
de montaj pentru aspersoare.
AMPLASAREA SI PICHETAREA POZITIEI ASPERSOARELOR IN TEREN
Aspersoarele se amplaseaza in raport cu bordura ce delimiteaza zona de spatiu
verde de suprafata pietonala, la o distanta de 5-10 cm de aceasta in functie de zona de
beton turnat pentru fixarea bordurilor.
29
Faza: P.T.+ D.D.E.
Distanta intre aspersoare poate varia fata de lungimea razei cu maxim +10% / -20%,
in functie de necesitatile din teren, respectiv amplasarea fata de elemente constructive sau
material dendrologic existent sau care urmeaza a fi instalat.
Situatia proiectata va fi obligatoriu verificata de executant si corelata cu situatia
existenta in santier la momentul executiei si daca se constata diferente majore fata de
situatia proiectata (diferente ale lungimilor sectoarelor indicate > 5%) se vor rectifica
punctele de amplasare ale aspersoarelor conform urmatoarei proceduri.
Procedura rectificare puncte de amplasare aspersoare telescopice:
- se masoara lungimea distantei intre doua puncte care definesc o zona unitara de spatiu
verde, avand ca repere elemente din beton construite sau dale, schimbari ale latimii
tronsonului, puncte de inflexiune, treceri, etc.
- se considera numarul de aspersoare existente N, pe respectivul tronson in proiect,
inclusive cele plasate la extremitati si se imparte distanta masurata la (N-1)
- lungimea in metri obtinuta reprezinta distanta intre 2 aspersoare adiacente, distanta care
va fi masurata in teren incepand de la una din extremintatile tronsonului si se vor marca cu
stegulete pozitiile de montaj ale aspersoarelor.
- Procedura se repeta pentru cealalte laturi ale tronsonului cu spatiu verde.
- Toleranta de montare a aspersoarelor fata de distantele determinate din calcul este de
0,3m, avand in vedere necesitatea corelarii pozitiei exacte a acestora cu situatia de
amplasare a materialului dendrologic.
Nota: La calcularea pozitiei aspersoarelor se va tine cont de cerinta ca distanta intre 2
aspersoare sa nu varieze cu mai mult de +10% / -20% fata de valoarea distantei
indicate in fisa tehnica pentru duza respectiva.
SISTEMUL DE COMANDA
Sistemul de comanda propus in acest proiect consta din urmatoarele elemente:
1. Unitatea de programare
2. Module de comanda pentru electrovane
3. Electrovane cu solenoid
4. Electrovana MASTER
5. Panou de comanda pentru electrovana Master
6. Senzor de ploaie
Preluarea apei de alimentare din fiecare bransament se face printr-o electrovana Master,
comandata electric de un panou de comanda programabil si alimentat cu baterii, la care
este conectat si un sensor de ploaie.
Panoul de comanda deschide alimentarea cu apa a tronsonului deservit de acel
bransament pe toata durata programului de irigatii si inchide alimentarea la terminarea
programului.
Acest lucru previne si risipirea apei in caz de avarie la sistemul de irigatie (teava sparta).
In caz de ploaie, panoul de comanda inchide electrovana Master, suspendand irigatia pe
perioada in care senzorul de ploaie va fi actionat. Pragul de declansare al senzorului de
ploaie cat si durata de uscare a acestuia pot fi reglate.
RETEAUA DE CABLU DE SEMNAL
Modulele de comanda se conecteaza electric la electrovane direct in caminele de vizitare
in care acestea sunt montate.
La acest proiect nu se foloseste o retea de cablu subteran pentru transmisia datelor la
distanta.
30
Faza: P.T.+ D.D.E.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Lucrarile se vor executa in conformitate cu prescriptiile din Legea nr.10/95 si a
regulamentelor aprobate prin HG 766 / 97, HG 272 / 94 si HG 273 / 94 privind calitatea
lucrarilor in constructii si vor fi obligatoriu puse in practica de reprezentantii autorizati din
partea proiectantului,
beneficiarului si a antreprenorului lucrarilor.
In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii: "C" normala.
Prin sistemul de calitate se va urmari:
- Materialul pus in opera (conducte, vane si armaturi, piese speciale etc.);
- Executia sapaturii pentru pozarea echipamentelor instalate subteran si a conductelor;
- Executia patului de fundare;
- Pozarea conductei, executarea ramificatiilor, a mansoanelor de imbinare;
- Proba de etanseitate, urmarindu-se si modul de realizare a umpluturilor partiale si a
compactarii uniforme a acestora;
- Modul de realizare al lucrarilor finale (umpluturi finale, pozitionarea aspersoarelor si
hidrantilor, cu verificarea prevederilor din proiect );
- Inregistrari privind calitatea.
Verificarea si receptia se fac cu respectarea SA 4163/3/1996, O.G. 2/94 a
Regulamentului de receptie aprobat prin HG 766/97 si a celorlalte acte normative care
reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii. La receptie va participa in mod
obligatoriu, in calitate de membru si un delegat al Beneficiarului care urmeaza sa asigure
exploatarea si intretinerea retelei.
STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE
Cele mai importante standarde ale caror prevederi ghideaza, atat proiectarea, cat si
executia lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele:
1. SR 1846 1/2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape uzate de canalizare.
2. SR 1846 2/2007 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape meteorice.
3. SR 1343 1/2006 Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa potabila
pentru localitati urbane si rurale.
4. STAS 3051 - 91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare
Prescriptii fundamentale de proiectare.
5. STAS 9470/73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente.
6. STAS 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.
7. SR EN 752-1/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 1: Generalitati si
definitii.
8. SR EN 752-2/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 2: Conditii de
performanta.
9. SR EN 752-3/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii
generale de proiectare.
10. SR EN 752-4/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 4: Dimensionare
hidraulica si consideratii referitoare la mediu.
11. STAS 2448/1982 Canalizari. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare.
12. SR EN 124/1996 Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si
guri de scurgere in zone carosabile pietonale. Principii de constructie, incercari tip, marcare,
31
Faza: P.T.+ D.D.E.
inspectia calitatii.
13. STAS 2308 81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de
vizitare.
14. STAS 1342-1991 Apa potabila. Conditii de calitate
15. SR 6819-1997 Alimentari cu apa Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de
executie
16. STAS 9570/1-1989 Marcarea si repararea retelelor de conducte si cabluri, in localitati
17. SR 4163 - 1/1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de
proiectare.
18. SR 4163 - 2/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul.
19. SR 4163 - 3/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si
exploatare.
20. STAS 9312/1987 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte. Prescriptii de
proiectare.
21. STAS 9342 1982 Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine pentru alimentarea
direct a pompelor mobile. Prescriptii de proiectare.
22. SR EN 805/2000 Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele
exterioare cladirilor.
23. STAS 9824/5 -1975 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte,
canale si cabluri.
Documentatii tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC.
Se vor avea in vedere si normativele specifice pentru: gaze, electrice, telefonie, etc.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala se va realiza in conformitate cu legislatia in vigoare (Regulamentul
de receptie aprobat prin HG nr. 213/1994).
La receptia finala, antreprenorul va prezenta Cartea constructiei, intocmita conform
reglementarilor in vigoare la data receptiei si va instrui personalul Benefiaciarului in sarcina
caruia intra administrarea sistemului de irigatii, in legatura cu masurile de protectie a
acestuia pe perioada inghetului.
Lucrarea fiind de importanta obisnuita, nu necesita masuri si programe speciale de
urmarire a comportarii in timp.
Categoria de importanta a lucrarilor proiectate este NORMALA (C).
COTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DETERMINANTE
PROGRAM privind controlul calitatii lucrarilor pe faze determinante cuprinde
Nr.crt.
LUCRARI CE SE RECEPTIONEAZA CALITATIV SI PENTRUCARE SE INTOCMESC
DOCUMENTE SCRISE
DOCUMENT SCRIS
SEMNATURI
I. COLOANELE PRINCIPALE DE ALIMENTARE CU APA
1. Predare amplasament P.V. B.E.P.
2 Trasare, identificare retele existente pe traseu P.V. B.E.P.
3. Receptie sapatura sant si subtraversari natura terenului P.V.L.A. B.E.P.
4. Controlul pozarii conductei
5. Controlul cotei sapaturii P.V.L.A. B.E.P.
32
Faza: P.T.+ D.D.E.
6. Controlul montajului robineti,goliri,hidranti,bransamente,etc. P.V.L.A. B.E.P.

7. Probe
8. Proba de etanseitate pentru reteaua de apa proba de presiune P.V.F.D B.E.P.
9. Receptie P.V.R.C. B.E.P.
II. RETELE SECUNDARE CU ELEMENTE ALE SISTEMULUI
DE STROPIRE AUTOMATIZAT
1. Predare amplasament P.V. B.E.P
2 Trasare, pichetare P.V. B.E.P
3. Receptie sapatura sant si excavatii camine irigatie P.V.L.A. B.E.P
4. Controlul zonelor de irigatie (retea secundara + elemente sistem)
5. Controlul montaj ansambluri electrovane/camine P.V.L.A. B.E.P
6. Controlul pozarii conductelor secundare (zone irigatie) P.V.L.A. B.E.P
7. Controlu bransare/montaj aspersoare P.V.L.A. B.E.P
8. Control umpluturi / fixare aspersoare pe pozitie P.V.L.A. B.E.P
9. Probe
10. Proba de functionare P.V.P.I.F. B.E.P
11. Proba de acoperire P.V.P.I.F. B.E.P
12.Receptie P.V.R.C. B.E.P
III. SISTEMUL DE CONTROL PENTRU IRIGATII
1. Identificarea caminelor de electrovane, montaj si conectare module
de comanda si verificarea comunicarii cu unit. de programare P.V. B.E.P.
2. Proba finala, programare, instruire personal B.E.P.
3. Receptie P.V.R.C. B.E.P.
P. V. - proces verbal
P.V.L.A. - proces verbal lucrari ascunse
P.V.F.D - proces verbal faza determinanta
P.V.R.C. - proces verbal receptie calitativa
P.V.P.I.F. - proces verbal punere in functiune
B. - beneficiar
E. - executant
P. - proiectant
NOTA :
- Beneficiarul va lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor ce- i revin
conform Legii 10/ 1995
- Un exemplar din prezentul program precum si proiectul se vor anexa la Cartea Tehnica a
constructiei
GRAFIC DE EXECUTIE A LUCRARILOR
Nr. Descrierea etapei Responsabil
1. Sapatura sant si realizare pat de pozare pentru conductele principale de alimentare cu
apa pentru irigatie cu De 63mm
Constructor si Proiectant
Pozare in santuri conducte principale De 50mm Constructor + Proiectant
2. Sapatura sant retele secundare cu aspersoare si si excavatii camine electrovane
Constructor si Proiectant
3. Pozare conducte secundare PEID cu DN32mm, montaj piese speciale de irigatie
33
Faza: P.T.+ D.D.E.
(aspersoare, electrovane)
Constructor + Proiectant
4. Proba de etanseitate pentru conductele principale Constructor + Beneficiar
5. Realizarea umpluturilor si compactare pe traseul retelei principale de distributie cu De
63mm
6. Realizarea umpluturilor si fixarea aspersoarelor si electrovanelor pe
pozitia finala, urmata de compactare.
Constructor
7. Proba de functionare pentru retelele secundare DN 32mm; Reglaje finale
sectoare de stropire pentru aspersoare
8. Umpluturi finale si refacerea stratului de pamant fertil Constructor
9. Montaj module de comanda si interfete radio in caminele de electrovane.
Realizarea legaturilor electrice intre modulele de comanda si electrovane.
Constructor
10. Realizare programe de irigatie si incarcarea programelor in modulele de
comanda instalate in teren.
Proiectant + Constructor
11. Instruire personal Beneficiar si punerea finala in functiune a sistemul in
mod complet automatizat.
Proiectant + Beneficiar
12. Proba finala pentru sistemul automat de irigatii 72h. Constructor si Proiectant
13. Predarea lucrarii pe baza de P.V. Constructor + Proiectant+ Beneficiar
Intocmit,
Ing. Ciribasa Radu
3.3.ALEI
MEMORIU TEHNIC
SITUATIA EXISTENTA
34
Faza: P.T.+ D.D.E.
Nu exista pe teren nici o amenajare.

SOLUTIA PROIECTATA
In cadrul proiectului INFIINTARE SI AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA
TARTASESTI, SAT BALDANA, JUDETUL DAMBOVITA s-a proiectat realizarea aleilor din
pietris, destinate circulatiei pietonale, insumand 498 mp.
Prezenta documentatie trateaza categorii de lucrari de tipul:
trasare
decopertare
sapaturi
montat borduri in strat mortar
umplutura nisip
umplutura pietris
compactare
Incadrari
Aleile si spatiile verzi se incadreaza cu borduri de tip 50 x 10 X 15 cm, asezate pe
un strat de mortar de 10 cm; denivelate cu 5 cm fata de spatiile verzi.
Sistematizarea verticala
Prin solutia de sistematizare verticala s-a urmarit o asezare cat mai rationala pe terenul
natural asigurandu-se indepartarea apelor de pe alei catre spatiile verzi.
Cantitati de material
Suprastructura
PIETRIS= 747 mp
BORDURI= 827 ml
Ordinea de executie a lucrarilor
Dupa finalizarea lucrarilor de infrastructura si executarea lucrarilor de umplutura, se
vor monta bordutrile inguste din beton .
Lista normativelor si legislatiei in vigoare privind executia:
La intocmirea proiectului s-au respectat indicatiile normativului:
a. standarde de referinta:
STAS 2914-84
STAS 1243-88
Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii generale

Teren de fundare. Clarificarea si identificarea pamanturilor
STAS 1913/5-85
Teren de fundare. Determinarea granulozitatii
STAS 1913/12-88
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale

35
Faza: P.T.+ D.D.E.
pamantului cu umflari si contractii mari

STAS 1709/1-90
STAS 1913/1-82
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri.

Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul
Teren de fundatii. Pamanturi. Determinarea umiditatii
STAS 1709/2-90
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrarile de drumuri.

Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet - dezghet. Prescriptii
tehnice
STAS 1709/3-90
Actiunea fenomenului de inghet - dezghet la lucrarile de drumuri.

Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda
de determinare
STAS 662-89
Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera
SR 667-2001
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii

tehnice de calitate
STAS 6400-84
Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatii. Conditii tehnice

generale
STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Incercarea Proctor
STAS 730-89
Agregate naturale pentru lucrarile de cai ferate si drumuri. Metode de

incercare
STAS 10144/1-90
Profiluri transversale pentru strazi. Prescriptii de proiectare
STAS 10144/3-91
Elemente geometrice. Prescriptii de proiectare pentru strazi
STAS 10144/2-91
Trotuare, alei de pietoni. Prescriptii de proiectare.
Din punct de vedere al standardelor de referinta, lucrarile care fac obiectul acestui proiect se
incadreaza in categoria de proiectare STAS 101442/2-91 Trotuare, alei pietonale
conformandu-se normativului NP 116-2004, Normativ privind alcatuirea structurilor rutiere
rigide si suple pentru strazi.
Materiale folosite:
- Agregate -pietris,nisip,
- Borduri beton cu dimensiunile 50/10/15 cm
- Mortar M100 T
La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele consemnate prin proiect.
36
Faza: P.T.+ D.D.E.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivat de contractant si aprobat de ctre proiectant

si beneficiar.
Toate materialele vor trebui s fie insotite de Certificate de calitate.
Inainte de punerea in oper se vor face verificri vizuale, materialele
necorespunztoare urmand a fi inlaturate.
Realizare si punere in functiune
Programul de executie a lucrarilor
Program de executie Se va respecta ordinea de lucrari prezentate in proiect.
Trasarea
Trasarea lucrarilor va fi efectuata prin masurare si pichetare de specialisti topo, pe
baza planurilor elaborate de proiectant.
Succesiune tehnologica
Pentru asigurarea unui executii corespunzatoare, se va respecta urmatoarea
succesiune tehnologica:
- Decaparea stratului vegetal de cca 0.20m grosime si depozitarea acestuia pentru a fi
refolosit in amenajare.
- Montarea bordurilor din beton ecologic
- Aplicarea unui strat de nisip de 100 mm
- Aplicarea unui strat de pietris de 100 mm
- Compactare cu utilaje mecanice.
Conditii generale de receptie
Procesul verbal de verificare intocmit cu ocazia receptiei, conform STAS 12604/5-1990 art.
2.3.2, trebuie sa cuprinda: data efectuarii verificarii; functia, calitatea si numele persoanei
care a efectuat verificarea.
Asistenta tehnica si supervizare
Pe parcursul derularii lucrarilor de realizare a dalajelor se va efectua asistenta
tehnica si verificarea din partea proiectantului si a beneficiarului, prin personal calificat
pentru fiecare etapa de executie, inclusiv in cazurile de aparitie a unor neconcordante de
aplicare a proiectului.
In conformitate cu Legea nr.10/1995, ordinele si normativele tehnice in vigoare se va
stabili in cadrul proiectului tehnic programul pentru controlul calitatii lucrarilor de investitii.
PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR LUCRARI ALEI PIETRIS
In conformitate cu:
Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea in constructii
C56-85 Normativ privint verificarea calitatii lucarilor de constructii si instalatii aferente
37
Faza: P.T.+ D.D.E.
HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertiza tehnica de calitate

a proiectelor , a executiei constructiilor, completat cu indrumatorul de aplicare MLPTL nr.
777N/1996.
HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat in constructii
HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in
constructii Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
HG 273/1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
OG nr. 63/2001 privind Infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii
HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii.
GH 456-1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, instalatii
tehnologice si a punerii in functiune a capacitatiilor de productie
Beneficiarul are obligatia de a urmari comportarea in timp a lucrarilor sub exploatare.
In acest sens, observatiile periodice se vor face conform prescriptiilor tehnice in vigoare
pentru fiecare categorie de lucrari in parte.
Datele se inregistraza lunar sub forma de fise, in care se specifica tipul, suprafata
degradarii si evenimentul care a produs degradarea .
Pe baza consemnarilor din fisele de observatii, se adopta tipul de interventie, in conformitate
cu metodele prezentate mai sus.
SUPRAFETE PIETRIS
Principalele defectiuni ale imbracamintilor din pietris sunt:
a) tasari inegale;
b) scufundari; etc.
Borduri
Principalele defectiuni care se constata la marginea trotuarelor sunt:
a) borduri tasate, inclinate sau rasturnate;
b) sparturi si rupturi ale bordurilor;
c) rosturi netratate.
Periodicitatea lucrarilor de intretinere
Elementele principale care determina periodicitatea efectuarii lucrarilor de intretinere
sunt : intensitatea traficului pietonal si structura acestuia, comportamentul urban, tipul de
lucrari asupra caruia se intervine, calitatea materialelor folosite, frecventa aparitiei
degradarilor datorita circulatiei si factorilor naturali, etc.
Perioada dintre doua lucrari succesive de intretinere poate fi majorata daca lucrarile
se prezinta in buna stare de functionare.
IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
Lucrarile proiectate nu au efecte negative suplimentare fata de situatia existenta
asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata sau din punct de vedere al
zgomotului si peisajului.
38
Faza: P.T.+ D.D.E.
Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.

