Apariții stranii, blesteme și întâmplări greu de explicat: ce se întâmplă în lacul Cinciş, din Transilvania

Lacul Cinciş este rezultatul muncii oamenilor și tot ei sunt cei care i-au conferit o aură de mister, de-a lungul timpului, în jurul acestuia având loc fenomene stranii, susțin unii.

În zilele noastre, Lacul Cinciş se arată în toată splendoarea în faţa turiștilor. De îndată ce pădurile de pe malul sălbatic al apei încep să se înverzească, iar florile şi iarba înfăşoară versanţii, o explozie de culoare conturează peisajul.

La orizont poți vedea Masivului Retezat care întregește, negreșit, idilica imagine.

Lacul Cinciş

Comuniștii au abuzat, ca de obicei, de localnici

Lacul Cinciş este una dintre destinațiile preferate de agrement ale locuitorilor din Hunedoara. Acesta a fost creat la începutul anilor ’60, prin inundarea intenționată a văii Cernei, ceea ce a dus la evacuarea locuitorilor din mai multe sate din Ținutul Pădurenilor, pentru a face loc întinderii de apă și construcției imense de beton.

Acest proiect hidroenergetic a avut drept scop principal producerea de energie electrică, dar a adus cu sine și crearea unui loc de recreere și relaxare pentru comunitatea locală și turiști. Astăzi, Lacul Cinciş este o atracție turistică importantă, oferind peisaje pitorești și o varietate de activități de recreere.

La început, conceptul de a amenaja lucrări hidrotehnice necesare pentru alimentarea cu apă a Hunedoarei și a combinatului siderurgic a fost întâmpinat cu rezistență din partea multor localnici.

Oamenii au fost nevoiți să vadă cum pământurile lor, casele, bisericile și cimitirele satelor au fost confiscate de autoritățile comuniste, pentru a dispărea, poate pentru totdeauna, sub apele lacului artificial.

Plaja de senzaţie de pe litoralul românesc. Are şezlonguri cu umbrele care se învârt după soare şi piscine de vis

Iluzie optică pentru genii. Unde a zburat papagalul? A ieşit din cuşcă

Locuitorii din Cinciș, satul în care au fost relocate cele mai multe familii din zonă, își amintesc de blestemele pe care părinții lor le-au aruncat asupra apei care avea să înghită așezări vechi din Evul Mediu și locuri care păstrau numeroase vestigii antice.

În decursul timpului, amenajarea hidrotehnică a devenit o zonă turistică, populată de pensiuni și case de vacanță, dar a adunat și numeroase legende și mărturii despre fenomene stranii petrecute aici.

Cel mai valoros monument dispărut sub apă a fost biserica medievală a Huniazilor, unde se spune că a fost înmormântată mama lui Ioan de Hunedoara.

Biserica cu o vechime de șase secole din Cinciş a fost demolată înainte ca locul său să fie acoperit de ape. Potrivit relatărilor preotesei Anişoara Crăciun, inițial, autoritățile comuniste și localnicii au convenit ca biserica, considerată un monument istoric, să fie mutată.

Exista, de asemenea, opțiunea construirii unui zid în jurul lăcașului pentru a-l proteja de apă. Cu toate acestea, autoritățile regimului comunist nu au ținut cont de înțelegere. Într-o noapte, un tânăr a legat turnul bisericii de o mașină și l-a dărâmat.

Localnicii din satul Cinciş au relatat că oamenii, afectați de pierderea caselor lor, au aruncat blesteme asupra lacului și au evitat să-și adape animalele în apa lacului.

Unii localnici au povestit că în anii secetoşi, când nivelul apei scădea, puteau observa rămășițele bisericii și chiar turla acesteia.

În mod absolut interesant, oamenii relatau că, uneori, li se părea că aud sunetul clopotelor bisericii vechi venind de pe dealul din apropiere. Aceste fenomene alimentează legende și misterul în jurul locului dispărut.

„Am poposit, în cele din urmă pe un bot al dealului Popeasca, în apropierea fostului cimitir. Noaptea venea să se aştearnă pe dealurile dinspre Ghelar, ca şi pe apa lacului din spatele barajului.

Reflectam asupra vechimii acestei aşezări de mineri – în morminte s-au găsit bulgări de minereu de fier, drept carte de vizită cu profesia incineraţilor, când dintr-o dată mi s-a părut că aud un murmur de clopote şi glasuri de rugă. Vântul se apucă să sufle mai aspru şi apa lacului să se învolbureze.

Ruga căpătă un timbru mai grav şi începu să semene a blestem. Muzica pe care o ascultam sau îmi părea că o ascult pe malul lacului Popeasca semăna mai mult cu o imprecaţie decât cu o rugă.

Era parcă o voce gravă de bărbat. Să fi fost a lui Voicu, ctitorul supărat? Supărat că un monument care datează de la mijlocul secolului al XV-lea a putut fi cu atâta uşurinţă părăsit?”, scria publicistul Constantin Prîsnea, în cartea Catedrala Scufundată, potrivit Adevărul.

Lacul Cinciş

Creaturi ciudate în apele tulburi ale lacului

Una dintre cele mai populare legende despre Lacul Cinciş, transmisă din generație în generație, se referă la existența unor creaturi marine bizare în apele tulburi, cum ar fi șerpi și caracatițe uriașe. Deși nu există mărturii concrete despre aceste apariții, povestea a fost folosită adesea pentru a descuraja copiii să se aventureze în lac.

O altă credință locală spune că aproape în fiecare an, apele Lacului Cinciş cer tribut și provoacă victime umane, dintre care unele nu au fost niciodată descoperite.

Aceste legende își au originea în superstițiile locuitorilor, după ce, la începutul anilor ’60, au fost nevoiți să-și deshumeze morții din vechile cimitire care urmau să fie inundate. Unii săteni din Cinciş susțin că bătrânii au blestemat apa care le-a răpit locurile de veci ale strămoșilor lor.