Ulpia Traiana Sarmizegetusa se trezește la viață. De ce este unic în România fostul oraș antic VIDEO
0Localnicii din Ulpia Traiana Sarmizegetusa speră ca odată cu refacerea sitului arheologic să poată profita de pe urma potențialului turistic al acestuia. Până atunci, unele afaceri locale au avut de suferit.
Până la sfârșitul anului 2023, lucrările de restaurare a Amfiteatrului antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video) vor trebui finalizate. Au început în toamna anului 2022 și sunt finanțate din fonduri europene, atrase de Consiliul Județean Hunedoara, printr-un proiect estimat la 17 milioane de lei.
Zidurile arenei romane înființată în primii ani ai secolului al doilea sunt consolidate, intrările, spațiul interior și gradenurile sunt amenajate, iar o tribună metalică va fi amplasată pe o latură a construcției antice de piatră, pentru a-i spori utilitatea.
Odată cu realizarea investiției, amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va putea fi folosit pentru organizarea unor evenimente prin care autoritățile județene speră că vor atrage turiști din România, dar și din afara țării.
„În afara Amfiteatrului, alte două proiecte vor fi realizate în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cu fonduri atrase prin Programul Național de Redresare și Reziliență: unul vizează restaurarea intrarării în Forul lui Traian (n.r. piața centrală a orașului antic) și conservarea unor monumente, iar al doilea crearea unui spatiu expozitional de aproape 1.000 de metri pătrați la intrarea în situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa”, a declarat Alin Țambă, vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara.
Afacerile din jurul coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa
În pregătirea proiectelor, autoritățile au dispus ca localurile din parcarea aflată la intrarea în Ulpia Traiana Sarmizegetusa să fie demolate în perioada următoare.
Nu mai puteau funcționa, nefiind în legalitate, susțin reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara. Oamenii care dețineau afacerile s-au conformat deciziei și au început demontarea localurilor.
„28 de ani. Chiar în aceeași perioadă, doar că acum 28 ani, urma să deschidem restaurantul, cunoscut sub denumirea Cabana Sarmizegetusa. De la o mică afacere de familie, am ajuns cunoscuți pentru plăcinta noastră cu brânză și mărar - plăcinta de la Sarmi (...). Duminică a fost ultima zi de activitate a restaurantului, urmând sa fie demolat până în luna martie”, au anunțat administratorii unuia dintre localuri.
Alți localnici din Sarmizegetusa speră ca situl istoric din mijlocul satului să îi ajute să își dezvolte afacerile plănuite în turism. În ultimii ani, mai multe pensiuni au fost deschise în împrejurimile fostei colonii antice.
„Mulți turiști se opreau la Ulpia Traiana Sarmziegetusa în drumul lor, dinspre zona de sud a României, spre Mănăstirea Prislop. Alții ajungeau aici, crezând că aici este Sarmziegetusa Regia, capitala dacilor. Erau dezamăgiți să afle că au greșit locul, dar și aici ce vizita. Retezatul, Biserica Densuș, Țara Hațegului”, spune Marin, un localnic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Unul dintre lucrurile care dă unicitate fostului oraș antic Ulpia Traiana Sarmziegetusa este că ruinele sale, monumentele și drumurile se întrepătrund cu terenurile agricole, curțile, grădinile și livezile localnicilor.
„Și acum, oamenii își pasc oile și caprele printre vechile palate romane”, arată un localnic.
Oraș antic din România, înființat de Traian
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, oraşul întemeiat de împăratul Traian în jurul anului 106, se în apropiere de Retezatul, la circa 15 kilometri de orașul Hațeg, fiind traversată de drumul național Hațeg – Caransebeș. În Antichitate, aşezarea purta numele Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa şi a fost locul unde s-au aşezat numeroşi veterani din trupele care au luptat pentru cucerirea Daciei.
Acest oraș antic din România număra la început câteva mii de locuitori, care se bucurau de privilegiile scutirii de taxe şi de drepturi de proprietate asupra terenurilor fertile din împrejurimi, susţin istoricii. În deceniile următoare, populația a crescut treptat, până la 20 – 25.000 de locuitori.
Potrivit istoricilor, pe cât de strălucitoare a fost Ulpia Traiana Sarmizegetusa în primul secol de la întemeiere, pe atât de râvnită a fost de către vecini. Dacii liberi şi alte triburi ar fi încercat în dese rânduri invadarea şi distrugerea oraşului coloniştilor romani. Unele monumente descoperite aici erau dedicate suprimării invaziilor şi răscoalelor lor.
Din secolul al treilea, oraşul a început să decadă. A fost părăsit de armatele romane retrase din Dacia şi lăsat pradă migratorilor. A continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, susţin istoricii.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, încă nedescoperită complet
Ruinele palatelor și amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost scoase la iveală începând din secolul al XIX-lea.
Rămășițele a numeroase edificii antice nu au fost însă îndeajuns cercetate de arheologi, iar istoricii susțin că așezarea urbană avea o întindere mult mai mare decât cea cunoscută în prezent.
Un indiciu pentru întinderea coloniei antice este chiar Drumul lui Traian, un drum antic de aproape 20 de kilometri, cartografiat în secolul al XVII-lea, pe hărțile austro-ungare. Sectorul vizibil în secolele trecute, din Drumul lui Traian, leagă fostul oraș roman de Subcetate, așezare unde se uneau Râul Mare și Streiul, însă în prezent, dor mici porțiuni din acest drum roman au putut fi identificate de arheologi. În jurul vechii căi, așezările din Țara Hațegului au păstrat o mulțime de vestigii antice.
Se încarcă comentariile...