Prin executarea lucrarilor proiectate se va rezolva favorabil atat impactul asupra
factorilor de mediu, cat si din punct de vedere economic si social.
Influente asupra factorilor de mediu datorate realizarii unor conditii
superioare celor actuale:
-Va scadea gradul de poluare al aerului;
-Se va reduce volumul de praf;
-Crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor;
-Imbunatatirea climatului social prin crearea unui ambient curat si civilizat;
-Cresterea sigurantei circulatiei.
Pe ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambient, lucrarile
proiectate nu introduc disfunctionalitati suplimentare fata de situatia actuala, ci dimpotriva au
un efect pozitiv.
MASURI DE P.S.I. SI T.S.M.
La executia lucrarilor de constructii si modernizare se vor respecta Normele de
Protectia Muncii.
Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:
- Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea muncii;
- N.I.2 - norme privind manipulare, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si
depozitarea materialelor;
- N.I.26 - vopsirea in camp electrostatic;
- N.I.27 - securitatea muncii pentru lucrarile de zidarie, finisaje in constructii;
- N.I.42 - Constructii si confectii metalice;
- Hot. 493 - Expunere la zgomot;
- Hot. 1007 - Cerinte minime SSM;
- Hot. 1048 - Utilizarea echipamentelor de protectie;
- Hot. 1146 - Utilizarea echipamentelor de munca;
- Hot. 1425 - Norme metodologice de protectia muncii;
- Hot. 300 - Santiere temporare sau mobile;
- Hot. 971 - Semnalizarea la locul de munca;
- Hot. 1091 - Cerinte minime de SSM la locul de munca;
In jurul locului de lucru se vor instala ingradiri si tabele indicatoare. Se va asigura
siguranta lucratorilor pe durata executiei avandu-se in vedere faptul ca se lucreaza in
vecinatatea unei artere de circulatie auto.
In conformitate cu Normele Generate de Protectia Muncii executantul lucrarilor este
obligat:
-Sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al securitatii muncii si
daca este cazul, sa faca obiectiuni solicitand proiectantului modificarile necesare conform
reglementarilor legale.
- Sa aplice prevederile legislative de protectia muncii precum si prescriptiile
din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si
39
Faza: P.T.+ D.D.E.
auxiliare necesare realizarii obiectivelor.

- Sa execute toate lucrarile tehnice prevazute in documentatie in scopul
exploatarii ulterioare a obiectivelor in conditii de securitate a muncii si sa
sesizeze beneficiarul si proiectantul cand constata ca masurile propuse sunt
insuficiente sau necorespunzatoare, sa faca propunere de solutionare si sa
solicite acestora aprobarile necesare.
- Sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii verificarilor.
Beneficiarului ii revin conform normelor generate de protectia muncii urmatoarele
obligatii legale privind realizarea obiectivelor:
-Sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de protectia muncii si in cazul cand
constata deficiente, lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa
ceara proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice
sau punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele legislative.
- Sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii tuturor
problemelor de securitate a muncii.
- Pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie, se
incheie cu executantul un protocol in care se delimiteaza suprafata pe care se executa
lucrarea, pentru care raspunderea privind asigurarea masurilor de protectia muncii revine
executantului.
-Sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor realizarea de catre executant a tuturor masurilor
de protectia muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand receptia lucrarilor, daca nu
corespund din punct de vedere al securitatii muncii.
-Sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupurile de activitati
necesare exploatarii obiectivului.
FINISAJE - ASIGURAREA LUCRARILOR
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se va urmari de catre beneficiar si, in anumite
faze, si de catre proiectant, respectarea:
-proiectului tehnic, a prevederilor caietului de sarcini si a detaliilor de executie;
-Normele si Normativele in vigoare;
-asigurarea de materiale de cea mai buna calitate, in conformitate cu prevederile proiectului
si respectarea indicatiilor de folosire recomandate de producatorul acestora;
-trasarea in plan si pe verticala a elementelor in executie conform proiectului.
CONDITII GENERALE DE RECEPTIE
40
Faza: P.T.+ D.D.E.
Procesul verbal intocmit cu ocazia receptiei, trebuie sa cuprinda: data efectuarii;

functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea; defectele spuse verificarii;
observatii privind inlaturarea defectelor constatate, precum si declaratia ca toate defectele
au fost inlaturate.
Procesul verbal de verificare descris mai sus se intocmeste la receptie, respectiv la
darea in exploatare a instalatiei si ori de cate ori se fac modificari la instalatie sau se
constata defectiuni.
Intocmit,
ing. Korodi Ferencz

MEMORIU THNIC
Pe terenul amenajat s-a prevazut montarea a 15 buc de banci realizate din lemn si
structura metalica. Deasemenea se vor monta 7 buc cosuri pentru gunoi realizate din
41
Faza: P.T.+ D.D.E.
structura metalica si lemn, 3 buc wc. ecologice, 12 buc de stalpi de iluminat cu panouri
fotovoltaice cu o inaltime de 4m.
Echipamentele pentru locurile de joaca destinate copiilor de diferite varste sunt : 1
buc complex joaca, 1 buc balansoar dublu, 1 buc leagan dublu, 1 buc leagan pentru varste
sub 3 ani, 1 buc rotativa. Toate acestea sunt detaliate in plansele de detalii.
Mobilierul urban propus pentru aceasta amenajare respecta in totalitate normele
europene in vigoare.
Montarea lor se va face dupa amenajarea terenului si se va face conform planului de
situatie.
Calitatea mobilierului propus este foarte importanta pentru imaginea globala a
amenajarii, acesta zona urmand sa devina un loc reprezentativ la nivel local.
BANCI ODIHNA
Bancile pentru odihna sunt din lemn pe structura metalica, cu dimensiunile
2,00/0,76/0,73m conform plansei de detaliu. Aceste banci se vor amplasa conform planului
de situatie propusa aferent proiectului si plansei de dotari si mobilier urban.
Bancile se vor prinde la sol, in fundatii de beton conform detaliilor de executie.
Succesiunea tehnologica a montarii bancilor este urmatoarea:
-Decaparea stratului fertil de sol si depozitarea acestuia
-Saparea gropilor pentru montarea bancilor
-Montarea ansamblurilor conform detaliilor de executie
-Finisarea terenului.
COSURI DE GUNOI
Cosurile de gunoi metal/lemn, vor fi tratate special anticoroziune . Cosurile pentru
colectarea gunoiului se monteaza in fundatii de beton, conform detaliului de de xecutie.
Succesiunea tehnologica a montarii cosurilor pentru gunoi:
-Decaparea stratului fertil de sol si depozitarea acestuia;
-Saparea gropilor pentru turnarea betonului;
-Montarea cosurilor de gunoi in beton conform detaliilor de executie;
-Finisarea terenului;
TOALETE ECOLOGICE
In numar de trei vor fi amplasate in vecinatatea unui a din accesele in parc ,
conform planului de situatiei propusa si plan amplasare mobilier urban si dotari.
STALPI DE ILUMINAT
Stalpii de iluminat sunt executati din otel galvanizat , fiind formati dintr-un corp
telescopic cu baza cilindrica, realizat dintr-o singura bucata. Acesteia sunt prezentati in
plansa de detaliu, fiind dotati cu panouri fotovoltaice.
Stalpii se vor amplasa comform planului de situatie propusa si plansei de dotari si
mobilier urban.
Stalpii se vor prinde la sol conform proiectului de rezistenta.
Succesiunea tehnologica a montarii stalpilor este urmatoarea:
-Saparea gropilor pentru montarea stalpilor
42
Faza: P.T.+ D.D.E.
-Montarea stalpilor conform detaliilor de executie

LOCURILE DE JOACA PENTRU COPII
Locurile de joaca pentru copii de diferite varste, se vor raliza conform planului
desituatie propusa si planselor de detalii tehnice, fiind echipate cu modulele pentru joaca
enumerate mai sus. Echipamentele vor fi amplasate cu respectarea ariilor de siguranta
prevazute petru fiecare echipament-modul in parte.
Suprafata de amortizare va fi realizata prin asternerea unui strat de nisip cu
grosimea stratului de 0,3m, delimitata de borduri inguste de beton.
Succesiunea tehnologica a realizarii locurilor de joaca este urmatoarea:
-Montarea bordurilor inguste de beton
-Saparea gropilor pentru realizarea fundatiilor echipamentelor pentru joaca
-Montarea modulelor conform detaliilor de executie
-Asternerea suprafetei de nisip grosime 0,3m
IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
Influente asupra factorilor de mediu datorate realizarii unor conditii superioare celor
actuale:
Va scadea gradul de poluare al aerului;
Se va reduce volumul de praf;
Se va mari protectia fonica pentru blocurile - locuinte colective adiacente.
Influente socio-economice:
Crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor;
Imbunatatirea climatului social prin crearea unui ambient curat si civilizat;
Cresterea sigurantei circulatiei si a confortului optic pentru conducatorii auto.
Pe ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambient, lucrarile
un efect pozitiv.
MASURI DE P.S.I. SI T.S.M.
La executia lucrarilor de constructii si modernizare se vor respecta Normele de
Protectia Muncii.
Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:
- Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea muncii;
- N.I.2 - norme privind manipulare, transportul prin purtare si cu mijloace
nemecanizate si depozitarea
materialelor;
- N.I.26 - vopsirea in camp electrostatic;
- N.I.27 - securitatea muncii pentru lucrarile de zidarie, finisaje in constructii;
43
Faza: P.T.+ D.D.E.
- N.I.42 - Constructii si confectii metalice;

- N.I. 15 - Instalatii si echipamente electrice;
- Hot. 493 - Expunere la zgomot;
- Hot. 1007 - Cerinte minime SSM;
- Hot. 1048 - Utilizarea echipamentelor de protectie;
- Hot. 1146 - Utilizarea echipamentelor de munca;
- Hot. 1425 - Norme metodologice de protectia muncii;
- Hot. 300 - Santiere temporare sau mobile;
- Hot. 971 - Semnalizarea la locul de munca;
In jurul locului de lucru se vor instala ingradiri si tabele indicatoare. Se va asigura
siguranta lucratorilor pe durata executiei avandu-se in vedere faptul ca se lucreaza in
imediata vecinatate a unei artere de circulatie auto.
In conformitate cu Normele Generate de Protectia Muncii executantul lucrarilor este
obligat:
-Sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al securitatii
muncii si daca este cazul, sa faca obiectiuni solicitand proiectantului modificarile necesare
conform reglementarilor legale.
- Sa aplice prevederile legislative de protectia muncii precum si prescriptiile din
documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare
necesare realizarii obiectivelor.
- Sa execute toate lucrarile tehnice prevazute in documentatie in scopul exploatarii
ulterioare a obiectivelor in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si
proiectantul cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare, sa
faca propunere de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare.
- Sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si
cele constatate la receptia obiectivelor.
Beneficiarului ii revin conform normelor generate de protectia muncii urmatoarele
obligatii legale privind realizarea obiectivelor:
-Sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de protectia muncii si in
cazul cand constata deficiente, lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiei in
vigoare, sa ceara proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea
documentatiei tehnice sau punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele
legislative.
- Sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii tuturor
problemelor de securitate a muncii.
- Pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie,
se incheie cu executantul un protocol in care se delimiteaza suprafata pe care se executa
lucrarea, pentru care raspunderea privind asigurarea masurilor de protectia muncii revine
executantului.
-Sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor realizarea de catre executant a tuturor
masurilor de protectia muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand receptia
lucrarilor, daca nu corespund din punct de vedere al securitatii muncii.
-Sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupurile de
activitati necesare exploatarii obiectivului.
44
Faza: P.T.+ D.D.E.
FINISAJE-ASIGURAREA LUCRARILOR
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se va urmari de catre beneficiar si in anumite si
de catre proiectant, respectarea:
-proiectului tehnic, a prevederilor caietului de sarcini si a detaliilor de executie,
-Normele si Normativele in vigoare,
-asigurarea de materiale de cea mai buna calita,in conformitate cu prevederile
proiectului si respectarea indicatiilor de folosire recomandate de producatorul acestora
-trasarea in plan si pe verticala a elementelor in executie conform proiectului.
Toate lucrarile si materialele de constructie se vor executa in concordanta cu
prescriptiile date de proiectul de rezistenta.
Lucrarile de constructie a betoanelor se vor efectua in concordanta cu legislatia in
vigoare pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor.
Intocmit,
Ing. Dipl. Arh. Peis. Ileana Nicolae
5. STRUCTURI
MEMORIU TEHNIC
Proiectul cuprinde documentatia tehnica pentru structurile de rezistenta ale dotarilor si
mobilierului urban din proiectul INFIINTARE SI AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA
45
Faza: P.T.+ D.D.E.
TARTASESTI, SAT BALDANA, JUDETUL DAMBOVITA.

Piesele de mobilier urban si dotari prinse in cadrul proiectului de rezistenta sunt
urmatoarele:
banci realizate din lemn si structura metalica, cosuri pentru gunoi realizate din
structura metalica si lemn, stalpi de iluminat cu panouri fotovoltaice cu o inaltime de 4m,
echipamente pentru locurile de joaca destinate copiilor de diferite varste: complex joaca,
balansoar dublu, leagan dublu pentru varste peste 3 ani, leagan pentru varste sub 3 ani,
rotativa.
DATE TEHNICE PRIVIND INVESTITIA
Proiectul cuprinde documentatia de avizare faza D.T.A.C. pentru structurile de
rezistenta din proiectul INFIINTARE SI AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA
TARTASESTI, SAT BALDANA, JUDETUL DAMBOVITA.
3 buc wc. ecologice, 12 buc de stalpi de iluminat cu panouri fotovoltaice cu o inaltime
de 4m.
Echipamentele pentru locurile de joaca destinate copiilor de diferite varste sunt : 1 bc
complex joaca, 1 buc balansoar dublu, 1 buc leagan dublu,1 buc leagan pentru varste sub 3
ani, 1 buc rotativa. Toate acestea sunt detaliate in plansele de detalii.
Banca
Fundatii din beton simplu clasa C8/10.
Cos de gunoi
Fundatii din beton simplu clasa C8/10.
Complex joaca
Va avea fundatii realizare din beton simplu clasa C8/10 si cu diferite dimensiuni
conform planurilor din proiect.
Balansoar
Are o fundatie dintr-un singur bloc din beton armat de clasa C12/15 armat cu plasa
SPPB 8/10/10.
Leagan
Fundarea leaganului se face pe patru blocuri din beton simplu clasa C12/15.
Rotativa
Are fundatii din beton simplu clasa C12/15.
Prindera tuturor elementelor de mobilier urban se vor incastra de blocurile de fundatii
conform specificatiilor producatorului.
Stalp de iluminat
Are o fundatie dintr-un singur bloc din beton armat de clasa C12/15 armat cu plasa
SPPB 8/10/10.
Gard metalic
46
Faza: P.T.+ D.D.E.
Va avea fundatii realizare din beton simplu clasa C8/10 si cu diferite dimensiuni
conform planurilor din proiect.
MATERIALE
La elaborarea proiectului s-a avut in vedere folosirea urmatoarelor materiale:
beton clasa C8/10 in blocurile de beton simplu din fundatii
beton clasa C12/15 in betonul armat
armaturi SPPB 8/10/10
BAZA LEGALA A PROIECTULUI STRUCTURII
La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile tuturor codurilor,
normativelor si standardelor in vigoare la data intocmirii documentatiei, din care se
mentioneaza:
SR 11101/1-1993 Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei ;
P100/1 2006 Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de

proiectare pentru cladiri;
STAS 10107/ 0-1990 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton,

beton armat si beton precomprimat;
NP 112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
CR 0 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii ;
STAS 10101/1-78 Greutati tehnice si incarcari permanente;
STAS 10101/2A1-78 Actiuni datorite procesului de exploatare;
NE 012-1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton

armat;
Legea 10-1995 Legea calitatii in constructii;
HG 766/1997 Reglementari privind asigurarea calitatii in constructii si urmarirea

comportarii in exploatare;
Pentru eliminarea oricaror accidente de munca si a consecintelor acestora se va

proceda de catre constructor la cunoasterea, insusirea si respectarea obligatiilor ce
decurg din urmatoarele acte normative :
Reglementari privind protectia si igiena muncii in constructii Buletinul

constructiilor nr. 5,6,7 si 8 /1993
Norme generale de protectie a muncii avizate si aprobate de M.M.P.S. si M.S.F.

cu Ordinul comun nr 508/20.11.2002, respectiv nr. 933/25.11.2002 cu respectarea
de catre proiectant a prevederilor de la art. 191, executantului revenindu-i
obligatiile de la art. 912 iar beneficiarului obligatiile de la art. 193.
47
Faza: P.T.+ D.D.E.
Norme specifice de protecita si securitatea muncii avizate si aprobate de

M.M.P.S cu Ordinul 719/07.10.1997,nr . 136/17.04.95
Standarde comentate referitoare la la M.M.P.S. pentru lucrari la inaltime, purtarea

centurii de siguranta, avizate de M.M.P.S.
Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie

impotriva caderilor de la inaltime .
Intocmit ,
ing. Cristian Caita
CAPITOLUL4. CAIETE DE SARCINI

