24 apr. 2022 | 00:39

Adevărul despre lumina de Paște: Ce explicații științifice și nu numai sunt pentru minunea din Sfântul Mormânt

ȘTIINȚĂ
Adevărul despre lumina de Paște: Ce explicații științifice și nu numai sunt pentru minunea din Sfântul Mormânt

Lumina de Paște e cea pentru care oamenii se calcă în picioare la slujbele de sâmbătă noaptea. Pornește de la Ierusalim și, cu credință, se întinde în toată lumea.

Înainte de duminica de Paște, cei mai credincioși creștini așteaptă cu nerăbdare minunea cu lumina de Paște de-a lua Lumina Sfântă venită de la Mormântul din Ierusalim. Cam de peste un mileniu aceasta este povestea spusă credincioșilor. Însă este într-adevăr adevărat acest miracol și poate fi explicat din punct de vedere științific?

Lumina de Paște a devenit un mit prea bun

Lumina sfântă de la Ierusalim sau lumina de Paște este cunoscută de majoritatea creștinilor credincioși și mai puțin credincioși. Ritualul are loc în sâmbăta dinaintea Paștelui, atunci când Patriarhul Ortodox al Ierusalimului intră în Sfântul Mormânt, unde apare focul sfânt care aprinde vata întinsă pe lespede.

Înainte de a intra, acesta este percheziţionat pentru a nu avea chibrituri asupra lui cu care să aprindă focul. Patriarhul adună vata cu mâna, o pune în două cupe de aur cu găuri și iese în Capela Îngerului, prima încăpere din Sfântul Mormânt.

Aici sunt aprinse două buchete a câte 33 de lumânări. Apoi, iese din biserică și le arată credincioșilor adunați în fața acesteia minunea.

Acest moment din sâmbăta mare este considerat de către ortodocși drept cel mai important din an. Legat de acest moment există și un mit, care spune că în primele 33 de minute de când este aprins, focul nu arde fața sau părul oamenilor. Asta pentru că Iisus avea 33 de ani când a murit, iar focul are legătură cu divinitatea, potrivit „Adevărul”. Odată cu dezvoltarea științei, însă, această minune a început să fie contestată din ce în ce mai mult.

De ce ar fi falsă lumina de Paște?

Publicația The Telegraph a încercat să afle cum apare acest foc sfânt. În demersul lor, au vorbit cu un făclier armean pe nume Soukias Tchilingirian. Acesta spunea că evenimentul nu mai are decât o valoarea vag simbolică dată de vechie.

„Nu este un miracol. Preoţii greci aduc o lampă – una care a fost folosită în acest scop în ultimii 1.500 de ani – pentru a aprinde Lumina Sfântă. Pentru pelerinii credincioşi este un foc din rai, un adevărat miracol. Dar nu şi pentru noi”, a mărturisit acesta.

Michael Kalopoulos, un istoric grec, a demonstrat că lumânările impregnate cu fosfor alb pot lua foc de la sine, fără a mai fi nevoie de acea lampă. Asta pentru că fosforul alb, în contact cu aerul umed, tinde să ia foc spontan.

Această doză de scepticism a existat de pe vremea când Ierusalimul se afla sub conducerea musulmanilor. Cu toate acestea, el era tolerat pentru că palestinienii, care călătoreau special pentru această ocazie, aduceau venituri consistente.

Pe de altă parte, reprezentanții bisericii susțin tare și răspicat că aceasta este o minune, un miracol al divinității pentru umanitate. Preotul Eugen Tănăsescu, de exemplu, a explicat pentru Adevărul că, în timp ce credincioşii ţin lumânările în mână, mici fulgere le aprind, marcând o experienţă care îţi poate marca viaţa.

„Se aprind lumânările celor mai vrednici, mai credincioşi, conform unei rânduilei din vechime. Sunt mici fulgere care aprind lumânările, nu sunt aprinse toate din biserică, doar ale celor mai credincioşi”, a explicat acesta.

În același timp, însă, preotul recunoaște că n-a fost niciodată la Sfântul Mormânt, dar povestea lui este larg răspândită în rândul credincioșilor. Concluzia pe care o tragem este că cei care vor să creadă, o să creadă în continuare, iar ceilalți, mai „sceptici”, își vor vedea de viața lor.