De Razvan Nica
Prahova este destinatia (de weekend) preferata de catre locuitorii capitalei. Pe langa celebrele statiuni montane de la poalele muntilor Bucegi, in Prahova pot fi vizitate si alte locuri. Unul dintre acesta este Valea Doftanei (Campina), impreuna cu lacul de acumulare Paltinu. Pentru o excursie de o zi este destinatia ideala. Drumul nu este deloc greu pana acolo, in aproximativ o ora si jumatate ajungand pe masca lacului. Indiferent daca vrei sa iesi la o plimbare in natura sau la un picnic cu prietenii, acesta este locul potrivit.
Din informatiile aflate de pe site-ul comunei, Valea Doftanei este situata in nordul judetului Prahova, in zona Carpatilor de Curbura, pe cursul mijlociu al raului cu acelasi nume. Comuna este ingrijita, se pot vedea mai multe cadre pitoresti si locurile intretinute de catre locuitori. Insa, principalul motiv de atractie al zonei il reprezinta lacul de acumulare Paltinu.
Desi nu a fost prima data in care am vizitat zona, nu imi aminteam culoarea lacului. In functie de pozitia razelor soarelui pe suprafata acestuia, culoarea apei capata diverse nuante de verde smarald. Una dintre explicatii este data de forma barajului. Fiind inconjurat de paduri, verdele naturii este reflectat in apa. Pentru a ne bucura cat mai mult de natura si priveliste, am decis sa lasam masina la coada lacului si sa mergem pe jos prin sat. Ne-am abatut, prima oara, pe drumul care duce la pensiunea Atra (Valea Doftanei). Pensiunea este cunoscuta datorita arhitecturii unice. Aceasta este construita in pamant (acoperisul servind ca parcare) si are iesire direct spre lac. Trebuie sa va marturisim ca peisajul de acolo este minunat. Fiind iubitori de natura, nu avea cum sa nu iubim drumul. Gradinile pline de flori, fluturii din vazduh, raul care alimenteaza lacul, toate acestea creeaza un peisaj relaxant.
Zona din jurul lacului (intorcandu-ne inapoi pe drum) este frumos amenajata. Pajistea este formata din zone de gratar si foisoare, insa daca doresti intimitate, spre padure exista spatii mai ample libere. Popularitatea locului a crescut destul de mult in ultimii ani. Aglomeratia este principalul nostru argument care ne ajuta sa sustinem acest lucru. Insa, este lesne de inteles de ce.
Avand temele facute despre locatie, stiam ca avem o serie de obiective de vizitat in zona. La intoarcerea spre Bucuresti, ne-am abatut de la drum si am mers spre inchisoarea Doftana. Din pacate, avand o stare avansata de degradare aceasta nu se poate vizita. Istoria inchisorii este destul de interesanta, aceasta fiind data pentru prima oara in folosinta in anul 1895 si folosita pana in 1960. Aceasta este numita si “Bastilia Romaniei” deoarece se spune ca nimeni nu ar fi reusit sa evadeze de aici. Este construita sub forma de potcoava, avand 8 sectii numite de la A – H. Trei dintre acestea sunt luminoase si cinci intunecate.
In vremurile in care aceasta functiona, era dotata si cu spital, curte interioara pentru plimbare, ateliere de creatie, etc. H era sectia “inumana”, in care erau inchisi cei mai periculosi detinuti. Celulele nu aveau paturi, detinutul primea doar o jumatate de patura, iar unii gardieni aruncau apa pe jos pentru a le ingreuna traiul. La Doftana au fost inchisi: Gheorghe Apostol, Nicolae Ceausescu, Gheorghe Gheorghiu – Dej, Richard Wumbrand si alte multe personalitati.
Ultima oprire a fost in Campina pentru a vizita castelul Hasdeu si casa memoriala a pictorului Nicolae Grigorescu. Castelul este in renovare si nu se poate vizita, asa ca ne-am multumit doar cu Casa memoriala. Turul a fost placut, am aflat mai multe despre isoria pictorului si ne-am incantat ochii cu o parte din lucrarile sale. La parter, se regasesc picturi originale cu denumiri representative pentru viata artistica a lui Grigorescu, cum ar fi: “Carul cu boi”, “Autoportret”, “Portret de femeie” , dar si portretul mult prea-iubitei lui sotii.