4.1. AMENAJARE SPATII VERZI
Caiet de sarcini
48
Faza: P.T.+ D.D.E.
PREVEDERI GENERALE
Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie respectate pentru executia
lucrarilor de amenajare a spatiilor verzi in proiectul INFIINTARE SI AMENAJARE PARC
IN LOCALITATEA TARTASESTI, SAT BALDANA, JUDETUL DAMBOVITA :
- trasarea pe teren a proiectului conform planurilor,
- succesiunea corecta a lucrarilor de amenajare si plantare,
- folosirea in amenajare a speciilor de plante proiectate.
Pentru aceasta, partea contractanta Beneficiarul, trebuie sa asigure adoptarea
masurilor organizatorice care sa duca la respectarea stricta a tehnologiilor prevazute in
specificatiile de fata.
Este prevazuta realizarea unei plantatii care sa ofere variatie vizuala dar si realizarea
unui ecosistem corect in raport cu existentul. Caracteristicile elementelor vegetale sunt
detaliate in plansa Tabloul vegetatiei.
Plansa care guverneaza lucrarile de amenajari spatii verzi:
- Plan situatie propusa
TAIEREA SI TOALETAREA ARBORILOR
Activitatea cuprinde urmatoarele etape:
-taieri de corectie - taierea ramurilor cu o directie gresita de crestere, a celor care au un punt
de insertie comun, a drajonilor, reducerea din volumul coroanei atat ca inaltime cat si ca
diametru, indepartarea ramurilor uscate.
-taieri de egalare - taierea ramurilor de pe trunchi , pana la o anumita inaltime si se poate
aplica si la conifere.
-taieri de regenerare- este taierea de reintinerire, se aplica o singura data in viata arborelui,
si consta in taieri radicale necesare pentru arborii mai in varsta, pentru asigurarea stabilitatii
coronamentului care are tendinta sa se inalte sau sa se dezvolte haotic.
Taierea partiala sau totala se poate executa fie pentru estetizare sau intretinerea
arborilor, fie pentru eliminarea lor completa.
Se va izola locul, prin semnalizarea corespunzatoare (inchidere cu folie de pvc.) si sa
ia toate masurile privind sanatatea si securitatea muncii pentru evitarea accidentarii
cetatenilor, organizandu-se pentru lucrul la inaltime.
Lucrarile de intretinere sau taierile de corectie si decorative se vor realiza astfel:
taierea ramurilor cu foarfeca sau cu fierastraul in vederea formarii coroanei
netezirea taieturilor cu cosorul,evacuarea ramurilor taiate la marginea zonei de lucru si
incarcarea lor in mijlocul de transport.
Strangerea resturilor rezultate in urma taierii si indepartarea lor din zona de lucru.
Mijloace de toaletare si taiere a arboarilor :
- foarfeca
- ferastrau
- cosor
- motoferastrau de taiat la inaltime
- motoferastrau (drujba)
- tocatoare
49
Faza: P.T.+ D.D.E.
Scoaterea cioatelor.
Lucrarea consta in scoaterea cioatelor rezultate ca urmare a taierilor. Excavarea
cioatelor se va executa pana la o adancime de 60 cm fara a fi afectata
imbracamintea trotuarului, bordurile, etc.
Dupa scoaterea acestora, gropile rezultate vor fi completate cu pamant vegetal de
catre prestator, in vederea plantarii de noi arbori..
Personal specializat .
Se vor folosi urmatoarele categorii de personal :
- ingineri silvici pentru supervizarea taierilor
- alpinisti utilitari pentru executarea taierilor la inaltime
- muncitori necalificati
SIGURANTA LA FOC
In vederea prevenirii si stingerii incendiilor, este necesara respectarea cu strictete a
urmatoarelor norme si decrete:
-OG 114/31.08.2000 pentru modificarea si completarea OG 60/1997 privind apararea
impotriva incendiilor;
-HG 448/16.05.2002 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun
avizarii/autorizarii de prevenire si stingere a incendiilor;
-OG 775/22.07.1998 privind aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a
incendiilor;
-OG 217/2005 privind aprobarea Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-85.
-Normele indicate mai sus sunt obligatorii atat pentru proiectant, cat si pentru beneficiarul si
executantul lucrarilor, fiecare in domeniul sau de responsabilitate. Se va acorda o atentie
deosebita depozitarii si manipularii materialelor inflamabile, in scopul prevenirii oricaror
posibilitati de incendiu.
Echipelor de interventie li se vor face instructaje speciale privind acordarea de ajutor
in caz de incendiu. Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile de prevenire a
incendiilor se stabilesc de catre elaboratorul documentatiei de organizare de santier si de
catre unitatea de executie.
Pe perioada de functionare in scopul evitarii aparitiei focarelor de incendiu, au fost
prevazute aparatori metalice in jurul copacilor si suprafete inierbate in zonele in care exista
posibilitatea de aparitie a focarelor de foc deschis.
Receptia si punerea in exploatare a lucrarilor cuprinse in prezentul proiect se va face
numai daca s-au realizat masurile PSI indicate, conform cu normele mentionate mai sus.
Dupa terminarea lucrarilor de executie se vor evacua toate materialele ramase de la
lucrare si se vor dezafecta terenurile si platformele de lucru ocupate de constructor.
SAPATURILE
Standarde si Normative de referinta
50
Faza: P.T.+ D.D.E.
Normativele si standardele care urmeaza, in functie de destinatia si

specificul lor, se vor respecta la lucrarile care fac obiectul caietului de sarcini.
STAS-1243/1988 Terenuri de fundare, clasificare si identificarea pamanturilor.

STAS 1913/14-1974 Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare.
STAS 1913/5-1985 Determinarea granulozitatii.
STAS 1243/1988
Terenul de fundare. Clasificare.
Conditii de executie
Indepartarea stratului de suprafata se va executa conform celor stabilite prin proiect.
Contractorul va indeparta de pe suprafata care se amenajaza toate obstacolele
(noroi, moloz, umpluturi, etc.).
EXECUTIA LUCRARILOR DE SAPATURI
Date generale
Contractorul poate executa aceste lucrari prin orice metoda pe care o socoteste
optima in functie de conditiile prezentei specificatii.
Cotele initiale ale terenului vor fi convenite cu Inginerul inainte de inceperea lucrarilor
de sapaturi.
Adancimea sapaturilor se va hotari de catre Inginer (vezi mai jos), in conformitate cu
prevederile proiectului.
Orice piedici care se vor ivi pe parcursul sapaturilor se vor aduce la cunostinta
inginerului si se vor trata dupa cum se va indica ulterior.
Contractorul va fi singurul raspunzator pentru trasarea corecta si terminarea
corespunzatoare a lucrarilor (vezi STAS 9824/1-87).
Sapaturi generale
Contractorul va indeparta prin sapare pamantul necorespunzator pana la atingerea
adancimii prevazute in proiect.
Materialul provenit din sapaturile de mai sus se va depozita conform indicatiilor
Inginerului, in scopul refolosirii sale.
Partea superioara a sapaturilor se va tine descoperita cat mai putin timp posibil.
Ultimii 15 cm se vor sapa cand Contractorul a luat toate masurile pentru continuarea in timp
util a lucrarilor urmatoare.
-sapatura propriu-zisa, conform proiectului;
-sprijiniri temporare si/sau captusirea partilor laterale ale sapaturii;
-saparea suplimentara pe care o face contractorul din motive tehnologice pentru executia
altor operatii;
-mentinerea sapaturilor fara infiltratii de apa sau apa ocazionala pe tot timpul
51
Faza: P.T.+ D.D.E.
contractului.
Contractorul poate executa sapatura prin orice metoda pe care o considera cea mai
eficienta, conform cerintelor normativelor si standardelor in vigoare.
MATERIALUL DE PLANTARE
In alegerea speciilor de plante prevazute pentru realizarea amenajarii din interiorul
PARCULUI din BALDANA s-a avut in vedere analiza conditiilor specifice din aceasta
zona: climatul, solul, insorirea, vanturile dominante, numarul de zile cu inghet la sol,
gradul de poluare, factorii antropici, necesitatea de a indeplini cerintele arhitecturalambientale specifice proiectului de amenajare (ambientare agreabila, umbrirea anumitor
zone, ritm de crestere, cromatica ,efecte de contrast, crearea de elemente de legatura intre
spatii si de unitate in zona), biodiversitatea, etc.
Pentru a rezolva aceste cerinte s-au luat in considerare, pe langa criteriile
arhitecturale caracterele biologice si ecologice cele mai adecvate ale speciilor de plante ce
puteau folosi in avantajul lor potentialul zonei si conditiile pedoclimatice specifice.
Plansele care guverneaza lucrarile de amenajari spatii verzi sunt :
-Plan situatie propusa
CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE
Arborii, arbustii, gardul viu si gazonul vor fi procurate conform specificatiilor din
prezentul caiet de sarcini; Se vor respecta exact dimensiunea proiectata a plantelor, specia
si varietatea prevazute.
Pentru realizarea amenajarii se vor planta:

52
NR.CRT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
DENUMIRE
BERBERIS JULIANE
BERBERIS THUMBERGII
CYTISUS PRAECOX
EUONIMUS JAPONICUS
WEIGELLA
LONICERA PILEATA
MAHONIA SP
PIERIS SP
PIRACANTHA
SPHIREA BUMALDA
YUCCA FILAMENTOSA
ACER PSEUDOPLATANUS
ALBITZIA JULIBRISIM
ABIES CONCOLOR
BETULA PENDULA
BETULA PENDULA MULTITULPINAL
CEDRUS ATLANTICA
FRAXINUS EXCELSIOR
MAGNOLIA KOBUS
MALUS FLORIBUNDA
PLATANUS ACERIFOLIA
PINUS NIGRA
RHUS TIPHINA
TILLIA TAMENTOSA
QUERCUS RUBRA
GRAMINEE
SPIREA VANHOUTEI
BUDLEJA
FORSITHIA INTERMEDIA
PHILADELPHUS CORONARIES
CHAENOMELES JAPONICA
CORYLUS AVELANA
COTTINUS
CORNUS ALBA
SYRINGA VULGARIS
TAMARIX
THUJA COLUMNARIS
CATALPA BIGNOINOIDES PENDULA
TISA FORMA
GARD VIU
GAZON
U.M.
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
BUCATA
ML
MP
Faza: P.T.+ D.D.E.

CANTITATE
102
60
70
400
115
120
95
138
65
160
150
90
12
1
1
30
14
3
9
5
1
89
5
5
12
9
7
151
21
15
31
6
21
9
9
19
24
18
17
3
1
512
3850
-arborii si arbustii vor fi livrati cu balot, containerizati,

-gardul viu va fi livrat cu radacinile in balot ferm de pamant (acoperit de plasa
metalica/textila/ de plastic sau in container), fiind format in pepiniera in acest scop in asa fel
incat sa fie multitulpinal.
Plantele trebuie sa aiba o buna structurare si ramificare adecvata; trebuie sa prezinte
53
Faza: P.T.+ D.D.E.
caractere specifice speciei si sa nu prezinte semne de atac de boli sau daunatori.

Conform normativului NP-I.7/2002, zonele care fac obiectul acestei lucrari se
incadreaza din punct de vedere al mediului in categoriile: EI spatii exterioare verzi.
LUCRARI DE AMENAJARI PEISAGISTICE SPATII VERZI
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 2104-92
STAS 5382-91
STAS 6053-78
Copaci si arbusti
Copaci si copaci ornamentali. Clasificare
Copaci si arbusti salbatici. Terminologie Botanica
STAS 9167-91
Regenerare naturala, sisteme silvicole,

ingrijire si pozitie. Terminologie
Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti
de ornament
Pamant. Determinari fizice si chimice
STAS 5971-92
STAS 7184/2/3/21-8591
EXECUTIA PE TEREN A PROIECTULUI

Trasarea pe teren a proiectului este precedata de:
a) inlaturarea tuturor elementelor care nu intra in viitoarea amenajare: demolarea
constructiilor inutile, taierea vegetatiei lemnoase necorespunzatoare, recuperarea prin
transplantare a arbustilor si arborilor care suporta aceasta lucrare; curatirea terenului de
moloz, cioturi, pietre si alte deseuri, inlaturarea buruienilor care acopera solul;
b) protejarea in cadrul santierului a elementelor de vegetatie si de constructii (ornamentale si
utilitare) care se mentin si se integreaza in noua amenajare.
RAPORTAREA PROIECTULUI PE TEREN
Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin
care se transpun pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari.
Ca prima etapa, se marcheaza pe teren limitele zonelor care vor fi afectate de
lucrarile de terasament si se instaleaza pichetii de nivelment conform proiectului. Dupa
efectuarea terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in
etape, conform esalonarii lucrarilor de executie, incepand cu fixarea locului liniilor importante
ale desenului axe principale si schema generala a circulatiei si terminand cu detaliile. Pe
suprafete intinse, pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu ajutorul
instrumentelor uzuale. Pe suprafete mici se utilizeaza metoda caroiajului.
Aceasta consta in raportarea pe teren a unei retele de patrate executate pe proiect la
o scara data si transpunerea elementelor din planul desenat prin masurarea pe plan si teren
a distantelor fata de liniile de caroiaj. Pentru trasarea sectoarelor regulate se folosesc
mijloace simple de ridicare a perpendicularelor, raportare a unghiurilor, trasare a curbelor,
etc.
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII,
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
54
Faza: P.T.+ D.D.E.
CALITATEA PLANTELOR
Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiul lor si al varietatii.
Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu
trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi
acceptate plantele fragile, slabe.
Arborii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tulpini
trunchiul fiind bine inramurit, si sa fie drept. Aceasta cerinta se refera la soiurile generale,
dar unele varietati, care au alta caracteristica de crestere, vor fi acceptate.
Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de
aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Beneficiar fara nici o schimbare la pretul pe
bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil.
Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la
Beneficiar cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare.
Oricand este folosit cuvantul "specimen", se va face referire la arbori, care sunt
simetrici, grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi din aceeasi specie, toti trebuie sa fie
uniformi ca marime si forma.
MASURAREA DIMENSIUNILOR
Radacina - plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor.
Arbusti cu radacina dezgolita. Toti arbustii cu radacina dezgolita vor avea o radacina
fibroasa bine ramificata care va fi dupa cum urmeaza:
Inaltimea plantei
Ramificarea
minima
a
radacinilor
450-600 mm
250 mm
600-900 mm
275 mm
_9Q0 mm-1.2 m
350 mm
1.2-1.5 m
400 mm
1.5-1.8 m
450 mm
1.8-2.4 m
500 mm
Plantele crescute in recipient - vor fi bine inradacinate si stabile in vasul in care se dezvolta.
Acestea au crescut destul de mult timp in recipient pentru ca radacina sa tina pamantul
cand sunt scoase din vas, dar nu suficient de mult cat sa fie intepenite in vas. Marimea
recipientului va fi nu mai mica decat 75 % din volumul balotilor (radacini cu pamant).
Recipientele vor fi stabile si nu vor fi deteriorate ca sa cauzeze ruperea radacinii in timpul
operatiunii de plantare.
Plante cu radacina in pamant si invelita in sac de panza.
Plantele trebuie sa fie cu pamant la radacina si invelite in saci de panza, ele vor fi scoase
cu o cantitate suficienta de pamant in mod egal pe toata radacina pentru a asigura
cresterea. Panza de iuta ce inveleste radacina va fi suficienta pentru a cuprinde toata
radacina, in functie de soi. Balotii vor fi pregatiti intr-o maniera profesionala si vor fi bine
ambalati. Sacul de panza si sfoara se vor descompune dupa plantare. In legatura cu
55
Faza: P.T.+ D.D.E.
inaltimea si diametrul trunchiului plantelor, diametrul de la partea de sus a balotilor trebuie

sa fie egal sau mai mare decat marimea minima data in Tabelul I. Se intelege ca
dimensiunile balotilor sunt minime, si vor fi acceptate la inaltimea corespunzatoare si
diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile de sol, conditiile climatice, rarirea
radacinilor sau transplantarea in sere au facut sa rezulte radacini mai groase de 13 mm ce
depasesc diametrul minim al balotului, diametrul acestuia trebuie marit in asa fel incat sa
nu fie taiate radacinile mai groase de 13 mm, exceptie facand radacinile pivotante.
TIPUL 1
TIPUL 2
Conifere
si Conifere intinse
foioase
foioase verzi
verzi
Impraplate
Diam.
Inaltime Diam.
stiere min. al (metri)
min. al
(metri bulg.
bulg.
)
(mm)
(mm)
0.5-0.6 275
0.5-0.6 275
0.6-0.7 330
0.6-0.9 330
0.7-0.8 375
0.9-1.2 375
0.8-0.9 400
1.2-1.5 430
0.9-1.0 450
1.5-1.8 480
1.0-1.2 530
1.8-2.1 530
1.2-1.5 600
2.1-2.4 600
1.5-1.8 675
24-2.7
675
1.8-2.1 800
2.7-3.0 750
2.1-2.4 900
3.0-3.6 825
2.4-2.7
3.6-42
900
4.2-4.9 1000
4.9-5.5
1100
5.5-6.0
1200
TIPUL 3
Arbusti
si
arbori
pitici
Imprasti Diam.
ere
min. al
(metri)
bulg.
(mm)
0.5-0.6 275
0.6-0.7 330
0.7-0.8 375
0.8-0.9 400
0.9-1.0 450
1.0-1.2 530
1.2-1.5 600
1.5-1.8 675
1.8-2.1 800
2.1-2.4 900
2.4-2.7
TIPUL 4
Arbori
umbrosi
standard
Inalt
ime
(met
ri)
0.5-0.6
0.6-0.9
0.9-1.2
1.2-1.5
1.5-1.8
1.8-2.1
2.1-2.4
24-2.7
2.7-3.0
3.0-3.6
3.6-42
4.2-4.9
4.9-5.5
5.5-6.0
Diam.
min. al
bulg.
(mm)
275
330
375
430
480
530
600
675
750
825
900
1000
1100
1200
Nota: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni, marimile minime ale balotilor
trebuie sa fie marite in mod proportional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale balotilor
din urmatoarea clasificare:
Baloti cu diametru mai mic decat 500 mm - Inaltimea sa fie de cel putin 75% din
diametru.
Baloti cu diametre de 500-750 mm incl. - Inaltimea sa fie de cel putin 66 2/3% din
diametru.
Balotii cu diametrul de 775 mm-1.2 m (31-48 inci) incl. - Inaltimea sa fie de cel putin
60% din diametru.
VERIFICAREA PLANTELOR
Verificarea plantelor va fi facuta de catre Beneficiar, sau de catre un reprezentant
56
Faza: P.T.+ D.D.E.
autorizat, oricand o astfel de examinare este considerata practica, si trebuie facuta pe

terenul (sau in depozitele) care furnizeaza plantele. Aprobarea materialului la o astfel de
examinare nu trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in
momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere.
LIVRAREA
Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate si impachetate in maniera aprobata pentru
acea planta, luand in considerare solul si conditiile climatice din perioada si locul de
scoatere a plantelor, si de perioada ce va trece pe timpul transportului si livrarii. Se vor lua
toate masurile de precautie care se obisnuiesc in practica unei bune comercializari pentru a
asigura livrarea plantelor in bune conditii.
Plantele vor fi impachetate si acoperite pentru a asigura o protectie adecvata impotriva
deteriorarii din timpul transportului. Radacinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu paie
umede sau cu un alt material potrivit pentru a asigura livrarea plantelor la destinatie cu
radacinile umede.
Cand transportul este facut cu un vehicul acoperit, acesta va fi ventilat pentru a preveni
orice "incingere" in timpul transportului.
Daca Beneficiarul nu solicita altfel, doar un numar reprezentativ de arbusti, sau alte
plante trebuie sa fie etichetate. Toate celelalte stocuri furnizate trebuie sa fie etichetate clar
cu numele si destinatia corespunzatoare asa cum este aratat in desene.
PAMANTUL VEGETAL SI INGRASAMINTELE
Pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de
sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ
eliberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25
mm, sau de alte gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si
pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza
germinatia vegetatiei.
Ingrasamintele. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in
instalatii specializate inregistrate. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau
metale. Orice material din plastic sau alt material confectionat nu va fi mai mare de 4 mm si
va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. Ingrasamintele vor ajuta
cresterea si dezvoltarea vegetatiei.
PROTEJAREA MATERIALULUI DE PLANTARE
Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non-toxic pentru vegetatie si
pentru incoltirea semintelor.
Semanarea. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza:
(1)Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate la
57
Faza: P.T.+ D.D.E.
aer.
(2)Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau din celuloza din
lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea.
Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este
amestecata cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este
aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este aplicata, va forma un
invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi
impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului
impachetat aratat pe fiecare pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile
in apa si vor indeplini urmatoarele proprietati:
Celuloza din lemn reciclata sau fibrele din hartie trebuie sa nu contina foi lucioase.
Continutul umiditatii:
% pe masa (greutate), maxim
Substanta organica, lemn, fibra uscata
% pe masa (greutate), minim
PH
Capacitatea de tinere a apei, in stare uscata
% pe masa (greutate), minim
15
95
4.3-8.5
400
(3) Liant chimic de protectie. Liantui chimic de protectie va fi un produs

disponibil pe piata recomandat in mod special de producator pentru a fi folosit ca
stabilizator al protectiei.
Liantul de protectie nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru mediu. Se
va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa. Liantul de protectie si
suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea
vizuala la aplicare. Inainte de a folosi liantul de protectie, Contractorul va prezenta o
certificare notariala facuta de producator in care afirma ca acesta indeplineste toate
cerintele. Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in concordanta
cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata chiar pe fiecare pachet sau
container.
Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita,
aschii de copac, sau alte materiaie organice de protectie.
TRANSPORTUL
In timpul transportului, contractorul va avea grija sa previna ruperea si uscarea
plantelor. La sosirea la locul lucrarii sau la depozit, plantele vor fi verificate daca au fost
transportate corect. Daca radacinile sunt uscate, ramurile mari sunt rupte, bulgarii de
pamant sunt desprinsi sau parti din scoarta sunt rupte, Beneficiarul poate respinge copacii
rupti. Cand un copac a fost respins, Contractorul il va indeparta de urgenta din locul lucrarii
si il va inlocui.
DEPOZITAREA TEMPORARA A PLANTELOR
58
Faza: P.T.+ D.D.E.
Nici o planta nu trebuie sa ramana in depozitul temporar pe timpul verii. Plantele

livrate pentru proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate in urmatorul mod:
(a) Plante cu radacina dezgolita. Plantele pot ramane pe santier doar 24 ore
inainte de a fi plantate sau mutate in depozit. In timpul perioadei de 24 ore
Contractorul trebuie sa continue sa aiba grija sa previna ruperea si ofilirea
plantelor. Radacinile plantelor ce vor fi plasate in depozit vor fi mai intai
acoperite cu o pasta din pamant vegetal si apa. Plantele vor fi apoi protejate si pastrate
umede, cu radacinile innoroiate sau prin asezarea plantei intr-un
depozit racoros si umed
(b) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza si
plantele crescute in recipiente. Plantele pot ramane pe santier doar 72 de ore
inainte de a fi plantate sau duse in depozit.
Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza vor fi pastrate
umede si vor fi bine ingrijite. Pentru a preveni ofilirea sau inghetarea, vor fi depozitate ori
intr-o cladire cu conditii de racoare si umiditate sau in grup compact cu radacinile invelite si
separate de un material de protectie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite.
PREGATIREA TERENULUI PENTRU PLANTAREA ARBORILOR SI ARBUSTILOR
Anterior plantarilor, se executa din timp lucrarile generale de
ameliorare a solului (amendamente pentru corectarea ph-ului si eventual a texturii),
drenajele generale, in functie de calitatea terenului si necesitatile de amenajare.
Saparea gropilor si santurilor de plantare este bine sa se faca in doua etape:
- la sfarsitul verii sau toamna - gropi de desfundare (mai mari decat este necesar
pentru plantare);
- inainte de plantare; gropile de plantare propriu-zise.
Dimensiunile gropilor de desfundare sunt:
- pentru arbusti si conifere sub 1 m inaltime: 60-80 cm/40 cm (largime/ adancime) in
sol bun, 80/70 cm in sol mediocru. In cazul distantelor mici de plantare se
desfunda intreaga suprafata ocupata de arbusti;
- pentru arbori cu circumferinta sub 18-20 cm si conifere de 1-2 m inaltime 80/80
cm in sol bun; 100/80 cm pana la 120/100 cm pe soluri de calitate mai slaba;
- pentru arbori cu circumferinta mai mare de 20-22 cm si rasinoase peste 2 m
inaltime, gropi de desfundare de minim 1 m 3 putand ajunge pana la 8 m 3 in functie
de marimea balotului de pamant.
Dimensiunile santurilor de desfundare pentru plantarea gardurilor vii in sol bun sunt:
- 60/50 cm (largime/adancime) pentru plantele fara pamant pe radacini;
- 75/50 cm pentru plantele cu balot.
Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe.
In functie de situatie, se evacueaza pietrele, deseurile, resturile vegetale. Cand solul
si subsolul sunt de calitate buna, se separa straturile, pamantul de la suprafata urmand sa
59
Faza: P.T.+ D.D.E.
fie asezat in fundul gropii. Daca pamantul este partial sau total impropriu, se inlocuieste cu
pamant bun (curatat de deseuri vegetale, pietre etc.)
In cazul existentei unui strat impermeabil la baza gropii, este necesara strapungerea
acestuia cu un burghiu si umplerea cu pietre a spatiului perforat, permitand astfel drenarea
(daca grosimea stratului impermeabil nu este prea mare). Dupa desfundare, gropile se
astupa, pentru tasarea naturala a solului pana la plantare. Odata cu reintroducerea
pamantului este bine sa se administreze in fiecare groapa pentru arbori 1-1,5 kg de
superfosfat si 0,2 kg sulfat de potasiu (1/2 pe fundul gropii si in stratul inferior de
umplere).
Aportul de ingrasaminte asigura satisfacerea necesitatilor arborilor si arbustilor pe o
perioada de cativa ani.
TIMPUL PLANTARII
Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie inactive in
momentul livrarii la depozit sau la amplasament. Plantele cu radacina dezgolita vor fi
plantate doar cand temperatura aerului depaseste 2 C.
() Plantarea de primavara
Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta, in conditii
normale, este activa.
Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea este
favorabila.
() Plantarea de toamna
Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamantul
nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1
septembrie si 1 noiembrie.
Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o aprobare
scrisa de la Beneficiar. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca rezultat
respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Contractorului.
SCOATEREA PLANTELOR DIN PEPINIERA
Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Contractorul nu este gata sa le
transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre
sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile
pentru plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in saci si o zi pentru plantele cu
radacina dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a evita ruperea plantelor sau
pierderea sau deteriorarea radacinilor, se va acorda o atentie deosebita radacinilor fibroase.
Imediat dupa scoatere, radacinile vor fi protejate impotriva uscarii si inghetarii. Plantele cu
radacina dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 C.
TRASAREA PLANTARII

60
Faza: P.T.+ D.D.E.
Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca operatiile

de plantare sa inceapa. In locul in care se vor planta, zonele de plantare vor fi delimitate cu
jaloane, iar locurile marcate cu stegulete. Jaloanele vor fi stalpi de otel. Jaloanele vor fi
batute in teren cca 900 mm.
SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE
Marginile gropilor pentru plantare vor fi verticale iar fundul gropii va fi orizontal. Pe
taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii. Materialul excavat nu va fi
depozitat pe iarba sau in santuri. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona
din apropiere.
Saparea gropilor pentru arbori. Gropile pentru arbori vor fi sapate in locul pichetat.
Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator:
DIAMETRUL
MINIM
MARIMEA PLANTELOR AL
GROPII
DE ADANCIMEA GROPII
PLANTARE
Marimea balotului
- -50 mm
1.2 m < 2.4 m (Inaltime)
750 mm
2.4 m < 3.6 m (Inaltime)
900 mm
idem
900 mm
idem
1.2 m
idem
1.5 m
idem
1.8 m
idem
25
mm
<
mm (diametru)
50 mm
< 75
(diametru1*
75 mm < 100
(diametru)
100
mm
<
mm (diametru)
50
mm
mm
125
125 mm sau mai mare Diametrul balotului +

idem
(diametru)
900 mm
Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat din spatiul
pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Distanta va fi
masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag.
Inainte de saparea gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi indepartata sau
tratata cu un ierbicit ne-rezidual. Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm
pana cand se indeparteaza resturile, bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile.
Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 45cm.
Imediat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de
plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Gropile individuale pentru plantele
61
Faza: P.T.+ D.D.E.
crescute in recipiente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor.

CURATAREA PLANTELOR
Curatarea se va face de un specialist. Retezarea ramurilor va fi facuta in asa maniera
incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante. Capetele radacinilor rupte
si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o taietura curata, indepartand doar
partea deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la
retezarile de crengi anterioare.
(a)Arborii cu frunze cazatoare.
Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurilor asa cum indica tipul de crestere al
diferitelor soiuri de arbori.
(b)Arbusti cu frunze cazatoare.
In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu sau nu dau
lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare.
PROCEDEE DE PLANTARE
Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie
pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator, umplutura
va consta in pamant vegetal.
Pamantul de umplutura, la plantare, va fi intr-o stare sfaramicioasa. In nici un
moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau
in santuri.
Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus
decat adancimea la care au crescut ele in pepiniera. Umplutura pregatita va fi asezata in
jurul radacinii. Tasarea va insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile
de aer.
Dupa operatia de umplere a gropii va urma udarea plantelor. Aceasta udare va
satura complet umplutura si se va face in aceeasi zi cu plantarea. Dupa ce pamantul se
taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul
pamantului finisat. Inainte de a incepe operatiunea de plantare vor fi aduse pe santier utilaje
aprobate de irigare in stare buna de lucru.
(a) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza. Dupa ce planta
este asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi.
(b)Plantele crescute in recipiente. Inainte de asezarea plantelor in groapa,
recipientul va fi indepartat cu grija astfel incat sa nu fie deranjat pamantul care cuprinde
radacina. In timpul operatiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie
distrusa. Nu trebuie indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crestere.
62
Faza: P.T.+ D.D.E.
(c) Plante cu radacina goala. Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie naturala si
umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat radacina sa fie acoperita pentru
a se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul
radacinilor cu solul.
(d) Daca sunt pregatite gropile, radacinile vor fi asezate in centrul gropii si va fi compactata
umplutura in jurul radacinilor pentru a se elimina golurile de aer.
(e) Umplutura va fi saturata cu apa dupa ce este asezata planta.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
PERIOADA DE INSTALARE
Angajatorul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele gasite in stare
satisfacatoare la verificare pentru incheierea cu succes a perioadei de plantare. Plantele
care nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Contractor pe cheltuiala
proprie dupa data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantare
numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie.
Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Beneficiarului doar daca conditiile
de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune.
Cand inlocuirile sunt terminate, Contractorul va plivi si va curata intreaga lucrare.
Curatarea va include curatarea de crengi uscate, stropirea cu substante adecvate a
plantelor infectate de insecte, indepartarea marcajelor si a plasei, plivirea, refacerea
protectiei, indepartartarea resturilor de la lucrare si curatarea in general a santieruiui.
Cand vor fi incheiate operatiunile de curatare, verificarea se va face doar pentru
plantele inlocuite. Toate aceste plante trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile de la
inceputul lucrarii. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare
pentru a fi acceptate. Plantele inlocuitoare este necesar sa fie plantate bine si sa se afle intro buna conditie in timpul verificarii.
Pentru a se asigura conditii adecvate de prindere si stabilizare, este necesar sa fie
executate lucrari de intretinere pe o perioada de un an.
Pentru plantele din zona de arbusti decorativi si zona de gard viu tuns mobilizarea
solului in jurul plantelor se va face manual cu ajutorul uneltelor, pe o adancime de 15cm, in
diametru de 0,5m, iar pentru arbori de 0,8m diametru, realizand spargerea bulgarilor si
indepartarea resturilor vegetale, smulgerea buruienilor si adunarea lor in gramezi in afara
locului de interventie.
Mobilizarea solului va fi executata de 3 ori pe an, dupa cum urmeaza:
prima data in aprilie,
a doua oara in iunie,
a treia oara in octombrie.
Aceasta lucrare va fi executata de-a lungul unui an, necesar plantelor pentru a se
stabiliza.
Udarea va fi realizata folosind cisterne dotate cu furtune si este necesara in lunile iunie,
iulie si august - de cate doua ori in fiecare saptamana. Luand in considerare pierderile din
sol datorate evaporarii, trebuie udat cu 120l/planta ce vor fi distribuiti plantelor in sase portii a
cate 20l/planta , asigurand o patrundere la 50cm adancime a apei pentru plantele din zona
63
Faza: P.T.+ D.D.E.
de gard viu, vor fi distribuite 360l/planta in sase portii a cate 60l fiecare.
Cuvetele de udare vor fi umplute la sfarsitul perioadei de udare, in sezonul rece.
Partea contractanta va identifica sursele de apa si va obtine autorizatiile necesare.
Supervizarea plantatiilor consta in verificarea plantelor si indepartarea celor
degradate, precum si verificarea nivelului de plantare.
Taierile de corectie ale coroanei vor fi executate pentru a mentine arbustii in volumul
necesar. Acest lucru se executa deoarece taierile repetate fac masa foliara sa devina mai
densa, ducand la obtinerea unei mai bune ecranari.
Protectia fitosanitara este necesara pentru a lupta impotriva bolilor si daunatorilor ce
pot produce daune majore plantelor, ducand la distrugerea masiva a plantatiilor sau la
diminuarea aspectului decorativ. Pentru a se realiza protectia fitosanitara se va executa
stropirea bianuala cu substante chimice, Protectia plantelor se realizeaza in maniera
preventiva pentru a preintimpina aparitia bolilor sau daunatorilor ce sunt dificil de indepartat.
GAZONUL
PREGATIREA SOLULUI PENTRU GAZONARE
Pregatirea suprafetei care urmeaza sa fie amenajata cu gazon are ca scop afanarea,
nivelarea si indepartarea altor plante (mai ales buruieni) :
- Curatarea terenului: stratul superior de sol trebuie sa nu prezinte pietre, lemne sau alte
obiecte de dimensiuni mari;
- Indepartarea buruienilor manual sau prin erbicidare totala;
- Afanarea solului prin sapare la 20-30 cm;
- Asigurarea valoarea pH de 5,5 -6,5;
- Stratul superior al solului: 8-12 cm la calitatea recomandata pt ca apa sa patrunda usor.
Dupa ce suprafata obtinuta este multumitoare, se incepe greblarea. Scopul este
sfaramarea bulgarilor si realizarea unei nivelari suplimentare. Tot la momentul greblarii se
vor inlatura de la suprafata pietrele si orice alte obiecte.
INSTALAREA GAZONULUI
-Se va folosi tipul de gazon adecvat activitatilor proiectate;
-Se va efectua numai dupa ce solul a fost pregatit prin nivelare si afanare corespunzatoare;
Gazonul se pote semana din aprilie pana la inceputul lui septembrie;
-Se vor distribui uniform semintele pe suprafata de teren care se gazoneaza;
-Dupa semanare semintele se acopera cu un strat de sol de 0,5-2cm care se preseaza usor.
UDAREA GAZONULUI
Dupa tasare, urmeaza prima udare urmeaza tavalugirea gazonului. Aceasta are rolul
de a astupa golurile dintre bulgarii de pamint si de a asigura un bun contact intre rulourile de
gazon si sol.
Pentru realizarea peluzei de gazon este necesara, dupa instalarea covorului de
gazon, udarea intensa.
LUCRARILE DE INTRETINERE A GAZONULUI
Pentru a se obtine un covor de gazon de buna calitate sunt necesare lucrari de
64
Faza: P.T.+ D.D.E.
intretinere: fertilizarea solului in functie de calitatea solului respectiv; tunderea gazonului si

