1

Tipuri de poluare in
Bucuresti





-Piata Unirii-




















Studenti: Moise Silviu Cristian
Nicolescu Daniel Florin
Moruzov Claudiu Marian
Ologeanu Cristian Florin
2

CUPRINS

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz
cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i
mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al
cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante
provine din activitile umane. Poluarea aerului.

Contaminarea uman a atmosferei Pmntului poate lua multe forme i a existat de cnd oamenii au
nceput s utilizeze focul pentru agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. n timpul Revoluiei Industriale
(sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problem major.

Poluarea aerului
Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un
amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor
fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n timp ce smogul
reacioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi,
nteind ceaa. Pn n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sntate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari
cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele
autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz
hidrocarburi din combustibilii "neari". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se
combine i s transforme oxigenul n ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plante
i irit plmnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substane care se condenseaz i formeaz o
cea vizibil i ptrunztoare.
Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au
parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii
de sulf i de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade
peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi
3

ecosisteme. n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via.
Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i
estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i
sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet statui istorice din piatr i faade
din Roma, Atena si Londra.
n perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalaii din Romnia au dreptul s emit un
total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de ser, respectiv 75,9 milioane tone
anual. Romnia are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount
Units - Unitati ale Cantitii Atribuite) de 60 milioane tone CO
2
echivalent, anual, n perioada
2008-2012, pentru care ar putea ncasa pn la 2 miliarde euro (1 miliard de euro dup alte
estimri).
n anul 2010, Statul romn acorda n mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii
poluatoare de pe teritoriul rii, n majoritatea lor cu capital de stat
.
Scopul este de a ajuta aceti
poluatori s investeasc n ecologizare. Aceste companii au posibilitatea s vnd certificatele
direct altor poluatori, romni sau strini, cu capacitate mai mare de producie, s le listeze la
bursele specializare sau s le vnd unor intermediar.
"Problema poluarii atmosferice nu este specifica unei anumite zone din Bucuresti. Desi exista
bine inteles zone, zile si ore ale zilei in care poluarea este mai intensa, fenomenul este generalizat
in toata capitala", potrivit Ecopolis.
Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European i a Consiliului Uniunii Europene din 21
mai 2008 privind calitatea aerului nconjurtor si un aer mai curat pentru Europa, reglementeaz
politicile n materia calitii aerului nconjurator.
Directiva europeana a intrat in vigoare pe 11 iunie 2008, statele membre, inclusiv Romnia,
avnd la dispoziie 24 de luni, pn la data de 11 iunie 2010, s transpun directiva n legislaia
intern. In cazul nerespectarii prevederilor, statelor membre in cauza se aplica penalitati.
Transporturile auto,navale,feroviare si aeriene emit o serie de poluanti rezultati din arderea
combustibililor(benzina sau motorina): CO,NO
x
,hidrocarburi nearse,SO
2
,aldehyde.Pe landa
acestia, mai rezulta si oxizi de plumb la arderea benzinei aditivate cu plumb tetraetil si fum,in
special la arderea motorinei.
Determinarea concentratiilor de agenti poluati emisi in diferite etape de mers ale motoarelor
au pus in evidenta valori diferite.Astfel,mersul incet in gol si franarea elimina cantitatile cele mai
mare de ovid de carbon la motoarele cu aprindere prin scanteie(MS),iar la motoarele cu
aprindere prin comprimare,sau Diesel(MC) emisia este maxima la oxizii de azot.
Concentratiile poluantilor in gazelle de esapare in diferite etape de mers ale motoarelor
Poluant U.M Mers incet in
gol (relanti)
MS MC
Mers in regim
(croaziera)
MS MC
Accelerare

MS MC
Franare
(decelerare)
MS MC
CO
R
m
H
n
NO
x
Aldehide
%
%
Ppm
Ppn
7,0 urme
0,5 0,04
30 60
10 20
2,5 0,1
0,2 0,02
1100 850
20 10
1,8 urme
0,1 0,01
650 250
10 10
2,0 urme
1,0 0,03
20 30
300 30

4

Motoarele in doi timpi sunt cele mai poluante,deoarece,pe langa produsii obisnuiti de
ardere,mai rezulta si produsi proveniti din arderea uleiurilor.Motoarele in patru timpi,cu
ardere prin scanteie,elimina cantitati mari de CO si hidrocarburi nearse R
m
H
n
,iar daca
utilizeaza si benzina cu plumb,poluarea creste si din cauza oxizilor de plumb evacuate in
gaze.Motoarele cu aprindere prin comprimare,datorita arderii cu exces de aer produc
cantitati mici de poluanti.Consideratiile sunt valabile la starile standard de functionare ale
motoarelor,evident la motoarele cu timp mare de functionare,uzate,emisiile de poluanti
fiind mult sporite.
Agentii poluanti emisi au diferite influente asupra mediului si sansatatii oamenilor.
Oxidul de carbon se combina cu hemoglobin producand oxicarbonism,cu manifestari
de cefalee,ameteala,astenie,tulburari de vedere,de indemanare,asfixie.Produce leziuni
ireversibile in sistemul nervos si aparatul circulator.La expuneri continue de 8-14
p.p.m.CO, posibile in marile aglomerari urbane se observa cresterea mortalitatii prin
infarct miocardic.
Oxizii de azot distrug alveolele pulmonare in orice concentratii,deci toxicitatea lor
este foarte mare.La animale,dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decat
monoxidul.Expunerea la acesti oxizi poate avea efectele indicate in urmatorul tabel.



Concentratia NO
x
p.p.n.
Durata expunerii Efecte
700
100
10

5
0.5 ora
timp scurt
cateva ore

10 minute
Deces(doza letala)
Imbolnaviri
Limita maxim admisa in
aer
Tulburari respiratorii

Fumul contine particule de carbon si hidrocarburi diverse.Reduce vizibilitatea,irita
ochii,aparatul respirator.Acumulat,poate provoca scaderea temperaturii planetei,daca nu
ar fi contracarat de alte efecte.

5


SURSE:
http://prtr.ec.europa.eu/MapExpanded.aspx?searchpage=DiffuseAir&headline=UmVsZWFzZXM
gZnJvbSBEaWZmdXNlIFNvdXJjZXMgdG8gQWly&query=&sector=&header=&visible=&extent=15.
21599609375,42.7605859375,24.00505859375,50.451015625
http://stirileprotv.ro/stiri/social/bucuresti-a-doua-cea-mai-poluata-capitala-din-ue-170-de-
oameni-pe-an-mor-din-cauza-aerului-toxic.html
http://www.systemlife.ro/pm.php
Mediul Inconjurator - Poluare si Protectie Editura Economica;Autori: Sanda
Visan,Steliana Cretu,Cristina Alpopi,(Capitolul 4 Surse de poluare,4.2 Surse antropice
de pouluare,4.2.2 Transporturi)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare