Ce semnificație are Floarea de colț. De ce este protejată prin lege și alte curiozități

Supranumită și Floarea Reginei, Floarea de colț aceasta este o specie de plante erbacee, perenă, din genul Leontopodium alpinum, familia Asteraceae. Pentru cei care nu știu, floarea de colț este, de fapt, originară din Himalaya și Siberia. La noi în țară, planta a devenit un simbol puternic, ea fiind declarată „monument al naturi”. De asemenea, este ocrotită și protejată în rezervaţii naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului, Bucegi, Ciucaş, judeţul Alba. Dacă te-ai întrebat însă de ce este atât de specială această floare, poți afla în rândurile de mai jos mai multe curiozități și ce semnificație are Floarea de colț, de fapt.

Ce semnificație are Floarea de colț

Ce semnificație are Floarea de colț. Această plantă mai este cunoscută și sub denumirea de „Edelweiss“ și are înălțimea de 50-80 de cm. În România, ea poate crește până la maxim 20 de cm și o regăsim în zonele de munte. De regulă, perioada de înflorire este iulie – august.

Moment şoc! Ce au văzut procurorii când au ajuns la casa lui Iliescu pentru audieri. Imaginile zilei

Anunţul trist al momentului! Se întâmplă cu Petre Roman, vestea rea s-a aflat. Chiar după moartea Mioarei Roman

Imaginile pe care le-ar vrea șterse definitiv! Andra, Delia și Andreea Marin, în ipostaze jenante! FOTO

Se spune că Floarea de colț, această plantă cu petale albe, de catifea, este un simbol al curajului și al dragostei, al purității și curăției. În antichitate, bărbaţii îşi demonstrau iubirea aventurându-se pe stâncile munţilor pentru a culege o floare de colţ şi a o dărui apoi fetei dragi.

Așadar, descoperă în continuare ce semnificație are Floarea de colț și de ce este protejată prin lege. Pentru că această plantă crește în zone mai puțin accesibile, gestul tinerilor era considerat un act de curaj.

Floarea de colț este o floare rară, care are o istorie lungă. În general, ea crește în regiunile inaccesibile ale Alpilor și este o specie protejată prin lege, așadar este interzis să o culegeți.

Este originară din Himalaya și Siberia

Este important să știți că Floarea de colț este un simbol național al multor țări. Însă ceea ce nu știți este faptul că această floare nu este una singură, ci are de la 50 până la 500 de flori mici grupate în 2 până la 12 capitule galbene, înconjurate de 5 până la 15 frunze albe catifelate (bractee) dispuse în formă de stea. Experții susțin că această plantă a migrat din Asia în Alpi în timpul Epocii Glaciare.

Floarea de colț poate fi regăsită în multe țări alpine la altitudini mari (2.000 – 3.000 de metri), însă cea mai înaltă altitudine la care a fost înregistrată este de 3.140 de metri, la Zermatt, o comună în districtul Visp, cantonul Valais, Elveția.

Ce semnificație are floarea de colț

Există puține plante care se pot adapta la o asemenea climă. După anii 1990, Floarea de colț a început să fie regăsită și la altitudini mai mici, găsindu-se din ce în ce mai des în grădinile private ale oamenilor. Pentru a nu o distruge, este recomandat să-i culegi semințele care se formează în septembrie.

Pe meleaguri românești, floarea de colț poate să fie admirată doar la altitudini de 1300-1500 de metri înălțime. Ea se găsește des Munții Rodnei, datorită faptului că Parcul Național Munții Rodnei deține o faună și o floră absolut bogată, care se întinde pe o suprafață de 46.000 de hectare.

De ce este ocrotită prin lege

Din anul 1933, Floarea de colț este protejată prin lege, pe teritoriul României. Planta crește într-un număr foarte mic în zonele de sălbăticie, greu de accesat de oameni. Sunt multe persoane care își doresc să culeagă această floare, însă acest lucru este strict interzis. Dispariția floarei de colț se datorează și animalelor care pătrund în aceste zone și o distrug.

Așadar, pentru că ați putea distruge exemplarele care sunt în număr foarte redus la noi în țară, este recomandat să o creșteți în ghiveci sau în propria grădină.

Spre exemplu, geologul clujean Ioan Cociuba creşte, de mai bine de 15 ani, flori de colţ în grădina sa de zarzavaturi din satul Rădaia, judeţul Cluj. Plantele din grădina geologului își deschid petalele în perioada mai-iunie. Primăvara, le culege și le usucă, după care realizează vederi pe care le vinde clujenilor în perioada Mărțișorului.

„Sunt flori de colţ de cultură, crescute în grădină, nu luate de pe munte”, a explicat Ioan Cociuba.

Pe timpul lui Nicolae Ceaușescu, cei care o rupeau făceau închisoare. În prezent, persoanele care o culeg din munți se aleg cu o amendă de 3.000 de lei pentru o singură plantă. La noi, Floarea de colţ se regăsește şi pe bancnota de 50 de lei.

Legenda Florii de colț

Puțini știu faptul că Floarea de colț este asociată și cu momentul naşterii Mântuitorului. Steaua care i-a călăuzit pe magi spre Bethleem şi-a considerat încheiată misiunea şi a dorit să coboare pe pământ.În căderea printre stânci, s-a desfăcut în mii de steluţe care au dat naştere florii albe ca lâna, Floarea de colţ.

În Alpi, Floarea de colț este considerată aducătoare de noroc celor care o găsesc. Această floare îşi are origini într-un fulg din lâna unui miel, care a fost lăsat să cadă pe pământ de Fecioara Maria sau în singura lacrimă a Crăiesei Zăpezii căzută după ce muritorul de care s-a îndrăgostit a fost aruncat pe stânci, de spiriduşi. Se spune că din lacrima crăiesei a luat naștere o steluţă argintie, prima Floare de colţ.

Florea de colț înfloreşte în lunile iulie – august, iar frigul este secretul supraviețuirii sale. Ea trebuie să stea la temperaturi negative și nu este nevoie să fie udată. La începutul lunii februarie, floarea de colț prinde viață, atunci când gerul se înmoaie. Această plantă are nevoie doar de un pământ sărac, amestecat cu praf de calcar.

Floarea de colț este benefică pentru organism

Floarea de colț are numeroase beneficii tămăduitoare, fiind folosită în medicina tradițională chinezească, în Mongolia și în neuropatia modernă. Iată la ce ajută această plantă alpină:

• ameliorarea durerilor de stomac;
• prevenirea afecțiunilor tractului respirator;
  protejarea ADN-ului de razele UV;
• prevenirea atacului de cord și a accidentelor vasculare cerebrale;
• stimularea digestiei;
• ameliorarea durerilor toracice și a reumatismului;
• acțiunea împotriva bacteriilor, prin proprietățile antiseptice.