alte lucrari speciale.
Intretinera gazonului presupune tunderea repetata si udarea in perioadele uscate.
Tunderea gazonului este cea mai importanta operatie. Prin tundere se stimuleaza
indesirea stratului vegetal. De asemenea, prin tundere repetata se favorizeaza cresterea
soiurilor de iarba cu fir subtire in detrimentul celor cu fir gros. Iarba netunsa se va dezvolta
pe verticala, va produce pai si se va ingalbeni la baza. Prin tundere, aceasta se va extinde
pe orizontala, ocupand toata suprafata de pamint disponibila. Pe linga aspectul estetic,
aceasta va ingreuna cresterea buruienilor (semintele buruienilor vor ajunge mai greu la sol
si vor fi sufocate de iarba deja existenta). De asemenea, prin tundere se elimina aproape de
la sine toate buruienile cu tulpina. Deoarece aceste buruieni produc seminte doar in varful
tulpinii, prin tundere nu le dam posibilitatea sa se inmulteasca.
In mod ideal, gazonul se tunde cand este perfect uscat si cand, prin tundere se
inlatura 25 35% din inaltime. In acord cu clima din Romania va trebui sa se tunda gazonul
cel putin odata pe saptamina, chiar de 2 ori pe saptamina, de primavara pina toamna. Daca
iarba nu creste mai mult de 25 35%, tunderea se va face mai repede si nu va trebui sa
colectam iarba taiata. Aceasta va fi imprastiata pe sol si va contribui la fertilizare, prin
descompunere. Daca, in schimb, iarba apuca sa creasca mai mult, la taiere va trebui sa
montam cosul colector, deoarece firele de iarba vor fi prea lungi pentru a fi imprastiate pe
sol in mod uniform si vor rezulta brazde (ca la cosit). Asta, in afara faptului ca gazonul va
pierde din frumusete, deoarece iarba va incepe sa se ingalbeneasca la baza.
Avand cosul colector montat, avem 2 operatii suplimentare de facut in timpul tunderii.
Cosul trebuie golit si iarba rezultata depozitata . In mod ideal depozitarea acesteia se va
face in lada cu compost. Ori de cate ori solul se usuca la mai mult de 2 3 degete in
adancime, va trebui sa udam gazonul. Momentul optim de udare este dimineata, sau seara.
Udarea de dimineata nu va produce soc termic (diferenta de temperatura intre apa si
plante) si nu va favoriza aparitia mucegaiurilor si a altor boli. In schimb, marele dezavantaj
al udarii de dimineata este faptul ca o mare parte din apa de udare se pierde prin evaporare,
imediat ce soarele devine mai puternic. Cantitatea de apa va trebui in asa fel dozata incat
sa patrunda doar pana la adancimea la care sunt radacinile gazonului. Daca udam prea
putin, vom stimula dezvoltarea radacinilor spre suprafata solului si va rezulta un gazon
sensibil la seceta. Daca udam prea mult, pe langa faptul ca apa in surplus este risipita, vom
stimula aparitia buruienilor cu radacini adinci.
INLOCUIREA GAZONULUI
In cazul in care se impune in anumite zone refacerea gazonului, sunt necesare
urmatoarele lucrari:
- decaparea completa a suprafetelor ce urmeaza a fi gazonate
- prelucrarea manuala sau mecanica a pamantului (frezarea lui)
- maruntirea completa a pamantului
- erbicidarea buruienilor existente
- imbunatatirea pamantului in stratul superior, prin completarea lui cu compost
- semanarea gazonului aprox 50-60 g/mp sau asternere rulou de gazon
- incorporare si tavalugire
- udare continua
- primul tuns dupa ce gazonul ajunge la o inaltime de 10 cm; tunderile ulterioare se
vor face la inaltimi de 5 cm
65
Faza: P.T.+ D.D.E.
reansamantari si operatiuni de intretinere aplicarea de ingrasamant
RECEPTIA LUCRARILOR
Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va face la finalul
lucrarilor de amenajare. Pentru acceptarea la inspectie, Contractorul trebuie sa primeasca o
certificare scrisa de la Beneficiar in care sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost
plantate intr-o stare sanatoasa. Pentru a fi acceptata, planta trebuie sa fie intr-o conditie
reprezentativa a soiului ei. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana cand toata
lucrarea nu este terminata.
Intocmit,
Ing.dipl. arh. peisajului Ileana Nicolae
4.2. IRIGATII
Caiet de sarcini
66
Faza: P.T.+ D.D.E.
CAP.1. GENERALITATI
1.1. Prezentul caiet de sarcini, intocmit pentru realizarea retelelor de irigatie pentru plante si
gazon cu aspersoare telescopice instalate subteran, are drept scop asigurarea de catre
constructor a urmatoarelor elemente esentiale pentru realizarea unor lucrari de buna
calitate, in deplina siguranta pentru evitarea unor accidente de munca :
- Respectarea intocmai a elementelor tehnice prevazute in proiect;
- Verificarea materialelor folosite;
- Adaptarea de tehnologii adecvate ale fazelor principale de executie ;
- Respectarea normelor de tehnica securitatii muncii specifice lucrarilor edilitare
independent de amplasamente.
1.2. Documentatia tehnica piese scrise si desenate in care sunt stabilite solutiile,
tehnologia de executie, materialele cu caracteristicile lor, conditiile impuse, atentionari, etc,
precum si prevederile prezentului caiet de sarcini trebuie cunoscute in amanunt de catre
constructor si investitor, semnalandu-se proiectantului orice nepotrivire cu realitatile din
teren sau neconcordante aparute in timpul executiei.
1.3. In prezentul Caiet de sarcini nu se vor repeta prevederile documentatiei sau alte
obligatii care decurg din actele normative cu caracter tehnic sau legislativ in activitatea de
constructii. Prevederile caietului de sarcini nu sunt limitative.
Cap.2 - DATE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR
2.1. Obiectul lucrarii
Documentatia tehnica trateaza urmatoarele obiecte:
- montarea conductelor de alimentare cu apa din polietilena de inalta densitate - tip PE80
PN6 cu De 32mm si 63mm;
- montarea pieselor speciale pentru sistemul subteran de irigatii (aspersoare telescopice,
electrovane, camine de vizitare, elemente de comanda) si a unui sistem de comanda
modular cu alimentare cu baterii si trasmisia datelor fara fir; pentru construirea unei instalatii
automatizare de irigare pentru suprafelete acoperite cu vegetatie situate in proiectat.
2.2. Pregatirea traseului de conducte
Amenajarea traseului, pregatirea amplasamentului (eliberarea terenului de sarcini, deseuri
etc.), asigurarea accesului de-a lungul traseului pentru aprovizionarea materialelor si
manipularea acestora, cad in sarcina beneficiarului.
Marcarea traseului si fixarea de repere in vederea executarii lucrarii, receptia, sortarea,
transportul tevilor si a materialelor necesare pentru executia lucrarilor cad in sarcina
executantului. Executantul va avea in vedere posibilitatile limitate de organizare de santier
avand in vedere amplasarea
spatiilor verzi intre si in vecintatea suprafetei carosabile unde se inregistreaza trafic intens
pe toata durata zilei, si va lua toate masurile pentru a reduce la minim cantitatile de
materiale ce urmeaza a fi depozitate pe santier intre etapele de lucru, si de a aproviziona
santierul cu materiale in mod etapizat limitandu-se la acele materiale ce urmeaza a fi
imediat instalate in teren.
67
Faza: P.T.+ D.D.E.
2.3. Trasarea
Inainte de inceperea lucrarilor de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de executie,
trebuie sa procedeze la operatiile de pichetaj si jalonare care cuprind:
- materializarea in teren a traseului conductelor, a pozitiei aspersoarelor si caminelor
electrovanelor
- stabilirea pozitiei tuturor retelelor edilitare existente in zona (electrice, telefonie, gaze
naturale, canalizare etc.).
Antreprenorul va verifica traseul retelei din proiect cu datele din teren si se va asigura ca
exista conditii pentru inceperea lucrarilor.
In situatiile in care nu exista date certe despre prezenta unor retele subterane,
executantul are obligatia de a efectua propriile masuratori cu echipamente de detectie a
cablurilor electrice si conductelor metalice. In mod obligatoriu Executantul va comunica
Beneficiarului eventuale devieri de la traseul proiectat si va consulta
Proiectantul pentru stabilirea unei noi solutii.
In punctele de intersectie cu cabluri electrice si canalizatie telefonica ,antreprenorul va
executa sondaje de recunoastere, perpendicular pe traseele conductelor proiectate.
In cazul in care anumiti parametri cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta
terenului etc. sunt in discordanta cu prescriptiile din documentatia tehnica, se vor informa
proiectantul si beneficiarul.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele
caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de
intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte si la
bransamente) .
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului,
la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii
pamantului sau din cauza circulatiei.
Pentru pozarea tuburilor din polietilena si a componentelor sistemul de udat ingropate in
teren se utilizeaza
frecvent urmatoarele metode de trasare:
- cu jaloane de nivel (teuri)
- cu stegulete (pentru aspersoare)
Trasarea si metoda de fixare a acesteia pe teren va fi stabilita de comun acord de
beneficiar si constructor.
2.4. Executia santului si a gropilor poligonale
Executarea sapaturii va incepe numai dupa completa organizare a lucrarilor si pregatirea
aprovizionarii cu materiale (conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) si a utilajelor
de executie (pentru sapat, transport, compactari, refacerea izolatiilor, proba de presiune)
impuse de furnizorul de materiale, pentru ca
transeele sau excavatiile sa stea deschise o perioada cat mai scurta de timp.
Sapatura de sant pentru conducta principala (inel) va fi executata manual sau mecanizat pe
latime de minim 15cm si adancime de min. 55cm, pe cat posibil la scurt timp inainte de
montarea conductei, pentru eliminarea riscului afectarii patului de capriciile vremii
neprielnice. Sapatura de sant pentru conductele secundare (zonele de udare in care se
branseaza aspersoarele), va fi executata manual sau mecanizat pe latimea de minim 10cm
si adancime de 40cm.
Sapatura gropilor poligonale pentru montarea hidrantilor rapizi, electrovanelor si a
68
Faza: P.T.+ D.D.E.
caminelor de vizitare (dimensionate conform detalii de montaj), se va face manual, numai in

momentul in care se efectueaza si montajul.
Este obligatorie executarea sapaturilor numai manual si cu deosebita atentie in zona
intersectiilor cu instalatii existente si anume: cabluri electrice si telefonice, conducte de
gaze, bransamente gaze, racorduri de canalizare (unde este cazul).
Instalatiile existente intalnite in santul sapat pentru conductele noi vor fi sustinute pe toata
perioada in care santul va ramane deschis. De asemenea, este obligatoriu sa se
indeparteze pietrele mari de pe marginea transeii, astfel incat sa se evite
caderea acestora, accidentala, peste conductele de polietilena pozate.
Latimea santului poate varia in functie de diametrul conductei, de natura terenului,
materialul conductei, tipul si modul de imbinare, conditiile de pozare.
2.5. Realizarea patului de pozare
Comportamentul conductelor din polietilena este influentat si conditionat de modul corect
de realizare a
radierului transeii, a patului de fundare si a umpluturilor.
Pozarea conductei se va face astfel incat sa se realizeze:
actiunea efectului lateral al terenului;
protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor
corpuri dure in transee.
Aceste conditii vor fi realizate prin executarea unui pat de pozare din nisip de 5cm, cu
granulatia 17 mm, iar umplutura se va continua cu acelasi material pe o inaltime de 5cm
deasupra generatoarei superioare a conductei.
Sunt interzise orice elemente care pot constitui reazeme, pentru a evita concentratii
locale ale fortelor, ce conduc la eforturi de incovoiere.
2.6 Manevrarea, transportul si depozitarea
2.6.1. Tuburile din polietilena
Tuburile din polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat, robuste, rezistente la
socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tamburilor din polietilena
sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de
lovituri si zgarieturi. Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea de chingi din
piele, cauciuc, nylon sau polipropilena, interzicandu-se folosirea lanturilor sau carligelor
metalice in contact cu materialul.
Intrucat tevile de PEID se vor livra si transporta in colaci, depozitarea lor se va face cu
tamburii asezati pe orizontala iar derularea tevii de pe acesti tamburi se va realiza numai
atunci cand se va monta in sapatura. Temperatura optima de prelucrare si montare a
tuburilor din polietilena este intre 5o si 30oC. Atunci cand sunt
depasite aceste temperaturi se iau masuri speciale si anume: intre +5o si -5oC se asigura
corturi incalzile, iar peste 30o C se feresc de razele soarelui.
Este permisa montarea acestora la temperaturi mai mici de 5o C, cand asamblarea lor
se executa cu piese speciale dotate cu inele de cauciuc si prevazute cu compresie.
Tevile aprovizionate in colaci nu se vor derula la o temperatura mai mica de 10oC.
2.6.2 aspersoare telescopice, fitinguri si electovane din material plastic
Piesele speciale utilizate la montarea sistemului automat de irigatii, aspersoarele
telescopice cu duze dispersoare, piese de legatura mobile, electrovane, alte accesorii, vor fi
depozitate numai in ambalajele originale, nu se vor arunca si vor fi ferite de lovituri. Piesele
69
Faza: P.T.+ D.D.E.
de conexiune pot fi depozitate in cutii suprapuse, numai in ambalajele originale.

Temperaturile de montaj similar ca la tuburile de polietilena
Tabel Centralizator denumiri pentru tipuri de duze si aspersoare utilizate la proiectare:
Cod Aspersor Tip Aspersor Descriere Duza: Raza / Sector / Setare Rata precipitatie
(mm/h) Bransament
Spray_15_EST (8) Spray 4,6 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h
Spray_15_SST (12) Spray 9,2 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h .
Spray_15_CST (20) Spray 9,2 x 1,2m / Fix / Fasie 37 mm/h
RN13-18Q (13) Multijet 4m / Fix / 90o 20 mm/h
RN13-18H (40) Multijet 4m / Fix / 180o 20 mm/h
RN17-24Q (6) Multijet 4m / Fix / 90o 20 mm/h
RN17-24H (44) Multijet 4m / Fix / 180o 20 mm/h
RN17-24F (8) Multijet 4m / Fix / 360o 20 mm/h
5004_30_F (66) Rotor 9m / Rotativ / 360o 16 mm/h
5004_30_H (198) Rotor 9m / Rotativ / 180o 16 mm/h
5004_30_Q (38) Rotor 9m / Rotativ / 90o 16 mm/h
5004_25_F (31) Rotor 7,6m / Rotativ / 360o 16 mm/h
5004_25_H (65) Rotor 7,6m / Rotativ / 180o 16 mm/h
5004_25_Q (21) Rotor 7,6m / Rotativ / 90o 16 mm/h
Nota: norma de precipitatii orara calculate pentru fiecare tip de aspersor in functie de
parametrii de catalog
2.6.3 Echipamentele electronice de control
Se vor respecta normele prescrise de productator pentru depozitarea si exploatarea
echipamentelor electronice.
Modulele de comanda electronica utilizate ce urmeaza a fi instalate in teren vor avea
obligatoriu categoria de protectie IP68, avand in vedere posibilitatea de inundare frecventa a
caminelor unde urmeaza a fi instalate.
2.7 Verificarea materialelor
Inainte de a ti montate, tuburile, si piesele din polietilena vor ti verificate vizual si
dimensional.
La examinarea vizuala:
- tuburile trebuie sa fie liniare;
- culoarea tuburilor sa fie uniforma;
- suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri, arsuri,
incluziuni sau zgarieturi;
- sectiunea transversala a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri.
La examinarea geometrica:
- abaterile geometrice ale tuburilor, pieselor din polietilena, la masurarea cu sublerul se vor
inscrie obligatoriu in normele DIN 8075 si ISO 12162.
Toate tuburile si piesele din polietilena si metal necorespunzatoare vor fi refuzate la
receptie si nu se vor introduce in lucru.
Toate tevile, atat cele care se livreaza in bare cat si cele care se livreaza in colaci, vor fi
marcate la exterior, pe toata lungimea lor, cu: producator, presiunea de utilizare (PN), banda
in culoare specifica de utilizare,diametrul exterior (De), etc.
Materialele componente ale sistemului automat de irigatii (aspersoare telescopice,
electrovane, fitinguri speciale) vor fi verificate vizual si cantitativ la receptie. Piesele nu
70
Faza: P.T.+ D.D.E.
trebuie sa prezite bavuri de turnare sau zgarietuiri, iar tubul nu trebuie sa prezinte indoituri.
In momentul montajului fiecarui aspersor, inainte de a fi bransat la racordul flexibil, se va
verifica rigidatea arcului prin tragerea pistonului mobil cu mana sau cu o scula dedicata
indicata de furnizor. Se va tine cont ca forta de retragere sa fie mare si nu se vor monta
aspersoarele cu arcul slabit.
2.8. Montarea tuburilor si pieselor de polietilena si material plastic
Montarea tuburilor si accesoriilor pe santier se va realiza astfel:
- controlul tuburilor si accesoriilor inainte de coborarea in transee, astfel incat acestea sa fie
in stare perfecta;
- evitarea socurilor si deplasarea tubului pe zonele cu terenuri bolovanoase;
- verificarea si asigurarea ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni (fisuri, ovalizari);
- controlul ca in interiorul tuburilor sa nu se afle corpuri straine.
In concluzie pentru cazurile curente de pozare se vor respecta urmatoarele reguli:
- realizarea transeii se face pe traseul, latimea, panta si adancimea prevazute in proiect;
- fundul transeii trebuie sa fie egal si stabil, respectand panta si adancimea din proiect;
- la fundul transeii se realizeaza un pat de pozare cu o grosime de 5cm;
- materialul patului de pozare va fi selectat cu grija, folosindu-se numai material granular;
- suprafata patului de pozare va ti continua, neteda si nu va contine obiecte dure -pietre,
lemne sau particule prea mari de material;
- radierul transeii va fi rectiliniu, iar pozarea tuburilor din PEID se va realiza in ondulatii largi
(in plan orizontal), destinate sa compenseze contractarea si dilatarea conductei.
La montarea conductei in transee se va avea in vedere ca aceasta sa nu aiba un traseu
perfect rectiliniu, ea trebuind montata cu ondulatii in plan orizonatal in limita latimii transeei.
FF IMPORTANT: Nu se admite ca dupa stabilirea lungimii de conducta ce se va derula de
pe tambur, aceasta sa fie tarata pe teren. Ea va fi purtata pe brate, distanta intre oameni
fiind de maxim 5-6m (in functie de diametrul conductei)
Imbinarea conductelor
La acest proiect imbinarea tuburilor din polietilena ce alcatuiesc conductele principale de
alimentare, cat si zonele secundare cu aspersoare, se va face cu fitinguri cu etansare prin
compresiune.
2.9. Montarea armaturilor, accesoriilor si a ramificatiilor la bransamente
Montarea vanelor si electrovanelor
Vanele manuale de izolatie a zonelor de udare sunt prevazute din PVC cu bila si
holender, Pn 16 si vor fi montate in caminele de vizitare din polietilena de inalta densitate
ranforsata cu fibra de sticla impreuna cu electrovanele.
Electrovanele sunt din material plastic (poliamida ranforsata cu fibra de sticla) si vor fi
montate in camine de vizitare din polietilena ranforsata cu fibra de sticla, cu capac de
vizitare de culoare verde. Montarea electrovanelor in caminele speciale se va face conform
proiectului si detaliilor din proiect.
Se recomanda ca montajul vanelor sa se efectueze in afara transeii si sa se coboare tot
ansamblul in vederea pozarii. Se va evita aparitia unor forte anormale de tractiune capabile
sa provoace smulgerea lor sau deformarea ansamblului.
Inainte de instalarea caminelor de vizitare se va realiza un pat de drenaj de app. 10cm
din pietris curat cu granulatie uniforma, instalat pe folie de geotextil. Dupa instalarea
71
Faza: P.T.+ D.D.E.
caminului de vizitare, si inainte de fixarea acestuia cu pamant imprejur, se vor lipi marginile
libere ale foliei de geotextil pe exteriorul caminul din PEID.
Este interzis a se taia marginea de sprijin a caminului pentru treversarea conductei de
PEID, acest lucru se va face numai prin gaurile prevazute de fabricant sau daca nu e posibil
prin decuparea suplimentara a peretilor fara taierea marginii intarite.
Este recomandabil ca marginile caminului sa fie sprijinite pe o centura de caramida sau
pavele si nu direct in pamant. Pentru etansarea imbinarilor filetate se va folosi banda teflon
.
Montarea hidrantilor rapizi
Tipul de hidrant folosit va fi, Hidrant rapid Pn 16, din bronz sau alama cu dipozitiv de
inchidere automat cu bila si cheie, cu alimentarea pe filet interior de 3/4, pe conductele
principale cu De 50mm. Hidrantii vor fi montati intr-o pozitie riguros verticala, in cutii de
vizitare de 10 din polietilena de inalta densitare ranforsata cu fibra de sticla. Cheia de
deschidere si cotul portfurtun vor fi din acelasi material ca si corpul hidrantului rapid (bronz
sau alama).
Montarea aspersoarelor telescopice
Aspersoarele telescopice se instaleaza ingropat, in pozitie riguros verticala si se fixeaza
cu pamant urmat de compactari succesive pana la atingerea nivelului dorit. In pozitie finala
partea superioara a aspersorului va fi situata la app. -0,5 -1,00 cm fata de cota solului.
Aspersoarele se amplaseaza in raport cu bordura ce delimiteaza zona de spatiu verde de
suprafata pietonala sau carosabila, la o distanta de 5-10 cm de aceasta in functie de zona
de beton turnat pentru fixarea bordurilor.
2.10 Realizarea umpluturilor
Umplutura transeii conductelor din polietilena cuprinde doua zone bine definite si anume:
Zona de acoperire -pana la aproximativ 15 cm deasupra generatoarei conductei, necesara
asigurarii stabilitatii conductei.
Zona de umplutura -necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza
asupra conductei.
Pentru zona de acoperire (pana la 0,15 cm deasupra generatoarei superioare) nu se vor
utiliza material agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari
ulterioare; Compactarea se va face manual si mecanizat cu echipament usor (de tip
broasca) pentru a asigura stabilitatea tubului.
Umplutura propriu zisa se va realiza prin straturi succesive de aproximativ 10 cm, astfel
incat tuburile sa nusufere nici o deteriorare.
Ultimii 3-5cm de umplutura se for realiza cu pamant fertil aprovizionat special pentru a
asigura aderenta biologica a brazdelor de gazon nou sau recuperat ce se vor instala dupa
terminarea operatiunii de ingropare a sistemului automat de stropire.
Excedentul de pamant rezultat ca urmare a utilizarii nisipului pentru patul de pozare si in
zona de acoperire precum si materialul neutilizabil de la refacerea pavajelor, va fi in mod
obligatoriu transportat la depozitul (groapa) de deseuri, astfel incat terenul sa aiba la
receptia lucrarilor, acelasi aspect si aceleasi cote ale terenului initial.
Santurile nu trebuie tinute deschise timp indelungat pentru evitarea inundarii santurilor,
situatie care poate schimba pozitia conductei in sant si conduce si la degradrea gazonului.
72
Faza: P.T.+ D.D.E.
2.10 Echiparea statiei de pompare

