„Perseide”, evenimentul cosmic al verii. „Ploaia de stele căzătoare” poate fi văzută cu ochiul liber
0Iubitorii de astre vor sta cu telescoapele și aparatele foto îndreptate către cer. În următoarele zile are loc ploaia de meteori „Perseide”, considerată de specialiști cel mai spectaculos eveniment astronomic al verii.
Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM) a organizat o tabără pentru pasionați, departe de poluarea luminoasă, în comuna dâmbovițeană Runcu, pentru ca observarea meteoriților să se desfășoare în cele mai bune condiții.
Fenomenul are loc în fiecare an, în perioada verii, dar cele mai multe stele căzătoare pot fi văzute în noaptea de 12 spre 13 august, la ora 4.00, ora locală a României.
„Evenimentul este periodic, cu mici fluctuații de o zi. Acum doi ani a fost un maxim tradițional, care este în 12 august, dar americanii au mai văzut un maxim mai mare în 13 august, pentru că acea concentrație de materie pornită de la cometa Swift-Tuttle a fost mult mai mare atunci. Anul acesta se anunță maximul pe 13 august dimineața, ceea ce înseamnă că pentru România maximul va fi în noaptea de 12 spre 13 august. Observațiile se fac dintr-o zonă cu cer negru, curat, liber de poluarea luminosă, care nu doar că ne împiedică să observăm fenomenul, dar ne și îmbolnăvește”, a declarat pentru „Adevărul”, președintele SARM, Valentin Grigore.
Zeci de meteori pe oră
Perseidele sunt particule de praf cu diametrul de un milimetru, care aprind cerul când intră în atmosfera Pământului și lasă o dâră luminoasă. Provin de la o cometă compusă din gheață, stâncă și praf, care orbitează în jurul Soarelui, numită Swift-Tuttle. Specialiștii de la NASA apreciază că, în mod normal, cad între 50 și 100 de stele pe oră, iar fenomenul poate fi observat chiar cu ochiul liber.
„Denumirea corectă este meteor - fenomen luminos văzut pe cer sub forma unei dâre de lumină sau a unei stele căzătoare, cum i se spune popular. El provine dintr-o particulă ce vine din spațiu, numit meteoroid, care provine din dezintegrarea cometelor sau asteroizilor. Meteoroidul arde în atmosfera terestră, la 80-100 de kilometri altitudine și atunci îi spunem meteor. Dacă este mai mare și nu arde în întregime, cade pe pământ sub formă de meteorit. La Perseide nu este cazul, pentru că meteorii provin din dezintegrarea cometei Swift-Tuttle – numită corp părinte”, precizează Grigore.
Pământul întâlnește în fiecare an, din 17 iulie până în 24 august, centrul orbitei acestei comete, care are o lungime de 26 de kilometri. Ultima dată, cometa s-a apropiat de Pământ în 1992 și va reveni în apropierea planetei noastre în 2126.
„Cometa Swift-Tuttle are o perioadă orbitală de 130 de ani. Practic, la 130 de ani se apropie de Soare, apoi se depărtează. Când se apropie de Soare, ea începe să se dezintegreze, în sensul că se reactivează materia din jurul ei, datorită energiei solare, și această materie este pierdută în spațiu. Este vorba de părticele mici, de maximum un centimetru. Aceste particule se mișcă în continuare pe orbită și toată orbita cometei e umplută de astfel de materie. În momentul în care se întâmplă să vedem un meteorit, Pământul întâlnește locul pe unde a trecut cometa acum mulți ani”, adaugă președintele SARM.
Cei care vor să observe „stelele căzătoare” o pot face chiar din această seară, dar numai din zone ferite de poluarea luminoasă și cu spectru larg. Curentul este activ în fiecare seară din interval după ora 23.00 și până spre 4.00 dimineața
„Observațiile se fac cu ochiul liber, nu prin intrumente. Pot apărea și bolizi, acei meteori mai luminoși decât Venus. Nu există absolut niciun pericol pentru Pământ. Particulele sunt atât de mici și au o densitate atât de mică, încât ele nu supraviețuiesc arderii prin atmosferă. Densitatea lor este ca a unui bob de cafea, încât ard în atmosferă. Atmosfera ne apără”, precizează specialistul.
„Perseide” nu este singura ploaie de stele care poate fi observată. Mai există „Leonidele”, care are la bază cometa 55P/Tempel-Tuttle și care poate fi observată în luna noiembrie. De asemenea, mai există „Geminidele”, fenomen în care pot fi vizibili aproximativ 100 de meteoriți pe oră, în noaptea dintre 13-14 decembrie.
Tabără de astronomie
Valentin Grigore preciează că aceasta este a 31-a ediție a taberei de astronomie, prima fiind începută la Mănăstirea Dealu.
„Am tot fugit de oraș din cauza poluării luminoase. Anul acesta avem în jur de 30 de participanți. Ținem cursuri, îi învățăm să se orienteze pe boltă, să învețe constelația, să măsoare distanțele, apoi ne axăm pe meteori, ca să știm totul despre ei”, explică specialistul.
Potrivit acestuia, cu unii dintre participanții mai activi se vor face și rapoarte, care să fie trimise Organizației Mondiale de Meteori, de care se folosește și NASA.
„Aceste observații sunt utile, dacă se fac după niște standarde. Așa se planifică, de exemplu, și zborurile cosmice, să nu se întâlnească cu materia. În perioada aceasta nu prea se lansează nimic în spațiu”, mai spune el.
Se încarcă comentariile...