Cabina capului de foraj, echiparea acesteia si dimensionarea este specificata prin proiect.
Executantul va respecta aceste detalii, si de asemenea va lua masurile necesare pentru
respectarea prevederilor legale in ce priveste exploatarea bransamentululi de energie
electrica pentru alimentarea pompelor submersibile si a
respectarii normativelor cu privire la constructiile din beton.
Se executa treceri izolate prin peretii camerei de beton pentru alimentarea cu apa a
conductei principale pentru irigatii cu De 63mm prevazute in proiect.
Conectarea la retelele exterioare se va face cu piese cu etansare prin compresiune.
2.11. Masuri de protectie a muncii
Se va respecta "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" elaborat de
MLPTL, conform Ordinului nr. 9 /N/ 15 martie 1993, in conformitate cu HG nr.795 / 1992 si
publicat in Buletinul Constructiilor vol. 5,6,7,8 / 1993 precum si "Legea protectiei muncii nr.
90 / 1996" a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale.
Se vor respecta in mod special prevederile din urmatoarele capitole din cadrul normelor
specifice de protective a muncii:
volumul A -cap.1-5,7,9,14-18 - Norme generale comune de constructii montaj si
instalatii;
volumul B -cap.19 - Lucrari de terasamente si consolidari de teren;
volumul C -cap.21-24,27-30 -Lucrari de constructii;
volumul D -cap.31-35 - Lucrari de montaj;
volumul H -cap.38-41 - Utilaje si masini pentru constructii.
2.12. Calitatea lucrarilor
Lucrarile se vor executa in conformitate cu prescriptiile din Legea nr.10/95 si a
regulamentelor aprobate prin HG 766 / 97, HG 272 / 94 si HG 273 / 94 privind calitatea
lucrarilor in constructii si vor fi obligatoriu puse in practica de reprezentantii autorizati din
partea proiectantului, beneficiarului si a antreprenorului lucrarilor.
In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii:"C" normala.
Prin sistemul de calitate se va urmari:
- Materialul pus in opera (conducte, vane si armaturi, piese speciale etc.);
- Executia sapaturii pentru pozarea conductelor;
- Executia patului de fundare;
- Pozarea conductei, aspersoarelor, electrovanelor;
- Fizarea aspersoarelor in pamant in pozitie perfect verticala si degajarea de pamant
- Proba de etanseitate, urmarindu-se si modul de realizare a umpluturilor partiale si a
compactarii uniforme a acestora;
- Modul de realizare al lucrarilor finale (umpluturi finale, pozitionarea hidrantilor si tubulaturii
de irigatie, cu verificarea prevederilor din proiect );
- Inregistrari privind calitatea.
CAP. 3 - DATE PRIVIND RECEPTIA, EFECTUAREA PROBELOR, PUNEREA IN
FUNCTIUNE A CONDUCTELOR
3.1. Probe si punere in functiune
73
Faza: P.T.+ D.D.E.
Proba de presiune in coloanele de polietilena (Pi) va fi de minim 10 bari.

Proba de presiune va fi precedata de executarea si pregatirea urmatoarelor operatiuni:
- Proba de presiune se va efectua dupa acoperirea tuburilor pe partea lor mediana, pentru
evitarea oricarei deplasari a conductei sub efectul presiunii;
- Proba de presiune se va efectua dupa temperatura de varf a zilei si se vor evita probele in
timpul noptii;
- Presiunea se aplica pe durata a 60 minute, fara ca diminuarea presiunii sa fie mai mare de
0,1 bar.
- Inlaturarea eventualelor defectiuni si refacerea probei de catre antreprenor;
- Executarea umpluturilor;
- Proba generala a conductei va fi facuta de antreprenor, in prezenta beneficiarului, inainte
de receptia definitiva a lucrarilor. Reteaua este pusa sub presiune timp de 48 ore de la
umplere, pierderea dupa aceasta perioada netrebuind sa depaseasca 1 %;
- Se vor respecta prevederile STAS 6819/82 par.4.4. ( Probe si verificari );
- Spalarea cu apa curata a conductelor in interior inainte de montarea aspersoarelor;
- Punerea in functiune la presiune de regim;
- Receptia generala a conductei;
Se vor intocmi procese verbale de lucrari vizate obligatoriu de beneficiar pentru urmatoarele
operatiuni:
- predarea amplasamentului;
- lipirea tronsoanelor si montarea pieselor speciale prin electrofuziune (unde este cazul), a
celor cu etansare prin compresiune, a electrovanelor si a hidrantilor rapizi din bronz.
- umplerea partiala a transeelor;
- pregatirea pentru proba de presiune;
- proba generala dupa motarea aspersoarelor, fixarea acestora in teren si completarea
umpluturilor;
- executia umpluturilor.
- spalarea conductelor.
3.3. Receptia si punerea in functiune
Receptia lucrarilor de realizare a sistemului automat de irigatii este precedata de controlul
riguros al acestora care cuprinde urmatoarele operatii:
- verificarea transeii si patului conductei
- verificarea conductei montate in sant;
- verificarea statiei de pompare si a echipamentelor instalate in camin
- verificarea montajului electrovanelor
- verificarea instalarii aspersoarelor telescopice (pozitionare si verticalitate)
- verificarea instalarii caminelor de vizitare si a patului de drenaj
- verificarea la presiune;
- verificarea cotelor conductei;
- verificarea armaturilor
- verificarea umpluturilor .
- verificarea presiunii la electrovane in regim de lucru
Verificarea si receptia se fac cu respectarea SA 4163/3/1996 a Regulamentului de
receptie aprobat prin HG 766/97 si a celorlalte acte normative care reglementeaza
efectuarea receptiei obiectivelor de investitii.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru si un delegat al unitatii
care urmeaza sa asigure exploatarea si intretinerea retelei.
Punerea in functiune a retelei de distributie se va face obligatoriu dupa spalarea
74
Faza: P.T.+ D.D.E.
conductelor si instruirea personalului de exploatare.

La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a
lucrarii in care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie, eventualele
modificari acceptate de proiectant si de beneficiar, inclusiv, marcarea lucrarilor.
Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o calitate
corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.
Dupa receptia finala ce se va efectua in conformitate cu O.G. 2/94 si cu Regulamentul de
receptie a lucrarilor aprobat prin HG. nr. 766/97, sistemul automat de udare va fi preluat in
exploatare si intretinere.
Cartea constructiei, intocmita de antreprenor si prezentata la receptie va fi documentul
principal pe baza caruia se va realiza receptia finala.
CAP. 4 - DATE PRIVIND FURNIZAREA MATERIALULUI
Aprovizionarea pieselor speciale pentru sistemul automat de stropit se va face de la
producatorii sau distribuitorii uneia dintre marcile specializate in domeniu. Se vor utiliza
materiale de calitate superioara asigurate de un furnizor care produce toata gama de
produse specificata si asigura nivelul de calitate necesar
acestei lucrari. Se accepta pentru realizarea conexiunilor electrice numai conectori cu rasina
cu inalta rezistenta la apa si umezeala. Este recomandabil ca aceste materiale sa fie
furnizate si aflate sub garantia aceluiasi producator ca pentru toate celelalte piese.
Se vor respecta obligatoriu datele specificate in fisele tehnice referitoare la componentele
principale ale sistemului de irigatii (sistem de control, aspersoare, electrovane), intrucat
acestea pot afecta dramatic calitatea udarii automate sau durata de viata a materialor
montate ingropat.
Beneficiarul va prezenta lista furnizorilor agreati si va stabili in caietul de sarcini pentru
licitatie conditiile si modul de prezentare a ofertei furnizorilor.
Producatorii de tuburi si piese speciale din polietilena vor anexa specificatii tehnice de
respectare a:
ISO 9002 si EN 29002 - Standarde internationale pentru controlul calitatii conductelor PEID ;
ISO 161, 3609,4427 - Dimensiuni si abateri dimensionale admise;
ISO 7270 - Veriticare aspect;
ISO 1167 - Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor;
- Determinarea rezistentei la presiunea interioara;
ISO 12162 - Clasiticarea marcilor uzuale PEID;
ISO 8075 - Tevi PEID cerinte generale de calitate,teste;
ISO 5208 - Verificarea la etanseitate.
In cazul in care materialele sunt asigurate de beneficiar, constructorul are obligatia de a
face constatari privind calitatea acestora, inainte de a le pune in opera si a clarifica cu
beneficiarul eventualele obiectiuni pe care le are in aceasta privinta
Diametrele nominale specificate sunt diametrele exterioare ale conductelor din polietilena
de inalta densitate.
Intocmit.
ING. Radu Ciribasa
4.3. ALEI PIETRIS
Caiet de sarcini
75
1.1.
Faza: P.T.+ D.D.E.
Generalitati
Prevederile cuprinse in acest caiet de sarcini pentru realizare aleilor din pietris sunt
aplicabile si obligatorii la lucrarile privind realizarea aleilor din pietris cuprinse in proiect.
Solutiile constructive, reclama respectarea unui anumit nivel de calitate in realizarea
lucrarilor si impune, in consecinta, o activitate riguroasa de urmarire permanenta pe tot
parcursul executiei.
Se va putea asigura astfel o corecta verificare si receptionare a fazelor intermediare si
a celei finale.
Antreprenorul, conform conditiilor generale si speciale de contractare, are obligatia sa
studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor si sa obtina orice alte informatii
considerate de el necesare prin conditiile si dificultatile de executie a lucrarilor de
arhitectura.
Pe durata executiei, antreprenorul va lua toate masurile care se impun pentru a
respecta conditiile de realizare a lucrarilor de arhitectura in conformitate cu cerintele impuse
de documentatiile de contractare.
Detaliile de executie, calitatea materialelor si tehnologiile de punere in opera se vor
realiza conform planurilor, caietelor de sarcini si eventualelor precizari facute de proiectant.
Inaintea inceperii lucrarilor, antreprenorul poate prezenta si o alta propunere de
tehnologie de executie fata de cea prevazuta in proiect, dar va trebui sa o supuna spre
aprobare proiectantului si investitorului. Noua tehnologie, propusa si aprobata, va respecta
conditiile de calitate impuse de lucrarea respectiva.
Investitorul si proiectantul isi rezerva dreptul ca, inainte sau dupa inceperea lucrarilor,
sa opereze adaptari sau modificari fata de proiect, in vederea asigurarii calitatii, ca urmare
a aparitiei unor materiale sau tehnologii noi.
In toate activitatile de pe santier vor fi respectate normele de protectia muncii si cele de
prevenire a incendiilor.
Standarde si Normative de referinta
Sub acest titlu vor fi mentionate standardele, normativele si alte prescriptii care
trebuie respectate la materiale, utilaje, confectii, executie, montaj, probe, teste si verificari.
La acestea se adauga urmatoarele, cu aplicabilitate generala
STAS 388-80 Ciment Portland
STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane
STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli
STAS 1139-87 Borduri din beton pentru trotuare
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
Acte normative privind calitatea
Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii;

Legea nr.8, privind Asigurarea durabilitatii si sigurantei in exploatare, functionalitatii
76
Faza: P.T.+ D.D.E.
si calitatii constructiilor".
HG 925/1995 Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a

proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor"
Norme pentru utilizarea formularelor tipizate in activitatea de control tehnic de calitate

in constructii-montaj publicatein Buletinul Constructiilor nr. 8/1987.
C.56-85, Normative pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente (BC -2/1986)
Plansele care guverneaza lucrarea:
-Plan situatie propusa
-Plan trasare
-Detaliu tehnic suprafata pietris
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la
dispozitia Consultantului, spre aprobare, urmatoarele mostre:
Borduri din beton prefabricate; mostre cu finisajul si culoarea specificate.
Prin aprobarea mostrelor de catre Consultant se intelege aprobarea cimentului si
agregatelor, precum si alegerea culorilor.
Toate elementele prefabricate vor fi confectionate din materialele aprobate.
Materiale
-Agregate -pietris,nisip,
-Borduri beton cu dimensiunile 50/10/15 cm
-Mortar M100 T
Materialele si produsele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie de foarte buna calitate, cu aspect corespunzator, in conditii de pret optim si cu
garantie de lunga durata data de furnizor;
producatorul sa poata asigura constanta calitatilor fizico-chimice (stabilitate chimica,
dimensionala, etc,) si vizuale (culoare, textura, etc.)
sa corespunda specificului functional al spatiilor unde sunt aplicate
sa fie agrementate tehnic In conditiile stipulate de legea nr.10/1995;
producatorul sa furnizeze date complete privind tehnologia de punere In opera (unde
este cazul);
sa existe forta de munca specializata pentru lucrari cu astfel de materiale.
Se va organiza si urmari cu rigurozitate controlul calitatii materialelor intrate in santier
pentru certificarea lor inainte de punere in opera.
Livrare, depozitare, manipulare
Livrarea materialelor si produselor se va face conform recomandarilor din capitolele
respective ale normativelor specifice in vigoare si va fi insotita de certificat de calitate.
77
Faza: P.T.+ D.D.E.
In cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata
sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor livrate.
Depozitarea si manipularea produselor si materialelelor prevazute in proiect trebuie sa
se faca separat, pe tipuri de materiale in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel
incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care ar putea conduce la deprecierea lor;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara.
Se vor respecta instructiunile scrise ale producatorului, privind manipularea,
depozitarea si protectia materialelor si produselor respective.
Executarea lucrarilor
Antreprenorul ve executa lucrarea conform proiectului si acestui caiet de sarcini,
tinand cont de normativele specifice categoriei de lucrari si de prescriptiile tehnice in
vigoare.
Se vor respecta de asemenea instructiunile scrise ale producatorului, privind executia
lucrarilor respective.
Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise la o anume categorie de lucrari se vor executa
operatiunile pregatitoare necesare si anume:
trasare
decopertare
sapaturi
umplutura cu balast
umplutura cu nisip
umplutura pietris
Executia lucrarilor va fi asigurata de personal calificat, si inalt calificat pentru fiecare
specialitate si urmarita de cadre tehnice avand cunostinte de nivel superior in practicarea
profesiei.
Nu se admit modificari de solutii tehnice fara acordul expres al proiectantului de
specialitate. Dispozitiile de santier emise de proiectant, si respectarea normelor legale, au
aceeasi putere ca si proiectul de executie din toate punctele de vedere, inclusiv al verificarii
calitatii.
Precizarile si recomandarile cuprinse in caietul de sarcini nu sunt limitative, antreprenorul
putand lua orice masura pe care o considera necesara si eficienta si care se inscrie in
prevederile actuale, normative, in vederea asigurarii sau cresterii calitatii lucrarilor.
Pe parcursul executiei va fi respectat programul de control al calitatii lucrarilor pe santier.
PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR LUCRARI DE ALEI
In conformitate cu:
78
Faza: P.T.+ D.D.E.

777N/1996.
aferente.
HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii.
tehnologice si a punerii in functiune a capacitatiilor de productie
Nr.
crt
1
2
3
4
5
6
7
Faza din lucrare supusa obligatoriu

controlului
Predare primire amplasament
INFR
AST
RUC Trasare
TUR
Executie sapaturi
A
ALEI
Umpluturi de pamant
SUR
AST
RUC
TUR
A
ALEI
Participa
la control
B,E,P
B,E,P
B,E,P
B,E,P
Fundatie de balast
B,E,P
Montarea borduri
Montat pietris
B,E,P
B.E. P.
Documentele
de
atestare a controlului
P.V.R
masuratori
P.V.
masuratori
P.V.L.A.
P.V.L.A.
masuratori
P.V.L.A.
masuratori,
buletin
analize
P.V.R.
observare
P.V.L,A.
masuratori, observare
Verificari in vederea receptiei lucrarilor

Se va verifica realizarea lucrarii conform proiectului, prevederilor caietelo de sarcini
respective cu respectarea instructiunilor scrise ale producatorului de material sau ansamblu
79
Faza: P.T.+ D.D.E.
(unde este cazul), in vederea asigurarii conditiilor de calitate cerute.

Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita permanent de antreprenor
(prin sefii formatiilor de lucru) si de investitor (prin personalul tehnic anume insarcinat cu
conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii de indrumare si supraveghere)
Se vor efectua verificari:
a.
Pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele sa devina
ascunse prin acoperire cu alte categorii de lucrari destinate a ramane vizibile.
b.
La terminarea unei faze de lucru
c.
La receptia preliminara a obiectelor
Pe intregul parcurs al lucrarilor se vor face verificari privind corespondenta intocmai a
acestora cu solutiile si prevederile proiectantului si cu specificatiile tehnice specifice, in
limitele indicatorilor de calitate, abaterilor si tolerantelor admisibile prevazute de acestia.
Rezultatul veriflcarilor si receptiilor de precum si concluziile privind posibilitatea
continuarii lucrarilor se consemneaza intr-un registru, care este un document oficial semnat
deopotriva de antreprenor si investitor.
Remedierile mai importante, sau privind lucrari de tehnicitate ridicata, se vor executa numai
cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in registrul deprocese verbale.
Comisia de receptie preliminara va avea la dispozitie registrul de procese verbale de
lucrari, la cererea presedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o nota de sinteza cu
date asupra intocmirii pentru intregul obiect a proceselor verbale, buletinelor de incercari,
remedierilor, etc., cu frecventele prescrise.
La baza activitatii de verificare si control al lucrarilor stau urmatoarele acte normative
generate:
Legea 10/1995 - Calitatea in constructii - normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-85 - publicat in Buletinul
Constructiilor 1-2/1986 si modificarile la instructiuni Tn BC 4/1976 si BC 4/1977. IGSC
28/7.11.1976 IGSIC 20/4.IV.1977
1.7. Masuratori si decontare
Nu se vor putea deconta acele lucrari pentru care nu se vor prezenta procesele
verbale care sa ateste elocvent ca lucrarile respective sunt de calitate conforma cu proiectul
si prescriptiile tehnice in vigoare sau ca, in urma remedierilor facute, au fost aduse in aceasta
situatie.
1.8.Masuri de tehnica securitatii muncii
La care se adauga si prevederile specifice fiecarei categorii de lucrari, mentionate in
normativele care o guvemeaza.
Regulamentului de protectia si igiena muncii, in activitatea de constructii" aprobata

de MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1995;
Norme de protectia muncii in constructii - montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 7/7.

11.1978.
80
Faza: P.T.+ D.D.E.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si

finisaje in constructii indicativ I.M.006 - 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T.
nr.73/N/15.10.1996.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje,

indicativ I.M.007 / 96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.
1.9.Masuri de protectie contra incendiului
C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994

HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;
OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor, completata cu OGR

114/2000;
HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii;
Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingerea

incendiilor";
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor;
DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de aparare impotriva

incendiilor, aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001.
La realizarea investitiei, vor fi respectate ultimele versiuni, in vigoare, ale actelor normative
mentionate.
1.10.Generalitati
Realizarea aleilor se va realiza intr-un sistem durabil dar cu costuri reduse prin
montarea de PIETRIS ECOLOGICE, bordurate cu borduri inguste de beton cu dimensiunile
de 50/10/15 cm.
1.11. Lucrari de degajare a terenului de corpuri straine, decopertare si sapare.
Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia, constructorul va incepe
lucrarile de terasamente numai dupa operatiunea de predare-primire a amplasamentului
consemnat intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, executant si proiectant.
Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si dotat cu
aparatura corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in STAS 9824/1/75.
Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii manuale fiind
conditionat de natura terenului, sistemul de udare adoptat si destinatia constructiei.
Sapatura se va incepe numai dupa protejarea retelelor si a materialului vegetal
existent impotriva deteriorarii.
Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii lucrarilor pregatitoare, dupa
caz si anume:
-defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din aceasta;
- evacuarea materialelor provenite din defrisari si degajarea terenului;
-executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor in afara
zonelor de lucru;
1.12.Trasarea
Trasarea lucrarilor va fi efectuata prin masurare si pichetare de specialisti topo, pe
baza planurilor elaborate de proiectant, conform cu planurile de trasare aferente fiecarei
81
Faza: P.T.+ D.D.E.
locati in parte.
Locatiile in care se vor construi dalaje din beton sunt prezentate in tabelul urmator:
1.13.Executarea umpluturilor compactate
Umpluturile se realizeaza din pamanturi loessoide, pamantuni coezive, bine
compactate cu maiul de mana sau cu maiul mecanic, in straturi succesive de 20-30 cm
grosime.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contracturi mari, argile moi cu
continut de materii organice, resturi de lemn, etc.
Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de
compactare admitandu-se variatii de 2%.
Calitatea compactarii umpluturilor se va face cu respectarea prevederilor "Normativului
pentru venificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente" - Indicativ
C.56/85 si a Normativului C.29/85.
La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea
masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant, prevazute in "Normativul pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" - Indicativ C.
16/84.
1.14.Receptionarea lucrarilor de terasamente
Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se fac in conformitate cu
Normativul C.56/85.
La receptionarea terasamentelor executate in pamanturi sensibile la umezire se va
controla daca s-au respectat si consemnat in procesele verbale de lucrari ascunse,
prevedenile din Normativul P.7/92
1.15.SUPRAFATA UZURA PIETRIS
Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic pietonal. In
prezentul proiect: alei suprafata pietris
Materiale si produse :
-pietris;
-nisip
-agregate naturale
Pietris, agregate naturale
Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic pietonal. In prezentul
proiect: suprafete dalate pentru zone de odihna
Nisip
Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic pietonal. In prezentul
proiect: suprafete dalate pentru zone de odihna

82
Faza: P.T.+ D.D.E.
1.16.Executarea lucrarilor
Conditii tehnice de calitate
Punerea in opera se face de catre echipe specializate, prin mijloace clasice,
respectandu-se prevederile C56-85 si NE 012-99 "Cod de practica pentru realizarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", si in conformitate cu
recomandarile producatorului.
Controlul si pregatirea stratului suport
Suportul trebuie sa fie plan, stabil, fara urme de grasimi si fara depuneri saline din
infiltratii. Se interzice inceperea lucrarilor inainte de verificarea in intregime a suportului.
Prepararea mortarelor
Determinarea caracteristicilor mortarelor se va face conform metodelor prescrise in STAS
2634 - 80: "Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita".
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS
1030 - 85: "Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare si conditii tehnice".
Transportul si perioada de punere in lucrare a mortarelor
Transportul pe orizontala, se face cu roaba, tomberoane, bene. Mijloacele de
transport trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie etanse;
-sa fie curate;
-sa permita - fara eforturi - golirea totala si rapida;
Mortarul se descarca din autobasculante sau autoagitatoare in :
-dispozitive asezate la nivelul solului;
-dispozitive asezate sub nivelul solului, sau autocamionului.
Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si
punerea in lucrare a mortarelor sa se faca :
-in maxim 10 ore de la preparare - pentru mortare fara intarzietori de priza;
-in maxim 16 ore de la preparare - pentru mortare cu intarzietori de priza.
Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare .
Realizarea pavimentelor din beton se va face avandu-se in vedere etapele si
recomandarile producatorului prevazute in tehnologia de aplicare.
Nu se va lucra la temperaturi mai mici de 5C.
Verificarea suprafetelor se va face cu ajutorul nivelei si a dreptarului de 2m.
1.17.Asigurarea cerintelor de calitate
Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor legii nr.10/1995
Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii
Cerinta B - siguranta in exploatare.
In vederea asigurarii acestei cerinte se vor respecta :
STAS-urile in vigoare la proiectarea aleilor.
1.18.Cerinta D- igiena/ sanatatea oamenilor,
refacerea/protectia mediului
83
Faza: P.T.+ D.D.E.
Pentru eliminarea deseurilor se vor prevedea ghene, platforme de gunoi cu depozitarea

in europubele.
actuale:
-Imbunatatirea climatului social prin crearea unui ambient curat si
civilizat;
-Cresterea sigurantei circulatiei si a confortului optic pentru conducatorii auto.
-Pe ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambient, lucrarile
un efect pozitiv.
1.19.Masuri de protectia muncii
Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de protectie a
muncii necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL 9/N/15.03.1993 si norme
generale din decret nr. 290/16.08.1999, corespunzatoare acestui tip de Iucrari.
Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu norme specifice
constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare acestor Iucrari sunt curente,
fara tehnologii care sa necesite conditii speciale.
Intocmit,
Ing. Korodi Ferencz

Caiet de sarcini

84
Faza: P.T.+ D.D.E.
Dotarile si mobilierul urban vor respecta dimensiunile si caracteristicile din plansele

de detaliu din VOL II PIESE DESENATE:
-Banca va fi din lemn si metal tratat pentru exterior
-Cosul de gunoi va fi din lemn si metal tratat pentru exterior
-Wc ecologice vor fi conform plansei de detaliu corespunzatoare
-Stalpii de iluminat din metal, cu panouri fotovoltaici, h=4m conform plansei de detaliu
-Cabina de paza conform plansei de detaliu
-Panourile informative vor fi conforme cu plansa de detaliu
Se va avea in vedere folosirea de materiale si finisaje de calitate care sa ofere siguranta
in exploatare.
- sa fie de foarte buna calitate, cu aspect corespunzator, in conditii de pret optim si cu garantie
de lunga durata data de furnizor;
- producatorul sa asigure constanta calitatilor fizico-chimice (stabilitate chimica,
- sa corespunda specificului functional al spatiilor unde sunt aplicate.
Intocmit,
Ing . dipl. Arh. peis. Ileana Nicolae
4.6. STRUCTURI
Caiet de sarcini

85
Faza: P.T.+ D.D.E.
Generalitati
Prevederile cuprinse sunt aplicabile si obligatorii la lucrarile privind montarea
mobilierului urban cuprinse in proiect.
Solutiile constructive, reclama respectarea unui anumit nivel de calitate in realizarea
lucrarilor si impune, in consecinta, o activitate riguroasa de urmarire permanenta pe tot
Se va putea asigura astfel o corecta verificare si receptionare a fazelor intermediare si
a celei finale.
Antreprenorul, conform conditiilor generale si speciale de contractare, are obligatia sa
studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor si sa obtina orice alte informatii
considerate de el necesare prin conditiile si dificultatile de executie a lucrarilor de
arhitectura.
Pe durata executiei, antreprenorul va lua toate masurile care se impun pentru a
respecta conditiile de realizare a lucrarilor de arhitectura in conformitate cu cerintele impuse
de documentatiile de contractare.
Detaliile de executie, calitatea materialelor si tehnologiile de punere in opera se vor
realiza conform planurilor, caietelor de sarcini si eventualelor precizari facute de proiectant.
Investitorul si proiectantul isi rezerva dreptul ca, inainte sau dupa inceperea lucrarilor,
sa opereze adaptari sau modificari fata de proiect, in vederea asigurarii calitatii, ca urmare
a aparitiei de materiale sau tehnologii noi.
In toate activitatile de pe santier vor fi respectate normele de protectia muncii si cele de
prevenire a incendiilor.
In interiorul amenajarii, se vor amplasa in conformitate cu planul furnizat elementele
de mobilier urban , care vor duce la imbunatatirea confortului si gradului de igiena local.
Mobilierul urban prevazut a fi montat cuprinde:
a.stalpi iluminat functional cu panouri fotovoltaice conform Plansei nr.
b.banci din lemn pe structura metalica , mese pentru piknic si cosuri de gunoi
c.echipamente pentru joaca copiilor
d.panouri de informare a publicului vizitator al parcului
Se va avea in vedere folosirea de materiale si finisaje de calitate care sa ofere siguranta
in exploatare.
- sa fie de foarte buna calitate, cu aspect corespunzator, in conditii de pret optim si cu garantie
de lunga durata data de furnizor;
- producatorul sa poata asigura constanta calitatilor fizico-chimice (stabilitate chimica,
- sa corespunda specificului functional al spatiilor unde sunt aplicate.
Materiale si produse
Materialele si produsele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie agrementate tehnic In conditiile stipulate de legea nr.10/1995;
producatorul sa furnizeze date complete privind tehnologia de punere In opera (unde este
cazul);
86
Faza: P.T.+ D.D.E.
- sa existe forta de munca specializata pentru lucrari cu astfel de materiale.

Se va organiza si urmari cu rigurozitate controlul calitatii materialelor intrate in santier pentru
certificarea lor inainte de punere in opera.
Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta una sau mai multe mostre de produse insotite de
certificatele de calitate de la furnizor (care vor fi supuse avizarii de catre proiectant) pentru
toate categoriile de lucrari prevazute in proiect.
Pentru materialele sau produsele din import este obligatorie existenta: certificatului de
calitate emis de unitatea importatoare sau de cea care asigura desfacerea. Cu aceasta
ocazie se va face echivalarea cu materialele prevazute in proiect luandu-se in considerare toti
parametrii de calitate, dupa care se va obtine avizul proiectantului si investitorului.
Livrare, depozitare, manipulare
Livrarea materialelor si produselor se va face conform recomandarilor din capitolele
respective ale normativelor specifice in vigoare si va fi insotita de certificat de calitate.
In cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata
sa transmits certificate de garantie corespunzatoare loturilor livrate.
Depozitarea si manipularea produselor si materialelelor prevazute in proiect trebuie sa
se faca separat, pe tipuri de materiale in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel
incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care ar putea conduce la deprecierea lor;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara.
Se vor respecta instructiunile scrise ale producatorului, privind manipularea,
depozitarea si protectia materialelor si produselor respective.
Executarea lucrarilor
Antreprenorul ve executa lucrarea conform proiectului si acestui caiet de sarcini, tinand
cont de normativele specifice categoriei de lucrari si de prescriptiile tehnice in vigoare.
Se vor respecta de asemenea instructiunile scrise ale producatorului, privind executia
lucrarilor respective. Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise la o anume categorie de
lucrari se vor executa operatiunile pregatitoare necesare si anume:
-trasare -decopertare
-sapaturi
-umplutura cu balast
-umplutura cu nisip / turnat beton.
Executia lucrarilor va fi asigurata de personal calificat, si inalt calificat pentru fiecare
specialitate si urmarita de cadre tehnice avand cunostinte de nivel superior in practicarea
profesiei.
Nu se admit modificari de solutii tehnice fara acordul expres al proiectantului de
specialitate. Dispozitiile de santier emise de proiectant, si respectarea normelor legale, au
87
Faza: P.T.+ D.D.E.
aceeasi putere ca si proiectul de executie din toate punctele de vedere, inclusiv al verificarii
calitatii.
Precizarile si recomandarile cuprinse in caietul de sarcini nu sunt limitative,
antreprenorul putand lua orice masura pe care o considera necesara si eficienta si care se
inscrie in prevederile actuale, normative, in vederea asigurarii sau cresterii calitatii lucrarilor.
Pe parcursul executiei va fi respectat programul de control al calitatii lucrarilor pe
santier .
BETOANE
Executia lucrarilor
Se face in conformitate cu prevederile normelor de executie NE 012/99 Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat .
De asemenea pe perioada executiei pe timp friguros se vor respecta prevederile
"Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente" indicativ C16-84.
Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii lucrarilor se va face de catre
constructor prin fise tehnologice elaborate tinand seama de cerintele impuse prin proiect de
posibilitatile de dotare si organizare a executiei.
Fisele tehnologice trebuie sa cuprinda:
- precizarea obiectului fisei
- lucrari pregatitoare ce se impun
- utilaje necesare, rezervele acestora, materialele necesare
- fazele, ordinea si ritmul executiei
- detalii tehnologice necesare asigurarii calitatii lucrarilor
- organizarea tehnologica a punctului de lucru
- masurile tehnico-organizatorice suplimentare impuse in
climatice extreme
- formatii de lucru
- modul de asigurare a supravegherii executiei
- programul de control al calitatii lucrarilor pe faze
- masuri de P.S.I. si N.T.S.
cazul unor conditii
Verificarea lucrarilor
1. Verificarea calitatii materialelor componente si a betonului se va face in
conformitate cu prevederile din anexa X.1 NE 012/99.
In cazurile in care loturile de materiale aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate,
aditiv sau elemente prefabricate) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va
interzice sau se va sista utilizarea lor si se vor incunostiinta producatorul beneficiarul si
organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor.
Incunostiintarea se va face in termen de max. 48 ore de la constatare.
Furnizorii sint obligati ca in termen de 15 zile de la primirea comunicarii unitatii de
constructii-montaj, sa remedieze sau sa inlocuiasca materialele sau elementele de
88
Faza: P.T.+ D.D.E.
constructii neco-respunzatoare din punct de vedere calitativ.

2. Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in
majoritate lucrari care devin ascunse astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sa fie
consem-nata in procese verbale de receptie calitativa, incheiate intre delegatii beneficiarului
si constructorului.
Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa incheiate numai
de catre constructor.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului
verbal referitor la faza preceden-ta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.
In procesele verbale se vor preciza concret verifica-rile efectuate, constatarile
rezultate si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare, in conformitate cu
precizarile din codul de practica.
Daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor
tehnice, se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere conform art.50 din
Legea nr.8.
Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificarea si incheierea unui
nou proces verbal.
3. La terminarea executarii cofrajelor se vor consemna in procesul verbal
constatarile cu privire la:
a) alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire
b) incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare
c) dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale
d) pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la
nivelele inferioare
e) pozitia golurilor.
4. La terminarea montarii armaturilor se va consemna in procesul verbal
constatarile rezultate in urma verificarilor efectuate cu privire la:
a) numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferitele sectiuni transversale ale
elementelor structurii
b) distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare
c) urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior
d) pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor
e) calitatea sudurilor
f) numarul si calitatea legaturilor dintre bare
g) dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii
h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile
acestuia
i) pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
5. Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca sint pregatite corespunzator
suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou,
respectiv daca:
89
Faza: P.T.+ D.D.E.
- s-a indepartat stratul de lapte de ciment

- s-au indepartat zonele de beton necompactat- suprafetele in cauza prezinta
rugozitate necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si sint in
stare umeda.
6. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
a) datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor prevazute
si nu s-a depasit durata admisa de transport
b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute
c) conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte
d) se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe,
conform prevederilor din anexa Codului de practica
e) sint corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor,
dimensiunilor si formei cofrajelor
f) se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului
proaspat.
In condica de betoane se vor consemna:
- bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare
- ora inceperii si terminarii betonarii - probe de beton prelevate
- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat
- evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc.)
- temperatura mediului (in perioada de timp friguros).
In cazurile in care conducatorul punctului de lucru raspunde direct si de prepararea
betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel si calitatea cimentului si a agregatelor
conform prevederilor respective din cod, anexaI.6, precum si modul de dozare amestecare
si transport al betonului; constatarile acestor verifi-cari se inscriu in condica de betoane.
7. La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica si consemna in proces
verbal:
a) aspectul elementelor, semnalizandu-se daca se intal-nesc zone de beton
necorespunzatoare (beton necompactat, segregat goluri, rosturi de betonare etc.)
b) dimensiunile sectiunilor transversale ale elemen-telor
c) distantele dintre diferitele elemente
d) pozitia elementelor verticale (stilpi, diafragme, pereti) in raport cu cele
corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior
e) pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior
f) pozitia golurilor de trecere.
Verificarile de la poz.b)...f) se efectueaza prin sondaj.
La consemnarea constatarilor se va tine seama de precizarile din anexele din
codul de practica .
90
Faza: P.T.+ D.D.E.
8. Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului sint precizate in anexa VI. din codul
de practica si se refera la verificarea indeplinirii conditiilor tehnice privind caracteris-ticile
betonului in stare proaspata sau intarita.
9. In vederea asigurarii calitatii lucrarilor de beton si beton armat este obligatorie
efectuarea unui control operativ si adoptarea de masuri in conformitate cu prevederile din
anexa X.6 urmarindu-se:
- evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare
proaspata nu indeplinesc condi-tiile impuse;
- adoptarea de masuri operative, la statia de betoane pentru corectarea compozitiei
betonului sau a conditiilor de preparare
- sesizarea cazurilor in care betonul prezinta rezistente sub limitele admise, fiind
necesara analizarea de catre proiectant a masurilor sau conditiilor ce se impun pentru
asigurarea rezistentei, stabilitatii si durabilitatii elementului nou constructiei.
10. Calitatea betonului pus in lucrare se apreciaza tinind seama de:
- concluziile analizei efectuate conform prevederilor din anexa VI.3 Cod de
practica NE 012/99, asupra rezultatelor incercarii probelor de control, prezentate in
buletinul unic emis de laborator pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul
controlului operativ sau prin proiect.
11. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un
proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor. Daca nu sint indeplinite conditiile de
calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.
12. Receptia structurii de rezistenta se efectueaza pe intreaga constructie sau pe
parti de constructie (fundatie, tronson scara, etc.) in functie de prevederile programului
privind controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant impreuna cu beneficiarul si
constructorul.
Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe
Suplimentar se va verifica:
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa, privind:
cofrajele, armarea, aspectul elementelor dupa decofrare precum si de apreciere a calitatii
betonului pus in lucrare;
- existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul care betonul a fost livrat
de catre o alta unitate de constructii;
- constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar proiectant, CTC
sau alte organe de control;
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri
prevazute in diferitele documente examinate;
- consemnarile din condica de betoane
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu pre-vederile proiectului;
- pozitia golurilor prevazute in proiect;
91
Faza: P.T.+ D.D.E.
- pozitia relativa, pe intreaga inaltime a construc-tiei, a elementelor verticale (stilpi,

diafragme, pereti) consem-nandu-se eventualele dezaxari;
- incadrarea in abaterile admise conform anexei III.1 din Codul de prectica;
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele
utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.
- orice alta verificare care se considera necesara.
13. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta
se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor
precizindu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge.
In cazurile in care se constata deficienta in executarea acestora se va proceda
la o noua receptie.
14. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii,
finisaje, etc.) este admisa numai in baza dispozitiei de santier data de beneficiar si
proiectant.
Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta, sau in
cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta.
Receptia partiala va consta din efectuarea tuturor verificarilor, aratate la pct. 12 cu
exceptia examinarii rezis-tentelor betonului la varsta de 28 zile, care se va face la receptia
definitiva a structurii de rezistenta.
In asemenea situatii, proiectantul va preciza acele parti de elemente asupra carora
sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decit dupa incheierea
receptiei definitive a structurii.
In Anexa III.1. Abateri admisibile pentru elemente de beton si beton armat sunt
prevazute urmatoarele :
1. Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata
confectionate:
Lungime.................+ 4 mm
Latime....................+ 3 mm
2. Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru
armaturile elementelor din beton armat sint date in tabelul din anexa III.1.
3. Abaterile fata de dimensiunile din proiecte ale cofrajelor si ale elementelor de
beton si beton armat dupa decofrare sint date in tabelul din anexa III.1.
Pentru categorii de lucrari cu caracter special pres-criptiile tehnice specifice sau
proiectele pot indica alte valori in conformitate cu necesitatile acestora.
PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR
In conformitate cu:
92
Faza: P.T.+ D.D.E.

777N/1996.
aferente.
HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in
constructii.
tehnologice si a punerii in functiune a capacitatiilor de productie.
Nr.
crt
1
2
3
Faza din lucrare supusa obligatoriu

controlului
Predare primire amplasament
INFR
AST
RUC Trasare
TUR
Executie sapaturi
A
Umpluturi de pamant
B,E,P
B,E,P
B,E,P
Documentele
de
atestare a controlului
P.V.R
masuratori
P.V.
masuratori
P.V.L.A.
B,E,P
P.V.L.A.
masuratori
B,E,P
P.V.L.A.
masuratori,
analize
Fundatie de nisip
5
6
7
Participa
la control
SUR
AST
RUC
TUR
A
Montat mobilier urban
8
Receptia la terminarea lucrarilor
B.E. P.
B,E,P
buletin
P.V.L,A.
masuratori, observare
P.V.R.
observare
1.6.Verificari in vederea receptiei lucrarilor

Se va verifica realizarea lucrarii conform proiectului, prevederilor caietelor de sarcini
respective cu respectarea instructiunilor scrise ale producatorului de material sau ansamblu
(unde este cazul), in vederea asigurarii conditiilor de calitate cerute.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita permanent de antreprenor (prin
sefii formatiilor de lucru) si de investitor (prin personalul tehnic anume insarcinat cu
conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii de indrumare si supraveghere)
Se vor efectua verificari:
93
Faza: P.T.+ D.D.E.
a.
Pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele sa devina
ascunse prin acoperire cu alte categorii de lucrari destinate a ramane vizibile.
b.
La terminarea unei faze de lucru
c.
La receptia preliminara a obiectelor
Pe intregul parcurs al lucrarilor se vor face verificari privind corespondenta intocmai a
acestora cu solutiile si prevederile proiectantului si cu specificatiile tehnice specifice, in
limitele indicatorilor de calitate, abaterilor
si tolerantelor admisibile prevazute de acestia.
Rezultatul veriflcarilor si receptiilor precum si concluziile privind posibilitatea
continuarii lucrarilor se consemneaza intr-un registru, care este un document oficial semnat
deopotriva de antreprenor si investitor.
Remedierile mai importante, sau privind lucrari de tehnicitate ridicata, se vor executa
numai cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in registrul de procese verbale.
Comisia de receptie preliminara va avea la dispozitie registrul de procese verbale de
lucrari, la cererea presedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o nota de sinteza cu
date asupra intocmirii pentru intregul obiect a proceselor verbale, buletinelor de incercari,
remedierilor, etc., cu frecventele prescrise.
La baza activitatii de verificare si control al lucrarilor se afla:
Legea 10/1995 - Calitatea in constructii - normativ pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-85 - publicat in Buletinul
Constructiilor 1-2/1986 si modificarile la instructiuni Tn BC 4/1976 si BC 4/1977. IGSC
28/7.11.1976 IGSIC 20/4.IV.1977
1.7.Masuratori si decontare
Nu se vor putea deconta de catre banca finantatoare acele lucrari pentru care nu se
vor prezenta procesele verbale care sa ateste elocvent ca lucrarile respective sunt de
calitate conforma cu proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare sau ca, in urma remedierilor
facute, au fost aduse in aceasta situatie.
1.8.Acte normative privind calitatea
Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii;
Legea nr.8, privind Asigurarea durabilitatii si sigurantei in exploatare, functionalitatii si
calitatii constructiilor".
HG 925/1995 Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si constructiilor"
Norme pentru utilizarea formularelor tipizate in activitatea de control tehnic de calitate Tn
constructii-montaj publicate in Buletinul Constructiilor nr. 8/1987.
C.56-85, Normative pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente. (BC -2/1986)
1.9.Masuri de tehnica securitatii muncii
La care se adauga si prevederile specifice fiecarei categorii de lucrari,
mentionate in normativele care o guvemeaza.
Regulamentului de protectia si igiena muncii, in activitatea de constructii"

94
Faza: P.T.+ D.D.E.
aprobata de MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1995;

Norme de protectia muncii in constructii - montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 7/7.
11.1978.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate

si finisaje in constructii indicativ I.M.006 - 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T.
nr.73/N/15.10.1996.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje,

indicativ I.M.007/96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.
1.20.Masuri de protectie contra incendiului
C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994
HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;
OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor, completata cu OGR

114/2000;
HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii;
Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingerea

incendiilor";
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de aparare impotriva

incendiilor, aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001.
La realizarea investitiei, vor fi respectate ultimele versiuni, in vigoare, ale actelor normative
mentionate.
1.21.Generalitati
Realizarea montarii mobilierului urban proiectat se va realiza intr-un sistem durabil dar
cu costuri reduse prin montarea in fundatii de beton conform Detaliilor de executie din
proiectul tehnic, PIESE DESENATE.
1.23 Lucrari de degajare a terenului de corpuri straine, decopertare si sapare.
Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia, constructorul va incepe
lucrarile de terasamente numai dupa operatiunea de predare-primire a amplasamentului
consemnat intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, executant si proiectant.
Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si dotat cu
aparatura corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in STAS 9824/1/75.
Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii manuale find
conditionat de natura terenului, sistemul de udare adoptat si destinatia constructiei.
Sapatura se va incepe numai dupa eliberarea amplasamentului de eventuale retele
edilitare existente sau dupa protejarea acestora impotriva deteriorarii in cazul ramanerii
acestora pe pozitie.
Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii lucrarilor pregatitoare, dupa
caz si anume:
-defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din aceasta;
-evacuarea materialelor provenite din defrisari si degajarea terenului;
95
Faza: P.T.+ D.D.E.
-executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor in afara zonelor
de lucru; in cazul debitelor mici de apa, se vor executa rigole.
Trasarea pe teren cuprinde:
-fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea constructiilor
conform proiectului;
-curatirea si nivelarea terenului.
1.24. Executarea lucrarilor
Conditii tehnice de calitate
Punerea in opera se face de catre echipe specializate, prin mijloace clasice,
respectandu-se prevederile C56-85 si NE 012-99 "Cod de practica pentru realizarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", si in conformitate cu
recomandarile producatorului.
Transportul si montarea mobilierului urban
Transportul mobilierului urban se va face in cu asigurarea protejarii de loviri sau
deteriorari de orice fel a partilor componente, urmand ca dupa montare sa se inlature
materialele de protectie.
Prepararea mortarelor
Determinarea caracteristicilor mortarelor se va face conform metodelor prescrise in STAS
2634 - 80: "Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita".
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS
1030 - 85: "Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare si conditii tehnice".
Transportul si perioada de punere in lucrare a mortarelor
Transportul pe orizontala, se face cu roaba, tomberoane, bene. Mijloacele de transport
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie etanse;
-sa fie curate;
-sa permita - fara eforturi - golirea totala si rapida;
Mortarul se descarca din autobasculante sau autoagitatoare in :
-dispozitive asezate la nivelul solului;
-dispozitive asezate sub nivelul solului, sau autocamionului.
Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in
lucrare a mortarelor sa se faca :
-in maxim 10 ore de la preparare - pentru mortare fara intarzietori de priza;
-in maxim 16 ore de la preparare - pentru mortare cu intarzietori de priza.
Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare.
96
Faza: P.T.+ D.D.E.
Nu se va lucra la temperaturi mai mici de 5C.

Verificarea suprafetelor se va face cu ajutorul nivelei si a dreptarului de 2m.
1.25. Asigurarea cerintelor de calitate
1.20 Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor legii nr. 10/1995
Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii
Cerinta B - siguranta in exploatare.
In vederea asigurarii acestei cerinte se vor respecta STAS-urile in vigoare la proiectarea
aleilor.
1.26. Cerinta D- igiena/ sanatatea oamenilor,
refacerea/ protectia mediului
Pentru eliminarea deseurilor se vor prevedea ghene, platforme de gunoi cu depozitarea
in europubele.
actuale:
Imbunatatirea climatului social prin crearea unui ambient curat si civilizat;
-Cresterea sigurantei circulatiei si a confortului optic pentru conducatorii auto.
-Pe ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambient, lucrarile
un efect pozitiv.
1.27. Masuri de protectia muncii
Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de protectie a
muncii necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL 9/N/15.03.1993 si norme
generale din decret nr. 290/16.08.1999, corespunzatoare acestui tip de Iucrari.
Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu norme specifice
constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare acestor Iucrari sunt curente,
fara tehnologii care sa necesite conditii speciale.
Intocmit,
Ing. Caita Cristian
CAPITOLUL 5. CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV

97
Faza: P.T.+ D.D.E.
CAPITOLUL 6. DEVIZUL GENERAL

98
Faza: P.T.+ D.D.E.
CAPITOLUL 7. GRAFICUL DE ESALONARE AL LUCRARILOR

8.1. Esalonarea lucrarilor de executie

99
Faza: P.T.+ D.D.E.
Amenajarea INFIINTARE SI AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA

TARTASESTI, SAT BALDANA, JUDETUL DAMBOVITA comporta o serie de lucrari care
se deruleaza succesiv sau simultan (in zone diferite ale aceleiasi amenajari). Executia lor
este conditionata de lucrarile de constructii privind amenajarile tehnice-edilitare si dotarile
cuprinse in proiect (instalatiile de irigat, aleile din pietris. Montajul mobilierului si dotarilor).
Esalonarea lucrarilor este urmatoarea:
a) organizare santier
b) realizare alei
c) realizare sistem automat irigatii
d) montare mobilier urban ( stalpi de iluminat, echipamente de joaca, banci, mese si
cosuri, panouri informare)
e) executie plantatii
f) gazonare
g) receptie lucrare
Cantitatile de lucrari au fost determinate prin masuratori pe planul de situatie ale
PARCULUI DIN SATUL BALDANA si prin calculele aferente. Pe baza acestor cantitati a fost
intocmita masuratoarea ce sta la baza listei de cantitati de lucrari. In cadrul listei de cantitati
proiectantul a completat coloanele ce cuprind cantitatile masurate si articolele procesului
tehnologic.
8.2. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE; GRAFICUL DE REALIZARE
AL INVESTITIEI
Durata totala de executie a PARCULUI DIN SATUL BALDANA va fi de sase luni.
GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI:
Nr Denumirea
Lun
crt activitatilor
a1
1 Proiectarea si
x
pregatirea
documentatiei
2 Procedura de
x
achizitie
3 Executie
investitie
Lun
a2
Lun
a3
Lun
a4
Lun
a5
Lun
a6
Lun
a7
Lun
a8
Lun
a9
Lun
a 10
Lun
a 11
Luna
12

100

Infiintare Si Amenajare Parc in Localitatea Tartasesti, Sat Baldana, Judetul Dambovita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infiintare Si Amenajare Parc in Localitatea Tartasesti, Sat Baldana, Judetul Dambovita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROGRAM DE IMBUNATATIREA MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPATII VERZI PRIN REA LIZAREA

DE SPATII VERZI IN LOCALITATI

Faza: P.T.+ D.D.E.